Tărâmul fermecat.

[Nami]

@Onytsa, thanks de comentariu. Celălalt nu ştiu de ce s-a şters ...

@Metal, mersi >:D< Mă bucur că-ţi place. Nu cred că este foarte lung, dar am precizat sentimentele lui Jeff.

Capitolul III.

Închid ochii pentru o secundă, apoi îi redeschid. Acel vis devine un coșmar. Când adorm, fata aceea îmi apare în vis. Mă trezesc întotdeauna transpirând. Încearcă să-mi comunice ceva ? La ce se referă când spune că eu sunt alesul ? În fiecare vis, expresia feței ei nu îmi inspiră fericire.
Mă simt privit și asta îmi crează o stare de incomoditate. Mă întorc încet și iau poziția de luptă. Mă uit mai bine și realizez că în fața mea stă Alfie. Răsuplu ușurat și mă calmez. Mă uit la micul elf, ce pare calm.
- Ai visat-o iar pe Melanie ?
- O cunoști ?
- Da. Melanie a fost prințesa acestei lumi magice, dar a fost răpită de o vrăjitoare.
- De aceea îmi spune că eu sunt alesul. Trebuie să o găsesc !
- Nu, este un pericol pentru tărâmul nostru. Vrăjitoarea ne-a amenințat că distruge lumea dacă încearcă cineva să o salveze.
Acum, toate se leagă. De aceea îmi apare în vise și-mi spune că sunt alesul. Eu am ajuns aici cu scopul de a o găsi. Această experiență mă face să cred în mituri. Poate că nu sunt doar niște povești de adormit copii. Viața mea a devenit un basm, în care forțele binelui se confruntă cu forțele răului, pe un tărâm al fabulosului. În fiecare basm, binele învinge răul, adevărul învinge minciuna și cinstea învinge hoția. Binele triumfă întotdeauna. Dar ... Sunt doar basme. Viața reală este diferită de viața imaginară, din povești. În realitate, fenomenele, întâmplările, se petrec cu un scop anume. Uneori, oamenii nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă acest scop. Uneori, adevărul doare.
Toți locuitorii, toate creaturile de pe acest tărâm au puteri, dar, niciunul nu a pornit în căutarea ei. Niciunul nu a salvat-o. Poate că această vrăjitoare are puteri, sau, nu au vrut s-o salveze. Nu am întâlnit nici o vrăjitoare până acum, dar, având în vedere că am coborât într-o prăpastie, am vorbit cu un elf și am ascultat o floare cum cântă, pot să întâlnesc și o vrăjitoare. În această lume veselă și colorată, cu zâne, elfi, grădini cu flori și animale ce cuvântă, miracole se petrec.
Am aflat cine este fata din visul meu, dar, um pot să ajung la ea ?
Îl privesc pe Alfie, ce stă întins pe iarbă și pare plictisit.
- Nu te gândi că iți spun unde este, pentru că nu o s-o fac, îmi spune el privind cerul.
- De unde știi că voiam să te întreb ?
- Mă gândeam că o să întrebi asta.
Răspunsul lui m-a deranjat, într-un fel. Îmi poate citi gândurile ? De ce nu vrea să-mi spună unde este ținută Melanie ? Sincer, nu știu de ce îmi doresc atât mult să o găsesc, dar instinctul meu îmi spune că trebuie .... Nu-mi pot exprima sentimentele. Este ceva ce n-am mai simțit niciodată. Când o visez, simt că mă pierd în ochii ei. Acea privire inocentă mă face să înnebunesc. Îmi vine să mă joc în părul ei negru precum abanosul. Nu poate fii dragoste. Este prea brusc. Nu ne cunoaştem. Însă, dragostea poate veni pe neaşteptate. Într-un fel, simt că-mi pasă de ea. Vreau să o strâng în braţe şi să o sărut. Nu ştiu de ce ... Este specială, ştiu asta. Poate că sunt un băiat rebel, ce se îndrăgosteşte uşor, dar această fiinţă mă scoate din minţi. Pentru mine, dorinţa de a o găsi, a devenit defapt o obsesie. Îmi este greu să-mi explic acţiunile. Inima-mi spune că e bine ce fac, dar mintea nu. Nu ştiu pe cine să ascult. Am fost învăţat că trebuie să am încredere în mine şi să urmez calea inimii, dar gândindu-mă la ceea ce fac. Însă eu, acţionez fără să mă gândesc, uneori greşind.
Eu chiar îmi doresc să aflu unde e zâna, dar ... Nimeni nu-mi spune. Gândindu-mă că poate găsesc un localnic milos, încep a fugi. Alerg, privind drept. Nu întorc capul înapoi. Nu mă interesează ce face Alfie, eu vreau doar să o găsesc. Știu că nu voi ajunge departe, dar merită să încerc. Noapte se apropie, iar pe întuneric, căutările mele ar fi zadarnice. Nu cunosc pe cineva care să mă adăpostească. Sunt un străin rătăcind prin acest tărâm.
Am mers timp de câteva ore, iar puterile mele încep să scadă. Soarele a apus, iar noapte m-a prin rătăcind. Nu am adăpost și nici hrană. Dar ... Să mă întorc la elf nu este o soluțiue ...
Mă pitesc pe iarbă. Îmi simt pleoapele tot mai grele. Adorm.