30-06-2011, 11:08 AM
Citindu-ţi ultimul oneshot...m-am simţit gen la fundul unui canion şi uitându-mă în sus, adică mă simt foarte mic.
Câtă măiestrie în descrierea personajelor, mi-a plăcut, deşi trebuie să fiu sincer m-am cam speriat când Harry mărturisea că-i mulţumeşte unui zeu că ia dat o viaţă de excrement, adică e cam exagerată venerarea, da în fine cine usnt eu să fac observaţia aceasta.....De obicei oamenii care-s aşa vulnerabili la boli, răni, când se îmbolnăvesc, când totul pare fără scăpare, abia atunci îşi întorc speranţele către zei, să vină să păşească pe podeaua plină del acrimi ale muribunzilor, dar până la urmă, omul tot e vindecat de alt om, sau moare...iar zeii n-au coborât niciodată să-şi ude picioarele...
Oricum mă fascinează tristeţea textului, dar şi încercarea de a-l îmblânzi cu o "parte bună", eh mor încet şi degradant, da măcar mi-am făcut prieteni buni. Te face să te gândeşti oare unii oameni îşi pot face prieteni doar dacă dumnezeu le dă de la naştere boli groaznice cum ar fi leucemia?...te face să te gândeşti puţin..
Of fiind nou nici nu ştiu ce să citesc, că aici sunt sute şi sute de pagini, volume întregi, nici nu ştii de unde să-ncepi, să nu neglijezi pe cineva vai.
Cum zicea un user mai bine ar scrie toţi odată pe săptămână, sau lună, câte un capitol epic.
Măcar aşa am aveam milă de leneşii ca mine :P (nu numai lenea da na mă dor ochii de la ecran of)
Noroc ! Şi forţa, adică inspiraţia să fie cu tine!
Câtă măiestrie în descrierea personajelor, mi-a plăcut, deşi trebuie să fiu sincer m-am cam speriat când Harry mărturisea că-i mulţumeşte unui zeu că ia dat o viaţă de excrement, adică e cam exagerată venerarea, da în fine cine usnt eu să fac observaţia aceasta.....De obicei oamenii care-s aşa vulnerabili la boli, răni, când se îmbolnăvesc, când totul pare fără scăpare, abia atunci îşi întorc speranţele către zei, să vină să păşească pe podeaua plină del acrimi ale muribunzilor, dar până la urmă, omul tot e vindecat de alt om, sau moare...iar zeii n-au coborât niciodată să-şi ude picioarele...
Oricum mă fascinează tristeţea textului, dar şi încercarea de a-l îmblânzi cu o "parte bună", eh mor încet şi degradant, da măcar mi-am făcut prieteni buni. Te face să te gândeşti oare unii oameni îşi pot face prieteni doar dacă dumnezeu le dă de la naştere boli groaznice cum ar fi leucemia?...te face să te gândeşti puţin..
Of fiind nou nici nu ştiu ce să citesc, că aici sunt sute şi sute de pagini, volume întregi, nici nu ştii de unde să-ncepi, să nu neglijezi pe cineva vai.
Cum zicea un user mai bine ar scrie toţi odată pe săptămână, sau lună, câte un capitol epic.
Măcar aşa am aveam milă de leneşii ca mine :P (nu numai lenea da na mă dor ochii de la ecran of)
Noroc ! Şi forţa, adică inspiraţia să fie cu tine!
I've been wrong, I've been down
Into the bottom of every bottle
These five words in my head
Scream *are we having fun yet?*
Into the bottom of every bottle
These five words in my head
Scream *are we having fun yet?*