Telefoane

[Nya.]

Ok, deci, după o discuție amănunțită cu o prietenă de a mea, legată de telefoane, m`am hotărât să postez aici un topic, pe baza acestui subiect. Am dat un search rapid să văd dacă cineva a mai avut ideea unui astfel de topic, dar am văzut că nu. :]
Deciiii~, personal, eu nu pot trăi fără telefonul meu. Cred că singurele ore în care nu sunt sunată, sunt atunci când îs la școală. Momentan am LG GT505 și sunt destul de mulțumită de el, deși nu prea suport telefoanele cu screen touch. Primul telefon l`am primit în clasa a 2 - a și încă de atunci am fost disperată să trăncănesc la el. :]] Deși știu că nu e sănătos să vorbesc mult la telefon, nici o discuție de a mea nu are mai puțin de 10 minute [ exceptând discuțiile cu rudele / părinții care variază între 5 secunde și un minut, sau discuțiile pe fugă - gen ' ajung în 10 minute ' or something like that ]. Cel mai mult am vorbit odată cu o prietenă, trei ore.
Plus că dacă nu ar exista telefoanele, cum naiba am putea să stabilim cu prietenii unde ne vedem ? O soluție alternativă ar fi messenger`ul, dar chiar și așa, nimeni nu poate sta online non - stop. Odată mi`am uitat telefonul la bunici pentru două zile, iar când m`am întors, aveam 37 de apeluri nepreluate și 50 de mesaje. Mă mir că au avut loc în memorie. :]] De atunci, nu plec nicăieri fără telefon, dar dacă o fac, pun pe cineva să mi`l aducă. Indiferent dacă eu sunt la enșpe mii de kilometrii distanță.
So . . . păreri, ceva ? Ați rezista fără telefon ?

edit : @ Storymaker : Auzi, iubire, nu sunt deloc dependentă. :] Plus că mă văd cu prietenii mult mai des decât vorbesc la telefon. Dar ca să stabilesc unde ne întâlnim and so on, vorbim la telefon, evident.

[Storymaker]

Eu nu am telefon si rezist foartre bine. Ai grija caci am impresia ca ai devenit dependenta, dar e pana la urma doar o impresie.
Contactul cu prietenii nu trebuie exegerat. Daca ii pretuiesti, ajuta-i si incurajeaza-i. Incearca sa iesi cu ei, sa te plimbi, etc. Telefonul e putin folositor.Dupa discutii aparent interesante si barfe o sa realizezi ca nu te-ai ales cu nimic, dar ai auzit vocea prietenului/prtienei/persoanei iubite. Si asta te face fericita. Faptul ca ai putut-o auzi, ca iti da senzatia ca este langa tine, ca nu esti singura. Ei, bine, sa sti ca nu esti singura si ca toti te vor pretui si fara sa virbesti la telefon cu ei.
Nu zic ca telefonul e rau, dar nu trebuie sa exageram...

[Elusive wolf]

Hm , telefon ... telefon ... Eu una nu sunt genu' de persoană să il am la mine mereu , deşi de când s-a îmbolnăvit bunica îl iau şi la ore , în caz că se simte rău să ajung acasă , că doar stau extrem de aproape o.o . Cred că la mine , cea mai lungă convorbire a durat … hm … 27 de minute şi asta pentru că vorbeam cu cineva mai … special . Dar în rest , mai mult de 16 minute pe care le petrec vorbind cu bunicul , cu restul persoanelor , in 5 minute am vorbit tot ce era de vorbit .
Singurul lucru care îl apreciez la telefonul meu e funcţia radio , ca atunci când se descarcă mp4-ul , îl pot folosi ca să ascult o anume emisiune care îmi place . În rest … când mă plictisesc îmi place să mă joc pe el , dar destul de rar , de obicei nu prea am timp O.o .
Ăh şi ar mai fi de menţionat că îl folosesc pentru a afla diverse lucruri sau a furniza ( cum sună ) informaţii colegelor / colegilor mei . Şi de-asta , într-un an am acumulat cam 200 de mesaje , deci la ceva tot e bun . În rest ... n-am idee , al meu nu e nu ştiu ce minune , but e destul de cute . după mine :3 .
Drept dovadă , tocmai am primit un sms , în speranţa că persoana ce mi l-a trimis v-a afla tema la geometrie deci …. no comment xD .

[aoixtenshi]

I adore my mobile phone Am momentan un micuţ Samsung B3310 de culoare albastră pe care l-am primit de Crăciun :3 şi pot spune că nu plec nicăieri fără el... îl iau chiar şi în baie... just to make sure
Vorbitul la telefon este una dintre micile mele pasiuni. Am telefon de la 10 ani şi primul meu telefon era o perfecţiune... too bad the dog broke it.
Pe lângă faptul că vorbesc la telefon, el trebuie să fie dotat şi cu internet, jocuri şi căşti deoarece I need it as my mini-PC. Nu îmi plac telefoanele scumpe deoarece eu nu am nevoie decât de serviciile pe care le poate oferii un telefon la un preţ mediu şi urăsc touch screen-urile because mi-e greu să umblu pe ele.

So yep... I love mobile phones and my next will be the mobile phone from google because it is so my style

[Flash]

Hm . . . eu şi telefonul nu stăm despărţiţi nicăieri, chiar şi la baie îmi permit să-l car după mine pentru că primesc foarte multe apeluri şi mesaje şi neapărat trebuie să-l ţin după mine : )) Ei bine nu sunt dependentă de telefon, dar chiar am nevoie de el pentru a comunica mai uşor. Având în vedere că unii colegi de ai mei de la şcoală nu intră des pe messenger, am nevoie să - i sun şi la rândul lor să mă sune dacă este vreo nelămurire sau ceva legat de teme sau de teze. Nu ştiu, sau am şi numărul de telefon al lu diriga, e nevoie să comunic cu ea prin mesaje sau telefon când apar anumite intervenţii la liceu. Plus că prin telefon vorbesc cu my love, so ... prima mea conversaţie lungă la telefonul mobil a fost cu o prietenă acum doi ani şi ceva. Am stat de vorbă 4 ore şi factura la telefon a fost de. . . 2 milioane de lei vechi, nimic mai mult Apoi acum am conversaşii super lungi doar cu prietenul meu. Vorbim....de la o oră sau două până la 6 sau 7 ore. Lunga mea conversaţie la telefon şi cea mai lungă din istoria mea a fost acum un an cu el timp de vreo 12 ore....da aşa e am stat aproape o noapte întreagă...tehe...

[I hate maths.]

Nu pot sa spun sa ca sunt dependenta de telefon. Uneori nici nu imi amintesc ca am unul daca nu ma suna cineva. Eu nu prea sun pe nimeni, decat pe varumiu cu care vorbesc circa o ora sau doua pe zi si uneori mai fac cate un apel unor prieteni.
In schimb, seara vorbesc foarte mult prin mesaje. Nu imi ajung niciodata. Cu prietena mea cea mei buna consum cate 80 de mesaje zilnic.

Acum am un Samsung S5230W desi ma cam enerveaza telefoanele touch screen. L-am primit de Craciun. Am internet pe el, desigur, dar nu il prea folosesc. E doar ca sa nu ma plictisesc cand trebuie sa parcurg un drum lung, gen la tara la bunici. La scoala nu il iau, nu am nevoie. Dar il inchid cand inainte sa plec, fratele meu e cam bagacios si imi citeste mesajele (cand uit sa le sterg) sau intra la muzica si sterge una-alta T^T Odata era sa il omor pentru ca imi stersese doua poze in care am iesit cel mai bine

In concluzie, am nevoie de telefon, dar nu tot timpul. In curand imi voi lua un Sony Ericsson K630i, am facut o obsesie pentru modelul asta de cand l-am vazut la varumiu @.@

[Dydo1234]

Telefonul . Îmi place să trăncănesc cu prietenii la el, dar nu în excess. De obicei, vorbesc cu amicii mei despre ce am putea să facem, unde să mergem and stuff like that. Când vine vorba de şcoală , închid repede telefonul sau schimb subiectul. Nu suport să trăncănesc despre note and stuff.
Acum am un LG KM900 şi pot să spun că îmi place. Are o memorie uriaşă şi îmi plac ecranele cu touch, deşi la început le uram.
Fără telefon, nu cred că aş muri mai ales că stau aproape de cei mai apropiaţi prieteni. Oricum ar fi o pierdere.
Cu părinţii vorbesc rar şi puţin pentru că... mie îmi place să vorbesc cu prietenii . Odată am vorbit două ore juma cu un prieten despre skate şi mi-a venit o factură luuungă . Anyway, îmi place să vorbesc la telefon pentru că... e reconfortant, plus că asta pot face când mă plictisesc.

[Nami]

Well ...
Telefonul este un mod prin care poti comunica cu prietenii, familia si alte persoane.
Eu nu vorbesc prea mult la telefon. Vorbesc cu prietenii, colegle si familia. La scoala mi-l iau dar it tin inchis, nu prea il deschid.
Am un nokia 5130 express music, cu rosu. Are memorie, casti, cablu usb. Nu prea imi plac telefoanele cu touch screen, prefer un telefon mai mic ... Telefonul meu este mai micut si este practic. Ascult muzica, ma joc, mai fac si niste poze. Insa nu il iau peste tot ...

[myuu]

Ok...pai eu sunt de parere ca trebuie sa existe un echilibru foarte clar stabilit si sa nu se ajunga la o dependenta fata de telefon. De acord, telefonul este foarte util pentru a vorbi cu prietenii cu care nu te vezi zilnic sau pentru a stabili intalniri, sau ca sa anunti ceva urgent ce nu sufera amanare, dar personal prefer o conversatie face 2 face. La telefon poti sa te prefaci, poti sa ascunzi anumite lucruri, insa cand esti fata in fata iti dai seama de anumite lucruri din felul in care gesticuleaza persoana respectiva, din expresia fetei sau din privire si astea sunt niste lucruri extrem de utile.
Iar sa fi diponibil 24/24 la telefon mi se pare o mare prostie. Mi se intampla de multe ori sa-mi las telefonul prin diferite camere sau pe silentios si sa nu-l aud, dar nu ma stresez prea mult, cine suna, mai suna si mai tarziu daca are nevoie, daca nu, nu era important, iar la mesaje raspund si dupa cateva ore daca nu am chef, depinde de cat de urgent este. Recunosc ca exagerez si eu uneori vorbind mai mult la telefon, dar asta doar daca imi permite timpul.
Mai nou telefonul a devenit si un accesoriu, nu mai este folosit ca un mijloc de comunicare si recunosc ca sunt vinovata aici. Dar mi se pare ca un telefon mai elegant da mai bine decat ultimul jaf de pe planeta, bine asta nu inseamna ca cheltuiesti o avere pe el. Cat despre touch screen, la inceput nu-mi placea ideea si credeam k imi va fi incomod cu el, dar nu imi e, e chiar mai comod in anumite situatii plus ca pozele se vad de 1000 de ori mai bine pe el [are ecranul mai mare]
Daca as rezista sau nu fara telefon mobil...banuiesc ca depinde, ar trebui sa anunt anumite persoane sa nu ma caute pentru un timp ca sa nu creda ca mi s-a intamplat ceva grav, dar in rest m-as descurca pentru o perioada.Pana la urma, pe vremea parintilor nostii, nici macar nu aveau toti telefon si lumea traia si atunci si nu o ducea asa rau, se vedeau mult mai mult decat sa stea ore in sir vorbind la telefon.
Hm...sper ca am cuprins aici tot ce intentionam sa spun, daca o sa-mi mai aduc aminte de ceva, voi da un edit.

[ady_x]

Omul tinde să se adapteze la mediu, tehnologie, acum mulţi ani oamenii se descurcau fără telefoane mobile şi nu se plângeau, acum că le avem, avem impresia că sunt indispensabile... e ceva normal, adaptarea la noua tehnologie.
Nu sunt adeptul conversaţiilor foarte lungi la telefon, singura persoane cu, care prefer şi sunt nevoie să vorbesc mult e prietena mea, în rest prefer să o închei destul de rapid şi să vorbesc cu respectivii personal.