[Terminat] I just wanna love you!

[Kai]

Sa fiu a doua tot e bine
Ce romantic e cap. dar e cam scurt...sau asta mi se pare doar mie
desi doar azi lai postat vreau sa vad mai repede ce se va mai intimpla cu ei mai departe...de obicei ne dadeai ceva hint la sfirsit dar aici ca el a adormit(de exp cu vinatoare->pericol in padure nu e greu de dat seama)Vreu mai repede sa vad continuarea:chuu:
si ps ficul e genial:bv:

[Addeh]

Hello Mira, ms ca m-ai anuntat
Ca de obicei, dragostea celor doi n-au limite si asta ma bucur enorm. Chiar daca Jesse este ok, vad ca Blake tot isi cere scuze, poate din cauza tatlui sau ca el a fost cu ideea super-originala cu vanatoarea. But... Sa lasam la o parte intamplarile nefericite. Asa cum am mai spus odata, sper ca acest cuplu sa treaca cu bine peste toate astea, si desigur, sunt sigura ca ficul asta va avea un happy end.. Right? I mean, chiar nu vreau ceva trist.
Btw, asa cum ai zis si tu, capitolul este cam scurt, dar te vei revansa in urmatorul Succes!

P.S. Iarta-ma ca ajung atat de tarziu.

[Beatrix LaVey]

Miraa, scumpa mea, imi cer iertare Sunt idioata si cretina, stiu si iarta-ma pentru acest lucru. De ce ajung asa tarziu? Capitole, teme, teste -_-"
Stiu ca te-am distrat cu putin timp in urma Dar nu ma includ printre cei precizati, te asigur, scumpo, la mine le temps e de vina :-l Acuuuum... ma duc sa citesc ! :X
Aoloooo, eu n-am postat de doua capitole? :O Dar trebuia sa fi postat la ala, stiu ca am citit si am postat! Baai, what the Hell is going on? >.>
Imi pare atat de rau pentru scumpul nostru Jesse, frumosul si sexosul Jesse Aww, multumesc ca e bine Sa nu il omori si nu-l mai chinui Stii ca te iubesc, nu ma mai chinuii si lasa-mi personajele favorite in pace [ adica lasa-le infipte-n... Blake, sau Blake in Jesse, daca intelegi la ce fac aluziee O.o Doamne, ce ganduri am! >.< Le adoor ]
Miraaaaaaaaaaa! Si-au zis ca se iubeeeeeeeesc Femeiee, tu ma faci fericita! Am lacrimi in ochi, drace! Stii sa faci omu` sa simta ceea ce scrii, fetito! :X
Doamne, immi place ficuuuul SI imi cer iertare ca am ajuns asa tarziu
Bafta la scris! :X Si cap`

[MiraA]

Ms mult fetelor pt comm...si acum nextul mai lung cm v-am promis

***

Trecusera trei zile de la nefericitul accident, iar Jesse se simtea mult mai bine si mult mai enervat de atitudinea lui Blake. Nu facuse altceva decat sa-l dadaceasca. Intr-un fel intelegea si se simtea bine stiindu-l atat de interesat de soarta sa, dar pe de alta parte, aceasta noua atitudine a lui il agasa. Il prefera de o mie de ori pe acel Blake cu care se putea contrazice si certa decat pe acesta care l-ar fi aprobat si daca i-ar zice ca Pamantul e plat. Ofta si se ridica din pat, aruncandu-si patura de pe trupul amortit. Trebuia neaparat sa faca ceva exercitii sau isi va iesi de tot din forma. Se intinse pana isi auzi oasele pocnind, apoi isi lua pantalonii de treining si un tricou alb pe el si iesi afara din camera. Nu-si dorea altceva decat o cana mare de cafea, un loc linistit si laptopul lui pe care Blake il ascunsese. Omul ala chiar reusea sa-l calce pe nervi uneori, dar isi pastra calmul pentru ca era constient ca facea totul din ingrijorare.
Cobora treptele incet, fiind deosebit de atent pe unde calca. Picioarele inca nu-i erau atat de sigure din cauza degeraturilor usoare pe care le suferise, dar nu-si facea griji, deoarece stia ca in cel mult o saptamana isi va fi revenit complet. Nu era prima oare cand trecea prin asa ceva si, la meseria pe care o avea, sigur nici ultima. Ajuns in capul scarilor dori sa se intoarca si sa se indrepte spre bucatarie, dar vocile din living il oprira. Pareau ingrijorate, mai ales cea a lui Hank...pe cand cea a lui Blake era mai mult decat nervoasa.
-Nu pot sa faca asa ceva, nu-i asa? E absurd! Pamantul acela si tot ce se afla pe el este in posesia familiei noastre de pestre trei decenii. Nu te pot obliga sa-l vinzi!
-Calmeaza-te, Blake, zise Hank cu o voce ingrijorata, dar controlata. Am vorbit cu avocatul nostru si mi-a zis ca aveam sanse sa castigam,,daca se ajunge la proces.
-Nu inteleg...de ce tu?
-E destul de simplu daca stai sa te gandesti. Restul proprietarilor din zona si-au vandut deja pamantul. Am mai ramas numai noi. Ofertele sunt avantajoase asa ca nu ma mir de ce restul au fost de acord cu vanzarea.
-Dar unii nu vor sa fie cumparati, unii ca noi. Pumnul lui Blake lovi masa cu putere. Cine naiba se cred astia?
-Grupul Newcrest e unul dintre cele mai cunoscute din lumea afacerilor mondiale. Nu cred ca ei cunosc notiunea de" Nu este de vanzare !"
La auzul numelui Newcrest, Jesse inlemni. Asa ceva nu i se putea intampla lui...cum naiba reusise familia lui Blake sa se incurce tocmai cu grupul Newcrest? Coincidenta sau soarta?
-Ai zis Newcrest? intra in camera cu un aer hotarat si se posta in fata lui Hank care se uita uimit la el.
-Jesse de ce nu te odihnesti? Parca am cazut de acord ca o vei lua usor cateva zile...Blake era clar indignat, dar nu asta conta cel mai mult.
-Raspunde-mi la intrebare, Hank. Tonul baiatului era ferm, mai ferm decat il auzisera vreodata.
-Da...dar ce ce intrebi?
-Da-mi sa citesc hartiile pe care ti le-au dat. Intinse mana spre batran, iar acesta ii inmana numaidecat actele.
Pe masura ce citea simtea cum ii creste tensiunea. Cu greu se stapanii sa nu sparga ceva. Parcuresese repede fiecare foaie in parte, fiind deosebit de atent la toate detalile prezente, apoi se incrunta si lua loc langa Blake pe canapea. Ceva nu parea in regula...ajungand in final la ultima foaie isi dadu seama si ce...Ofta.
-Duncan McNeron...Nenorocitul naibii!
Duncan era unul din asa zisii lui prieteni din copilarie, dar nu-l mai vazuse de mai bine de opt ani si spera ca nici nu o sa-l mai vada. Duncan era ultimul om pe care se astepta sa-l intalneasca in Alaska. Dar cum nimic nu merge bine in ultima vreme, ci doar din ce in ce mai prost, nu se mira prea mult.
-Il cunosti? intreba Blake evident curios de iesirea pe care o avusese Jesse. Foarte rar il vedea cu adevarat nervos, asa cum era acum.
-Ai putea zice asta. Imi pare rau sa te anunt, Hank, dar daca Duncan este cel care ti-a trimis hartiile astea, nu cred ca ai vreo sansa cat de mica sa castigi un posibil proces. Tipul nu a jucat niciodata corect si nu o va face nici acum cand se poate folosii de puterea si influenta Grupului Newcrest. Inchise pentru un moment ochii si se lasa pe spate, meditand la urmatoarea miscare pe care planuia sa o faca. Nu isi dorea sa se implice, nu vroia sa-l vada pe Duncan, dar nici nu putea sa-l lase pe Hank singur in beleaua asta. Cand este intrunirea Consiliului Administrativ?
-In trei ore. Blake si Anthony vor merge in locul meu, zise Hank, aratand spre piciorul care il avea suspendat si injurand incet.
-Vin si eu. Jesse se intoarse spre Blake si ii zambi. Cred ca de data asta te pot ajuta. "Sau pot sa-ti creez si mai multe probleme". Nu mai avea rost sa se gandeasca la decizia pe care o luase. Probabil nu era una dintre cele mai bune, dar in situatia de fata era singura care putea fi luata in considerare. Un lucru era cert: dupa terminarea sedintei va trebui sa-i dea niste explicatii lui Blake si nu era sigur ca ii va placea ce va auzii...

Se apropie de usa si batu de doua ori inainte sa intre. Ramase uimit cand vazu imaginea lui Jesse reflectata in oglinda si inghiti in sec de cateva ori. Tanarul era imbracat intr-un costum bussines inchis la culoare care i se mula perfect pe corpul frumos lucrat, singura pata de lumina fiind gulerul camasii albe care se intrezarea de sub sacou. Parul razlet era acum prins cu un elastic negru si aranjat cu grija astfel incat fiecare fir sa fie la locul lui, iar fata sa de obicei cordiala si zambitoarea, acum afisa un aer hotarat.
-Vroiam sa vad daca esti gata. Blake se apropie de el si ii zambi, dupa care incepu sa-i aranjezeze un pic cravata care statea stramb. Arati pregatit de lupta...
-Mda, probabil ai dreptatea. Tanarul isi ridica privire spre cel din fata lui si ii intalni privirea hotarata. Nici Blake nu arata rau, imbracat in costum, dar chiar si asa, avea inca acel aer de nepasare pe care il emana de obicei...nepasare, dar totusi stapanire de sine. Culoarea inchisa a hainelor facea un contrast frumos cu pielea alba si parul blond care ii cadea pe ochii verzi, stralucitori. Parea calm, dar sub acea masca Jesse banuia ca se afla un vulcan gata sa erupa. Nici nu era de mirare avand in vedere situatia in care se aflau. Sa fim seriosi...venisera aici pentru o saptamana intr-un scurt concediu si nimic nu mersese tocmai bine si acum saptamana aia se transformase in doua saptamani. Jesse ofta si-si pleca ochii. Va trebui sa-ti dau niste explicatii mai tarziu.
-Stiu.
Nu mai zise nimic altceva, dar nici nu era nevoie. Hai sa mergem, nu vreau sa intarziem.
Jesse aproba si iesira amandoi din camera, indreptandu-se spre garaj unde Anthony ii astepta rabdator.
Drumul pana in oras fusese parcurs in liniste, fiecare fiind ocupat cu propriile lui ganduri si probleme. Jesse incerca sa-si intre in rolul pe care va fi nevoit sa-l joace, in timp ce mai citea inca o data dosarul pe care il daduse Hank. daca resusea sa-si joace cartile calumea, avea o sansa, chiar daca era mica, de a-l opri pe Duncan. Pana sa-si dea seama ajunsesera deja in fata unei cladiri impunatoare din centrul orasului.
Cobora din masina si inspira de cateva ori adanc adunandu-si curajul de care avea nevoie, apoi pasi inauntru si ii urma pe Blake si Anthony care stiau exact in ce incapere avea loc sedinta. Pe masura ce strabateau holurile aglomerate, Jesse isi dadu seama ca Duncan nu precupetise niciun efort si niciun ban ca sa inchirieze locul asta. Nu-i venea sa creada cata risipa facea...Podelele erau o adevarata opera de arta din marmura imbinata pe alocuri cu lemn de esenta tare, creend o imagine hipnotizanta care atragea privirea, pe cand peretii erau in mare parte constituiti din sticla groasa, fumurie. Din cand in cand mai vedeai cate un ghiveci mare cu flori, care sigur era pus pentru a mai insuletii atmosfera, caci altfel, intregul complex ar fi aratat ca un cavou urias de sticla. Niciodata nu-i placusera locurile astea, ultramoderne, ultradotate...erau mult prea reci, lipsite de esenta si pentru el si de valoare. Aici te pierdeai in complexitatea formelor pe care ochiul si mintea nu le putea distinge si intelege, tu nedevenind decat o alta umbra care bantuia la infinit aceste holuri. Vocea lui Blake il trezise la realitate
-Aici este...Jesse esti bine? Esti un pic palid.
Jesse isi scutura capul si clipi de cateva ori, fortandu-se sa revina cu picioarele pe pamant.
-Sunt bine. Blake...orice auzi acolo. Sa incerci sa nu pari prea surprins si sa ma lasi pe mine sa vorbesc.
Barbatul aproba din cap fara sa zica un singur cuvant. Stia ca ceva nu era in regula pentru ca Jesse se comportase ciudat inca de cand auzise prima data mentionat numele de Newcrest. Ce legatura exista intre el si acesti oameni? Asta era doar una dintre intrebarile care ii trecusera prin cap in ultimele ore. Nu si-ar dori nimic mai mult decat sa ajunga in acel punct al relatiei cu Jesse cand niciunul sa mai aiba secrete, dar stia ca acest lucru este greu de realizat. Nu era imposibil, doar improbabil in viitorul apropiat. Timpul ii va ajuta...sau ii va nimici.
Jesse inchise ochii pentru cateva clipe, incercand sa-si intre in rol. Fugise atat de mult de trecutul sau incat, pe parcurs a uitat de unde a plecat. Intr-un fel era amuzant, ironic, dar amuzant sa aiba o intalnire fata in fata cu trecutul tocmai intr-un loc ca asta, in Alaska. Cine si-ar fi inchipuit? Inspira adanc, apoi, de indata ce usa se deschise si cei doi barbati intrara isi picta un zambet rece pe fata si inainta."E timpul pentru spectacol"

[Addeh]

Heya darling!
Deci, capitolul, lung, asa cum ne-ai promis. ^.^
Siiii.... Crede-ma, nu ma asteptam ca prietenul din copilarie al lui Jesse, Duncan ala, sa apara tocmai in astfel de momente. : | Parca se inrautateste situatia, iar pe Jesse, nu-l vad prea bine. Sigur este ok? I mean... Sper ca nu se va intampla nimic rau cu el, si mai ales cu Blake. Mi-e teama sa nu se intample ceva daca cei doi se vor intalni cu Duncan.
Btw, imi doresc [ si sunt sigura ca nu numai eu ] ca sa-l faca praf pe nenorocitu` ala care mananca numai bani.
Atat am avut de spus, Mira, bafta! :]

[Beatrix LaVey]

Eu=AICI! Eu citeste, eu adora!
I-a ascuns laptopul ? Hai ca e mai comic decat ma asteptam *rolling on the floor* Cum ma sa-i ascunda laptopul? Ce, ii facea rau scrisul? *laughing* Blake asta zici ca e un sot ingrijorat, asa se comporta >.>
Si din nou, talentul tau iese la iveala >.> Esti atat de realista incat nu-mi vine sa cred, citindu-ti creatia imi lasa impresia ca esti o maestra a dezlegarii vietii, esti papusarul personajelor tale! De-a dreptul umitor =d> Ma bucur ca Jess e bine, nu voiam sa i se intample ceva rau, imi place baiatul asta la nebunie! :X Si relatiile cu Hank s-au mai imbunat, i s-au imbunat sentimentele si babalacului intr-un final *frustrated* Acum e bine... Teoretic. Ce ma nemultumeste e cretinul ala care a aparut ca prin minunte si pe care Jesse il cunoaste
Nu suna a bine ce se intampla E nasol si incepe sa nu-mi placa. Care e legatura pana la urma? Vreau continuarea
Bafta

[angel cat]

in sfarsit continuarea, am citit prima si las comm cam ultima, i`m bad i know..
nu am vazut greseli decat aici Intr-un fel era amuzant(cred ca ai vrut sa scri altc cuvant de vreme ce il repeti dupa aceea), ironic, dar amuzant sa aiba o intalnire fata in fata cu trecutul tocmai intr-un loc ca asta, in Alaska., in rest este perfect:X

ma intreb ce legatura are Jesse cu celalalt, off toate intrebarile fara raspuns, amestecate cu aceasta asteptare ma fac sa`mi pierd mintile:nh:, parca ar fi o fantasma ce ma banttuie si`mi consuma energia

pune nextul cat mai repede ca daca nu o sa ma ai pe constiinta

bafta multa si imaginatie si mai multa

[MiraA]

Ms de commuri si acm next mai repede

***

Cand cei trei intrara, in incapere se lasa linistea. Toti cei prezenti isi intoarsera privirile spre noii veniti in asteptare. Jesse profita din plin de faptul ca nu se vedea din spatele lui Blake si analiza imprejurimile si, deasemenea ,oamenii prezenti. Nu se mira deloc de faptul ca ii cunostea pe toti. Erau aceiasi oameni cu care se intalnise si in urma cu trei ani, cand le refuzase mult prea generoasa oferta.
-Ati intarziat , tuna o voce din capul mesei uriase de mahon. Barbatul nu se sinchise sa se ridice in picioare si nici sa intinda mana in semn de salut spre noii veniti . Statea cu capul plecat intr-un teanc de hartii si fuma in scarba un trabuc cubanez, lasand scrumul sa se imprasitie pe suprafata lucioasa a mesei. Ma gandeam ca nu mai veniti . Jesse nu putu sa nu recunoasca tonul ironic si incarcat cu o cantitate generoasa de mandrie prosteasca. Era atat de tipic lui Duncan sa joace tot teatrul asta pentru a-si intimida adversarul.
Simtise cum corpul lui Blake se incoarda ca raspuns instinctual la atacul celuilalt barbat si se hotara ca acum ar fi cel mai bun moment sa intervina.
-Imi cer scuze de intarziere ,zise pe un ton dulceag,dar , daca nu anunti omul din timp poti oricand sa te trezesti intr-o situatie ca aceasta. Ii ocolii pe cei doi barbati din fata sa, incercand sa nu-i priveasca in ochii pentru a nu le vedea nelamurirea si neincrederea si zambii celorlalti din incapere. Ma bucur sa va vad...a trecut ceva timp, zise zambind.
Duncan se ridica in picioare ca ars la auzul replicii lui Jesse si-l privi uimit pentru cateva momente lungi .Dintre toate lucrurile la care s-ar fi asteptat, Jesse era ultimul de pe lista sa.
-Mai, mai, uite cine s-a gandit sa ne onoreze cu prezenta. Domnilor, spuse intorcandu-se spre barbatii care stateau la masa azi suntem niste oameni norocosi. Fiul risipitor s-a intors.
Clar acesta nu era locul sau...Blake privea uimit intreaga scena, plimbandu-si privirea de la Jesse care era mai linistit ca niciodata, la Duncan si la restul indivizilor pe a caror fete erau desenate sentimente de la fericire, uimire pana la furie. Nu intelegea nimic din ceea ce se petrece, simtindu-se ca un biet peste pe uscat .Trase cu ochiul la Anthony, sperand ca el il va lamuri, dar din cate putea sa observe si el se afla in aceeasi situatie.
-Lasa ironiile, Duncan. Nu am batut atata drum ca sa ti le ascult. Jesse se apropie de barbatul care era mai inalt decat el cu aproape un cap si-l privi amenintator. Banuiesc ca secretara ta nu mai are numarul meu de telefon si nici e-mailul de nu am primit nicio notificare cu privirea la aceasta intrunire.
Se intoarse cu spatele la urias, inconjura masa si se opri la fereastra care forma unul dintre peretii incaperii. Toata lumea il privea, dar el nu prea deranjat de acest lucru, ci, din contra, parca asta astepta. Ofta de cateva ori, apoi ii masura pe toti cu o privire de cunoscator, facandu-i sa-si plece ochii in pamant in semn de supunere.
-Nu ai dat niciodata interes acestor intalniri asa ca nu am considerat necesar sa te deranjez. Esti mult prea ocupat sa alergi in toate colturile lumii ca sa te mai intereseze si soarta acestor oameni si a celorlalti care lucreaza pentru noi. Duncan parea enervat la culme de situatia in care se afla. Isi sufleca manecile camasii si-si proptii mainile pe masa. Deci, ce cauti aici, Jesse Newcrest?
Newcrest...Jesse Newcrest...numele lui era Newcrest. Blake uita sa mai respire timp de cateva clipe...Deschise gura sa zica ceva, dar apoi o inchise la loc. Cuvintele nu-si aveau rostul aici, cel putin nu cuvintele lui. Jesse era un Newcrest? si atunci cum ramanea cu numele de Rosson? era un pseudonim?
De ce nu-si folosea tanarul nume adevarat? si cate alte lucruri importante ii ascundea?
Se simtea sufocat de atatea intrebari fara raspuns. Nu-si dorea decat sa plece de acolo, sa iasa din acea gaura plina de vipere si sa respire aerul curat de afara. Avusese dreptate: asta nu era lumea lui.
Jesse zambi, dar zambetul sau era rece si calculat, nelasand la iveala toata tensiunea pe care o simtea in acel moment. Cat de antipatic ii era omul acesta! Dar era perfect constient ca nu poate sa se ascunda o viata intreaga de propriul sau trecut. Acum era unul din acele momente in care trebuia sa riste totul-chiar si propria fericire, caci nu stia ce gandeste Blake despre el- pentru ca castiga o cauza.
-Numele meu e Rosson, Duncan. Nu uita asta!
-Mda, cum as putea uita? Cred ca niciunul dintre cei prezenti aici nu vor putea uita refuzul tau din urma cu trei ani.
-Nu vad de ce te plangi. Din cauza refuzului meu ai ajuns sa detii pozitia de azi in cadrul Grupului Newcrest. Tu, dintre toti, ar trebui sa-mi multumesti. Tonul sau era ironic si dur, iar privirea otel incins.
-Jesse, zise un batranel care statea la marginea opusa a mesei, pe care tanarul il identifica, ca fiind unul dintre principalii actionari a bancii centrale a Marei Britanii, eu unul ma bucur sa te vad. Batranelul ii zambise cu caldura. Daca esti aici inseamna ca totusi te intereseaza mostenirea pe care ti-a lasat-o bunicul tau, Dumnezeu sa-l ierte. Apoi se intoarse spre Duncan si il privi cu seriozitate inainte sa vorbeasca din nou.
Nu vad de ce te enervezi atat de tare. Jesse este indreptatit sa participe la aceasta sedinta. Pana la urma el impreuna cu Rayland detin majoritatea actiunilor asa ca votul lor este cel decisiv.
-Jesse l-a imputernicit pe Ray si cu drepturile sale, deci el nu mai are ce cauta aici, se incapatana Duncan, devenind din ce in ce mai agitat. Jesse era un tip destept. Daca ar sta prea mult in jurul sau si-ar da seama de actinile pe care vroia sa le intreprinda si nu era sigur ca nu va retalia. Nu trebuia sa riste, nu acum cand era atat de aproape sa obtina ceea ce-si dorise din totdeauna.
-Dar Ray nu e aici, nu-i asa? intreba Jesse, apropindu-se de masa. Ai uitat sa-l anunti si pe el cumva?
-Du-te dracu Rosson sau Nwecrest sau cum naiba iti spui acum! Eu nu ma justific in fata ta!
Jesse nu parea deloc afectat de ceea ce ii zisese. Ii intoarse spatele si-si indrepeta intreaga atentie spre Blake si Anthony care stateau undeva mai in marginea incaperii linistiti si in asteptare. Nici unul nu pareau prea multumiti de noutatile pe care le aflasera, dar acum nu era timp de explicatii. Nu inca, cel putin.
-Domnilor, haideti sa trecem la afaceri. Vi prezint pe Blake Thorton si Anthony Hale...ei sunt aici in calitate de reprezentanti ai firmei Thorthon CO., zise facandu-le semn celor doi sa ia loc. Toata lumea isi inclinase capul in semn de salut, apoi isi mutara privirile pe mapele ce se aflau pe masa. Jesse il ocoli pe Duncan, nebagandu-l in seama si se aseza in locul sau in capul mesei sub privirile uimite ale tuturor.
Vreau sa stiu de ce am cumparat atata pamant in Alaska?ce vrei sa faci cu el Duncan?
-Imobiliare, ce crezi? zise acesta nepasator si se aseza pe singurul loc liber ramas.
-Imobiliare...in mijlocul pustietatii? Nu te supara, dar nu vad unde este randamentul? Cine ar cumpara pamant in aceste zone, zise aratand cu degetul pe harta. Mai ales la un asemenea pret...Si de cand se ocupa Grupul Newcrest cu imobiliare?
-Aveam procupari diverse. Suntem oameni de afaceri, nu ca tu ai intelege ceva din asta!
Jesse nu lua in seama sarcasmul celuilalt si studie mai bine harta ce o avea in fata, dosarul ce se afla langa ea, verificand unele date ce i se pareau mai importante. Ceva nu era bine acolo, dar nu putea sa-si dea seama ce. Nu putea sa-l acuze pe Ducan daca nu avea dovezi, iar dovezile erau greu de obtinut cand aveai de a face cu un om de statura lui, dar si asa nu avea de gand sa renunte. Duncan punea ceva la cale, ceva periculos ce nu era in beneficiul companiei si nici a oamenilor ce au trudit atat de mult ca sa o constituie. Potrivit datelor cheltuielile intrprinse pentru achizitioanarea celor 20 de hectare de pamant au fost de 100 milioane de dolari, o suma mult prea mare in acceptiunea lui. Ofta si isi concentra atentia pe raportul geologic al zonei incercand sa gaseasca macar un mic indiciu care sa-l ajute sa inteleaga actiunile lui Duncan, dar asa cum se astepta...nimic. In felul asta nu va face nimic. Trebuia sa schimbe strategia.
-De incerci sa-l obligi pe Hank Thorton sa-si vanda pamantul?
-Nu face nimic cu el. De nu l-ar vinde? Oricum o sa aiba nevoie de bani dupa ce recesiunea o sa-i loveasca si lui firma.
Blake se incorda mai mult, simtind nevoia acuta sa-l stranga pe omul care vorbii de gat. Aroganta pe care o emana prin toti porii era infecta si coplesitoare, dar nu indraznii sa faca nimic. Il privii pe Jesse si isi daduse cu stupoare seama ca nu-l mai recunostea. De pe chipul sau disparuse zambetul copilaresc si usor sagalnic, iar ochii, ce alta data ii sclipeau, acum erau reci si seriosi. Jesse nu mai era deloc Jesse...Era altcineva...
-Nu e treaba ta ce face sau ce nu face cu el, se auzii vocea dura a tanarului. Daca nu vrea sa-l vanda, nu poti sa-l obligi.
-Parca trebuia sa lucrezi pentru a sporii profiturile companiei noastre, nu sa vii si sa pledezi pentru altii! Sau ai schimbat tabara intre timp?
Se saturase de sarcasmul lui pana peste cap.Duncan trebuia sa invete unde ii e locul si cand sa taca.Totul avea o limita si din pacate asta era limita lui.
-Exact asta fac, zise baiatul ridicandu-se de la masa si masurandu-i pe toti cu o privire amenintatoare. Cum ai obtinuat aceste pamanturi? Sa-ti spun eu cum, continua nelasandu-l sa raspunda, ai amenintat oamenii cu procese, ai intimidat administratia locala, nici nu m-ar mira daca ai si mituit pe cineva undeva pe drum. Nu iti permit sa tarasti numele acestei companii prin noroi si apoi sa te mandresti cu asta! Am fost destul de clar?
-Cine dracu te crezi sa vi la mine in sala si sa-mi vorbesti asa, baiete? Ducan se ridica la randul sau de pe scaun si se apropie amenintator de mult de Jesse. Blake se ridica la randul sau, raspunzand instinctual la situatia ce se degrada rapid, dar Anthony il prinse de brat, nelasandu-l sa se apropie mai mult de cei doi. Restul din incapere priveau inmarmuriti, nestiind ce sa faca si partea cui sa o tina. Eu sunt directorul executiv aici! Eu iau deciziile!
-Te inseli! Deciziile sunt luate de consiliul de administratie si in ceea ce priveste functia ta...Jesse ii zambii suav...e doar provizorie. Iti constest dreptul de a conduce acest consortiu. Nu esti omul potrivit pentru asta.
-Jesse, zise acelasi batran de mai devreme, Duncan e singurul potrivit sa conduca momentan. Ray a zis ca nu e interesat, iar tu ai refuzat in urma cu trei ani...asa ca nu am avut de ales...
-Asta a fost in urma cu trei ani. Lucrurile se mai schimba.
-Asta inseamna ce cred eu ca inseamna? intreba batranul o privire plina de speranta
-Vreau sa lasati Thorton CO in pace si sa deschida o ancheta care sa verifice modalitatie prin care au fost achizitionate restul pamanturilor. Lasati un raport complet pe biroul directorului executiv peste trei luni si il voi citi. Vom decide atunci ce vom face.
Se ridica sa plece de la masa, dar Duncan il prinse de gulerul camasii si-l ridica un pic. Fata sa era schimonosita de furie si de ura, iar mainile ii tremurau pe masura ce stransoarea se intetii.
-Cine naiba te crezi?! urla el, dupa care il pocnii pe Jesse cu putere peste falca dreapta, facandu-l sa se dezechilibreze si sa se loveasca cu spatele de masa de mahon.
-Duncan, calmeaza-te! se auzi vocea ingrozita a unuia dintre cei prezenti, dar barbatul nu-l baga in seama. Se avanta din nou cu toata forta spre Jesse, dar acesta ghicindu-i atentia se departa cu o fractiune se secunda inainte ca pumnul celuilalt sa loveasca masa. Sunetul puternic rasuna in intraga incapere, lovindu-se cu salbaticie de pereti si reverberand ca un ecou.
-Nu ma vei da la o parte, Rosson. Mai bine te omor decat sa te las sa-mi iei locul !Tu care ti-ai renegat numele si originea...si pentru ce? Pentru o curva care a primit ce a meritat? In incapere se lasa o liniste de mormant, nemaiauzindu-se decat rasul batjocoritor a barbatului.
Ceva se rupse in el. Ultima farama de logica si stapanire de sine pe care o mai detine fusese inghitita de furia ce il cuprinse. Trupul incepu sa-i tremure atat de tare, de parca statea sa i se dezmembreze. Cu o viteza uluitoare se apropie de Duncan, care nu-l observa si-i aplica o lovitura scurta, dar puternica in capul pieptului. Acesta se lasa jos tusind si scuipand sange, chinuindu-se sa-si recapete suflul.
-Parca te-am avertizat sa nu mai vorbesti niciodata despre ea. Se lasa pe vine si-l prinse pe barbat de par, ridicandu-i capul. Zambii cand vazu frica din ochii celuilalt. Nu esti un om prea destept, nu-i asa? continua pe acelasi ton. Ma asteptam sa pricepi prima data cand am avut aceasta conversatie, dar vad ca am sperat degeaba. Pacat...se pregati sa-i mai aplice o lovitura, dar cineva il prinse de mana. Se intoarse sa vada cine era intrusul...

[angel cat]

loc rezervat,........primaaa...........revin cu edit cand termin de citit

deci nu pot sa cred?...fiu? director?...femeie?..l`a parasit?...prea multe intrebari numai pot....o sa ma urc pe peretiii....ma lasi sa ma inec in marea mea de intrebari fara raspunsuri, cand credeam ca`mi vei arunca un colac sa ma salvezi, mi`ai dat o ancora sa ma duc si mai adanc....
impresionanta schimbare a lui Jesse, me like it, nu credeam ca poate fi asa de rece si de ...suprem

Blake creca nu mai intelege nimic, e mai pierdut ca mine, saracul de el, oricum ti`am zis ai 3 zile ultimatum, sau altfel ma voi ineca.....

spor la lucru....totul a fost perfect fara greseala si absolut magnific:X

[Beatrix LaVey]

Aaah, multumesc, gagico, ca ai adus nextu` in sfarsit *smug* Sa stii ca te iubesc! Da, eu te iubeste <33 EU place de tine <33 [ Abdul iubeste! ]
Revenind acum la ficul tau.. La acest capitol... CE dracului?:O Tu chiar esti plina de idei ! *dreaming* Cum sa fie Jesse, frumosul meu Jesse, sexosul meu Jesse... Etc, etc, [b]al meu Jesse[/i] (Hands off, Jesse`s mine ) Sa fie un Newcrest d-ala? :O
Siii... BUnic?!Tuuuu esti de-a dreptul uimitoareee >.> Si cat de tare se tine in fata lu` c****u` ala de Duncan caruia imi cam vine sa-i dau sa... Admire... Ceva
BUuuuuuuun, l-a luat la bataie! *evil laugh* De ce l-a oprit cineva? Cine l-a oprit? Blake, nuuu? Sa vezi ce ii fac eu lu` Blake ca nu imi lasa febletea in pace! Sau... Ai pomenit in capitolele trecute de o asa-zisa persoana care s-a intors. Ea e, ea e? [-O< Vreau sa stiiiiiiu
Nextu` rapid, Miraaa!! *lovestruck*

P.S.: Sa-ti bag i-urile alea puse d-amp*lea pe-aici, ca verbele nu primesc dublu '' i '' decat in momentul in care sunt la indicativ, trecut, perfectul simplu, pe cand verbele tale sunt la conjunctiv sau la imperfect, din cate mai vad eu. Inainte nu faceai astfel de greseli1 Corecteaza-te!