25-10-2009, 02:58 PM
[edit Aly]Tip Critica Permisa: Stil / Limbaj / Idei / Forma / Gramatica.
imi place sa scriu oneshot-uri si m-am decis sa postez cateva.....la acesta nu am idee de titlu foarte buna....
Un ultim gand
Ploua....intotdeauna i-a placut acest fenomen al naturii.Ii da sentimentul de liniste, de gingasie a micilor picaturi de apa care dupa un scurt vals in biosfera se lovesc brutal de asfaltul ud.Putea sa stea asa o vesnicie, sa priveasca cum minunata si mirifica natura se arata in toata splendoarea sa.Se uita in gol...Ochii ei caprui nu exprima nimic, sunt goi.Nu simte nimic.Se joaca pierduta cu o suvita lunga de par.Un fior ii trece prin tot corpul si o lacrima i-a aparut pe obraz curgand mai apoi incet spre barbie contopindu-se in final cu o alta.Ii placea sa stea asa...in liniste, sa nu o deranjeze nimeni, sa stea in propria sa lume fara nici o grija.Sa uite de tot si de toate, sa-si imagineze ca este singura intr-un univers paralel unde nimeni nu o poate ranii.
Un vant puternic deschide fereastra.Se ridica usor si isi pune monotona papucii albastrii de casa.Parcurge incet camera si inchide geamul.Observa ca ploaia nu s-a mai domolit.Cerul este brazdat de fulgere.....Miile de picaturi de ploaie danseaza pentru ultima data inainte sa se contopeasca cu pamantul si sa dispara...
Mobila din camera are un aspect rustic si vechi.Oglinda din coltul dormitorului este mica si decorata cu tot felul de actipilduri cu Scooby-Doo, desenul copilariei sale, desenul pe care il viziona la varsta de opt ani.
Micul covoras din camera de culoare roz bombon este strident si foarte de prost gust.Unicul tablou din dormitor infatiseaza o mica domnisoara care danseaza cu tatal sau.Pe fundal se vad mii de lalele si mii de pasari multicolore.
Ii place acest tablou.Este singurul dar primit de parintii ei inainte sa paraseasca acum cateva zile aceasta lume plina de oameni nepasatori si reci.
Parintii sai....au iubit-o foarte mult.Inca o iubesc de acolo unde sunt, in Rai.Ii e dor de ei.Nu poate suporta aceasta ingrozitoare existenta fara peroanele care i-au dat viata...nu poate.Plange....se chinuie sa uite.Vrea sa plece, sa dispara, dar nu poate....Ar vrea sa dea timpul inapoi, sa le spuna cat de mult ii iubeste, sa le dea o ultima imbratisare, un ultim sarut....Vrea sa-i revada, dar e imposibil.
Cade jos, pe parchet...se chinuie sa se ridice-nu poate.Mii de lacrimi ii apar pe chip, pe chipul ei catifelat si fin.Vrea doarma si sa nu se mai trezeasca....
Se uita la tavan, ii e sete.Pleaca la bucatarie sa bea un pahar cu apa.Traverseaza holul semi-obscur in care singura sursa de lumina este o mica lumanare.Ajunge in bucatarie si vrea sa bea apa, dar ceva ii atrage atentia.Vede un cutit.O idee ii vine...vrea sa se sinucida si sa ajunga acolo unde sunt parintii sai....sa-i revada, sa-i imbratiseze, sa-i sarute....
Inchide ochii, i-a cutitul in mana si il introduce in inima.....sangele curge incet, ii pateza mainile, o doare.O ultima clipire, o ultima rasuflare, un ultim gand...si a murit.
Sfarsit!
You’ve Fallen For Me.