01-12-2007, 05:15 AM
Accidentul
Dupa succesul rasunator avut in seara respectiva,Shuichi si Hiro erau in sfarsit acasa.Obositi,dar fericiti.
-Shu,iti este foame?Intreaba chitaristul zambind usor.
-Sunt de-a dreptul lihnit!Raspunde cantaretul razand in hohote.
-Ce vrei sa mananci?Intreaba Hiroshi prinzandu-si parul roscat intr-o coada.
-Sa ma gandesc...cred ca niste frigarui ai fii excelente.Raspunde solistul scotand limba.
-Orice pentru vedeta trupei.Spune Hiro zambind.
Dupa aproximativ o jumatate de ora,cina era gata.Un adevarat deliciu culinar.
-Shu,poti venii la masa.
-Ce bine!Nu cred ca mai rezistam foarte mult timp.Arata absolut delicios.Spune solistul cu privirea atintina la cina.
Dupa ce au mancat,cei doi baieti erau gata de culcare.
-Noapte buna Shuichi.
-Merci la fel.Raspunde cantaretul inchizand ochii.
*
* *
Zorii ziler se ivira.Lumina soarelui spargea intunecimea cerului,acesta capatand o culoare rozalie.In aerul rece si curat al diminetii se putea simtii mirosul florilor multicolore plantate in gradina blocului.Hiroshi incerca sa isi trezeasca amicul,cu toate ca era in zadar.
-Shu,lenesule!ridica-te din pat.Spune acesta pierzandu-si rabdarea.
-Ma trezesc,dar nu mai tipa la mine.Raspunde cantaretul cascand.
-Prepari tu micul dejun cat fac eu dus?Intreaba chitaristul pregatindu-se sa iasa din camera.
-Sigur ca da.Raspunde solistul ridicandu-se din pat.
In timp ce Hiro era in baie,a auzit un zgomot ciudat ce venea din bucatarie.Amintindu-si ca Shuichi gateste,si temandu-se de o eventuala explozie,chitaristul a fugit spre camera cu pricina,vrand sa afle ce s-a auzit.
-Ce ai mai facut de data asta...
Dar acesta nu a mai putut sa isi termine propozitia,reusind sa alunece si astfel cazand destul de urat.
-Iarta-ma!Mi-a scapat un ou si am uitat sa curat.Spune cantaretul ciufulindu-si parul.
-Neatentule ce esti.Daca pateam cevva?De data asta te iert.Acum spune-mi...ce ai gatit?Intreaba roscatul curios.
-Specialitatea mea:oua prajite cu sunca.Ce parere ai?Intreaba Shu cu o sclipire deosebita in ochii.
Cand Hiro s-a uitat in farfurie,nu a vazut decat doua oua facute scrum si niste bucati de sunca pline de ulei.
-Adica vrei sa spui ca aceste chestii carbonizate sunt micul dejun?Nici cainele de la mancare nu mananca asa ceva.Spune chitaristul izbucnind in ras.
-Ma jignesti daca nu mananci.Spune solistul prefacandu-se ca este suparat.
-Sa mergem la companie.Vom manca acolo.Spune Hiro in timp ce lua cheile de la apartament.
-Bine...cum zici tu.vine raspunsul promt al solistului care iesea din casa.
Cand au ajuns la firma,cei doi prieteni au fost intampinati de Fujisaki care era deosebit de agitat.
-Baieti,ce bine ca ati venit.
-Ce s-a intamplat?Intreaba Shuichi ingrijorat.
-K si Sakano...se bat in studio!Raspunde acesta aproape tipand.
-Poftim?Sa urcam imediat.Spune hiroshi fugind pe treptele ce duceau spre intrarea in companie.
Cand au pasit in camera cu pricina,panorama din fata lor era demna de tot rasul.Sakano era trantit pe un fotoliu rasturnat,in timp ce K avea o frizura demna de filmele horror.
-Ce a fost aici?Intreaba chitaristul mut de uimire.
-Uita-te la parul lui K!Zici ca a bagat degetele in priza.Haha!
Dar Shuichi nu a mai putut continua fraza,fiind lovit de un microfon fix in crestetul capului de catre managerul ciufulit.
-Asta pentru ca ai ras de parul meu!Asa iti trebuie.Spune acesta razand.
-Vreau sa stiu care a fost cauza pentru care v-ati batut.Intreaba roscatul curios.
-Sa iti povestesc...
-Shut up Sakano!Eu vorbesc.Cearta s-a iscat din dorinta nebuna a acestui om de a ma enerva.Mi-a spus ca seman cu un puddle.Si eu i-am raspuns la atac,spunandu-i ca este un ochelarist cu mintea creata.Asta a fost tot.Spune managerul indiiferent.
-Sunte-ti precum niste copilasi.Vine replica lui Fujiskai care zambea.
-Sa mergem sa mancam.Dupa micul dejun pregatit de Shu,sunt lihnit!Spune chitaristul razand.
-In regula.Sa mergem.Raspunde K in timp ce iesea din studio.
Imediat ce au traversat strada,cantaretul si-a amintit ca uita-se portofelul pe canapea.
-Banii!Ma duc sa ii iau.Vin imediat.
Cand Shuichi a vrut sa traverseze strada,o masina neagra cu geamurile fumurii,a prins dintr-o data viteza.Hiro a vrut sa ii atraga atentia,dar era prea tarziu.Automobilul il lovise din plin,aruncandu-l la cativa metrii.Toti cei prezenti erau socati.Hiroshi a fugit la solist sa vada ce a patit.
-Shuichi,esti bine?Shu...
Dar nu a mai putut spune nici un cuvant.Firisoare de sange i se scurge-au pe mana aflata sub capul cantaretului.
-Chemati repede o ambulanta!K,anunta-l imediat pe sef.Striha chitaristul incredibil de ingrijorat.
Imediat ce acesta a intrat in biroul presedintelui,a inceput sa strige:
-Thoma,Shuichi a fost grav ranit de o masina!
-Ce spui?Intreaba acesta uimit.
-Suna-l repede pe Yuki si spune-i ca a fost dus la spitalul central.
-Asa voi face.O sa vin si eu cat pot de repede.
-BIne.Eu am plecat.Vine replica managerului care trantii usa dupa el.
Seguchy abea mai putea forma numarul romancierului din cauza tremuratului ce pusese stapanire pe el.Imediat ce romancierul a raspuns,cu o voce agitata ii spuse:
-Yuki...
-Da?Raspunde novelistul rece.
-Shindo a fost lovit de o masina si se afla in stare foarte grava la spital.Nu se stie daca va mai scapa.Spune Thoma izbucnind in lacrimi.
In acel moment,scriitorul scapa telefon din mana.Acel anunt a fost precum o mie de cutite ce ii strapungeau inima.Nu ii venea sa creada ce auzise:Shu...in stare grava?O multime de ganduri negre ii treceau prin cap.Dar un singur lucru il readuse cu picioarele pe pamant.In aceea clipa isi dadu seama cat de mult il iubeste pe solist si cat de mult regreta faptul ca nu i-a spus inainte acest lucru,pentru ca acum putea fii deja mult prea tarziu.
-Spune-mi la ce spital este!Spune novelistul cu vocea tremuranda.
-Din cate am inteles a fost dus la spitalul central.Raspunde Thoma suspinand.
-Am plecat intr-acolo.La revedere.
Yuki nu vroia sa accepte faptul ca viata singurei persoane care a iubit-o se afla in pericol.Numai gandul ca acesta ar putea sa moara il faceau pe scriitor sa regrete tot ce ii facuse si faptul ca dintr-o pura aroganta tipic masculina nu isi dezvalui adevaratele sentimente.Dar stia ca in acel moment nimic din toate aceste lucruri numai contau.Drfapt,atunci realiza ca fara Shuichi,viata lui nu este decat o insiruire de zile fara un anume scop,iar el nu este decat un barbat rece si gol pe dinauntru.
Dupa succesul rasunator avut in seara respectiva,Shuichi si Hiro erau in sfarsit acasa.Obositi,dar fericiti.
-Shu,iti este foame?Intreaba chitaristul zambind usor.
-Sunt de-a dreptul lihnit!Raspunde cantaretul razand in hohote.
-Ce vrei sa mananci?Intreaba Hiroshi prinzandu-si parul roscat intr-o coada.
-Sa ma gandesc...cred ca niste frigarui ai fii excelente.Raspunde solistul scotand limba.
-Orice pentru vedeta trupei.Spune Hiro zambind.
Dupa aproximativ o jumatate de ora,cina era gata.Un adevarat deliciu culinar.
-Shu,poti venii la masa.
-Ce bine!Nu cred ca mai rezistam foarte mult timp.Arata absolut delicios.Spune solistul cu privirea atintina la cina.
Dupa ce au mancat,cei doi baieti erau gata de culcare.
-Noapte buna Shuichi.
-Merci la fel.Raspunde cantaretul inchizand ochii.
*
* *
Zorii ziler se ivira.Lumina soarelui spargea intunecimea cerului,acesta capatand o culoare rozalie.In aerul rece si curat al diminetii se putea simtii mirosul florilor multicolore plantate in gradina blocului.Hiroshi incerca sa isi trezeasca amicul,cu toate ca era in zadar.
-Shu,lenesule!ridica-te din pat.Spune acesta pierzandu-si rabdarea.
-Ma trezesc,dar nu mai tipa la mine.Raspunde cantaretul cascand.
-Prepari tu micul dejun cat fac eu dus?Intreaba chitaristul pregatindu-se sa iasa din camera.
-Sigur ca da.Raspunde solistul ridicandu-se din pat.
In timp ce Hiro era in baie,a auzit un zgomot ciudat ce venea din bucatarie.Amintindu-si ca Shuichi gateste,si temandu-se de o eventuala explozie,chitaristul a fugit spre camera cu pricina,vrand sa afle ce s-a auzit.
-Ce ai mai facut de data asta...
Dar acesta nu a mai putut sa isi termine propozitia,reusind sa alunece si astfel cazand destul de urat.
-Iarta-ma!Mi-a scapat un ou si am uitat sa curat.Spune cantaretul ciufulindu-si parul.
-Neatentule ce esti.Daca pateam cevva?De data asta te iert.Acum spune-mi...ce ai gatit?Intreaba roscatul curios.
-Specialitatea mea:oua prajite cu sunca.Ce parere ai?Intreaba Shu cu o sclipire deosebita in ochii.
Cand Hiro s-a uitat in farfurie,nu a vazut decat doua oua facute scrum si niste bucati de sunca pline de ulei.
-Adica vrei sa spui ca aceste chestii carbonizate sunt micul dejun?Nici cainele de la mancare nu mananca asa ceva.Spune chitaristul izbucnind in ras.
-Ma jignesti daca nu mananci.Spune solistul prefacandu-se ca este suparat.
-Sa mergem la companie.Vom manca acolo.Spune Hiro in timp ce lua cheile de la apartament.
-Bine...cum zici tu.vine raspunsul promt al solistului care iesea din casa.
Cand au ajuns la firma,cei doi prieteni au fost intampinati de Fujisaki care era deosebit de agitat.
-Baieti,ce bine ca ati venit.
-Ce s-a intamplat?Intreaba Shuichi ingrijorat.
-K si Sakano...se bat in studio!Raspunde acesta aproape tipand.
-Poftim?Sa urcam imediat.Spune hiroshi fugind pe treptele ce duceau spre intrarea in companie.
Cand au pasit in camera cu pricina,panorama din fata lor era demna de tot rasul.Sakano era trantit pe un fotoliu rasturnat,in timp ce K avea o frizura demna de filmele horror.
-Ce a fost aici?Intreaba chitaristul mut de uimire.
-Uita-te la parul lui K!Zici ca a bagat degetele in priza.Haha!
Dar Shuichi nu a mai putut continua fraza,fiind lovit de un microfon fix in crestetul capului de catre managerul ciufulit.
-Asta pentru ca ai ras de parul meu!Asa iti trebuie.Spune acesta razand.
-Vreau sa stiu care a fost cauza pentru care v-ati batut.Intreaba roscatul curios.
-Sa iti povestesc...
-Shut up Sakano!Eu vorbesc.Cearta s-a iscat din dorinta nebuna a acestui om de a ma enerva.Mi-a spus ca seman cu un puddle.Si eu i-am raspuns la atac,spunandu-i ca este un ochelarist cu mintea creata.Asta a fost tot.Spune managerul indiiferent.
-Sunte-ti precum niste copilasi.Vine replica lui Fujiskai care zambea.
-Sa mergem sa mancam.Dupa micul dejun pregatit de Shu,sunt lihnit!Spune chitaristul razand.
-In regula.Sa mergem.Raspunde K in timp ce iesea din studio.
Imediat ce au traversat strada,cantaretul si-a amintit ca uita-se portofelul pe canapea.
-Banii!Ma duc sa ii iau.Vin imediat.
Cand Shuichi a vrut sa traverseze strada,o masina neagra cu geamurile fumurii,a prins dintr-o data viteza.Hiro a vrut sa ii atraga atentia,dar era prea tarziu.Automobilul il lovise din plin,aruncandu-l la cativa metrii.Toti cei prezenti erau socati.Hiroshi a fugit la solist sa vada ce a patit.
-Shuichi,esti bine?Shu...
Dar nu a mai putut spune nici un cuvant.Firisoare de sange i se scurge-au pe mana aflata sub capul cantaretului.
-Chemati repede o ambulanta!K,anunta-l imediat pe sef.Striha chitaristul incredibil de ingrijorat.
Imediat ce acesta a intrat in biroul presedintelui,a inceput sa strige:
-Thoma,Shuichi a fost grav ranit de o masina!
-Ce spui?Intreaba acesta uimit.
-Suna-l repede pe Yuki si spune-i ca a fost dus la spitalul central.
-Asa voi face.O sa vin si eu cat pot de repede.
-BIne.Eu am plecat.Vine replica managerului care trantii usa dupa el.
Seguchy abea mai putea forma numarul romancierului din cauza tremuratului ce pusese stapanire pe el.Imediat ce romancierul a raspuns,cu o voce agitata ii spuse:
-Yuki...
-Da?Raspunde novelistul rece.
-Shindo a fost lovit de o masina si se afla in stare foarte grava la spital.Nu se stie daca va mai scapa.Spune Thoma izbucnind in lacrimi.
In acel moment,scriitorul scapa telefon din mana.Acel anunt a fost precum o mie de cutite ce ii strapungeau inima.Nu ii venea sa creada ce auzise:Shu...in stare grava?O multime de ganduri negre ii treceau prin cap.Dar un singur lucru il readuse cu picioarele pe pamant.In aceea clipa isi dadu seama cat de mult il iubeste pe solist si cat de mult regreta faptul ca nu i-a spus inainte acest lucru,pentru ca acum putea fii deja mult prea tarziu.
-Spune-mi la ce spital este!Spune novelistul cu vocea tremuranda.
-Din cate am inteles a fost dus la spitalul central.Raspunde Thoma suspinand.
-Am plecat intr-acolo.La revedere.
Yuki nu vroia sa accepte faptul ca viata singurei persoane care a iubit-o se afla in pericol.Numai gandul ca acesta ar putea sa moara il faceau pe scriitor sa regrete tot ce ii facuse si faptul ca dintr-o pura aroganta tipic masculina nu isi dezvalui adevaratele sentimente.Dar stia ca in acel moment nimic din toate aceste lucruri numai contau.Drfapt,atunci realiza ca fara Shuichi,viata lui nu este decat o insiruire de zile fara un anume scop,iar el nu este decat un barbat rece si gol pe dinauntru.
My sin is Pride.
I'm on my highway to Hell!
Yuki is my kamy-sama. So...Shut the f*** up!
Criticii nu-i pot ranii pe creatori decta cu permisiunea acestora.
You tried to hold me under, I held my breath
Alone and now you wonder, what I possess
Nothing you can say , nothing's gonna change what you've done to me
Now it's time to shine, I'm gonna take what's mine
While you're burning inside my light
Alone and now you wonder, what I possess
Nothing you can say , nothing's gonna change what you've done to me
Now it's time to shine, I'm gonna take what's mine
While you're burning inside my light