Strawberry`s Oneshots

[Berry.]

[edit Aly]Tip Critica Permisa: Stil / Limbaj / Idei / Forma / Gramatica.

imi place sa scriu oneshot-uri si m-am decis sa postez cateva.....la acesta nu am idee de titlu foarte buna....

Un ultim gand


Ploua....intotdeauna i-a placut acest fenomen al naturii.Ii da sentimentul de liniste, de gingasie a micilor picaturi de apa care dupa un scurt vals in biosfera se lovesc brutal de asfaltul ud.Putea sa stea asa o vesnicie, sa priveasca cum minunata si mirifica natura se arata in toata splendoarea sa.Se uita in gol...Ochii ei caprui nu exprima nimic, sunt goi.Nu simte nimic.Se joaca pierduta cu o suvita lunga de par.Un fior ii trece prin tot corpul si o lacrima i-a aparut pe obraz curgand mai apoi incet spre barbie contopindu-se in final cu o alta.Ii placea sa stea asa...in liniste, sa nu o deranjeze nimeni, sa stea in propria sa lume fara nici o grija.Sa uite de tot si de toate, sa-si imagineze ca este singura intr-un univers paralel unde nimeni nu o poate ranii.
Un vant puternic deschide fereastra.Se ridica usor si isi pune monotona papucii albastrii de casa.Parcurge incet camera si inchide geamul.Observa ca ploaia nu s-a mai domolit.Cerul este brazdat de fulgere.....Miile de picaturi de ploaie danseaza pentru ultima data inainte sa se contopeasca cu pamantul si sa dispara...
Mobila din camera are un aspect rustic si vechi.Oglinda din coltul dormitorului este mica si decorata cu tot felul de actipilduri cu Scooby-Doo, desenul copilariei sale, desenul pe care il viziona la varsta de opt ani.
Micul covoras din camera de culoare roz bombon este strident si foarte de prost gust.Unicul tablou din dormitor infatiseaza o mica domnisoara care danseaza cu tatal sau.Pe fundal se vad mii de lalele si mii de pasari multicolore.
Ii place acest tablou.Este singurul dar primit de parintii ei inainte sa paraseasca acum cateva zile aceasta lume plina de oameni nepasatori si reci.
Parintii sai....au iubit-o foarte mult.Inca o iubesc de acolo unde sunt, in Rai.Ii e dor de ei.Nu poate suporta aceasta ingrozitoare existenta fara peroanele care i-au dat viata...nu poate.Plange....se chinuie sa uite.Vrea sa plece, sa dispara, dar nu poate....Ar vrea sa dea timpul inapoi, sa le spuna cat de mult ii iubeste, sa le dea o ultima imbratisare, un ultim sarut....Vrea sa-i revada, dar e imposibil.
Cade jos, pe parchet...se chinuie sa se ridice-nu poate.Mii de lacrimi ii apar pe chip, pe chipul ei catifelat si fin.Vrea doarma si sa nu se mai trezeasca....
Se uita la tavan, ii e sete.Pleaca la bucatarie sa bea un pahar cu apa.Traverseaza holul semi-obscur in care singura sursa de lumina este o mica lumanare.Ajunge in bucatarie si vrea sa bea apa, dar ceva ii atrage atentia.Vede un cutit.O idee ii vine...vrea sa se sinucida si sa ajunga acolo unde sunt parintii sai....sa-i revada, sa-i imbratiseze, sa-i sarute....
Inchide ochii, i-a cutitul in mana si il introduce in inima.....sangele curge incet, ii pateza mainile, o doare.O ultima clipire, o ultima rasuflare, un ultim gand...si a murit.
Sfarsit!

[Axxa.No.Way]

m-am gandit sa trec si eu pe aici... ;;)
parca ai mai avut cateva greseli in afara de cele mentionate mai jos... dar nu conteaza. Continutul imi place mult si te felicit pentru ca sentimentele analizate de tine in aceasta scurta poveste sunt chiar greu de interpretat^^

"cum minunata si mirifica natura"- nu-mi prea place cum suna, adica "mirifica" deja inseamna "minunata" si este ca si cum ai zice "minunata si minunata natura"...
si acum "o mica domnisoara care danseaza cu tatal sau"... hmm, imi suna cam cunoscut, parca stiu povestea tabloului(stii la ce ma refer;)) )
ai scris si "peroanele" in loc de "persoanele" si "Vrea sadoarma"
si acum ceva ce m-a deranjat foarte mult :-w... ai spus ca titlul nu e foarte bun, insa mie mi se pare chiar perfect si faptul ca acesta se regaseste in ultima propozitie a one shot-ului e foarte bine
bye bye si astept urmatoarea poveste cu nerabdare:*:*

[Aliss_anime]

poi nickul tau mi-a atras atentia pentru a citi acest fic :X
Pff cred ca o sa incep prima data cu laudele :) Imi place la nebunie descrierea ta se vede ca esti atenta la fiecare cuvant in parte si vrei sa il infrumusetezi mai mult decat este.
Adoooor aceasta poveste interesanta dupa parerea mea deoarece in secolul 21 rar mai vezi persoane care sa-r sinucide pentru , :) aici mi-ai dat sah mat :X
Acum doua mici observatii :( gomene.. "Inca o iubesc de acolo unde sunt" Cred ca ai trecut din gresala cu vederea peste..corect ar fi fost "Inca o iubesc de acolo de unde sunt" si cuvantul "mii" l-ai repetat de vreo cateva ori (nu este o gresala deoarece eu fac greseli fatale :)) insa vruiam sa sti)Ce pot sa spun decat ca mi-a placut moolt si abea astept continuarea.

Bye and popici :-h :-*

P.S.:si eu am postere cu Scooby-Doo asa k eu si personajul nu potrivim la gusturi :X

[Berry.]

El....


Inca imi amintesc de el...acelasi el care m-a marcat, care fara sa vrea a reusit sa-mi inmoaie inima, sa o faca sa bata pentru el asa cum nu a mai facut niciodata, acelasi el care m-a parasit, care m-a parasit intr-o lume in care nimeni nu te accepta daca nu porti o pereche de pantaloni de firma.O lume care fara prezenta lui nu are nici un sens pentru mine.
El, de ce oare m-a lasat fara sa-i simt inca o data parfumul care ma imbata?Fara ochii lui abisali in care ma pierdeam ore in sir, fara iubirea lui...
De ce a vrut sa ma vada cum plang dupa el, sa ma vada trista, fara pofta de viata?
Il iubesc, inca il iubesc dupa atata timp, dupa atata timp de cand a murit, de cand a trecut in neexistenta.Il iubesc mai mult decat oricine.
Oare mai pot fi fericita fara sa-l mai vad o data, fara sa-l mai simt?Fara sa-l mai aud cum imi sopteste la ureche un ''Te iubesc!''...
As vrea sa-l mangai inca o data, sa-i sarut buzele moi, catifelate.As vrea, as vrea atatea, dar daca el ar mai fi langa mine as renunta la tot si toate doar pentru un minut impreuna.
Melancolica, privesc pe geam, cerul plange cu mine.Isi varsa toata furia asupra pamantului.
Ploua cand ne-am intalnit.In ziua aceea magica mi-am uitat umbrela acasa si el mi-a oferit-o pe a sa.Mi-a zambit, am inrosit, obrajii mei au capatat o culoare rosiatica din cauza emotiei.
Din prima clipa am stiut ca intre noi exista o ceva mai mult decat atractie, stiam ca intre noi se va naste un sentiment mai puternic decat ce am fost pana atunci...Stiam si am avut dreptate.Incetul cu incetul ne-am indragostit.
Oare o sa mai intalnesc o persoana asa speciala ca el?Nu, asta este imposibil, el a fost, este si va fi pentru mine unic.
E ciudat cum poti sa te indragostesti asa repede, dar si cum poti suferii din dragoste.
Privesc medalionul care mi l-a dat de ziua mea, straluceste, este simplu, dar superb.Piatra din mijlocul trandafirului este rosie....Rosu, culoarea pasiunii, a pasiunii care s-a aprins intre noi din prima clipa.
A fost prea perfect tot ce am trait pentru a fi adevarat, a fost un vis si la fel ca un vis s-a stins inainte de a ma trezii.
Totul s-a terminat mult prea devreme, poate prea devreme...
Poate ar fi mai bine daca l-as uita, as incepe de la capat...Dar nu, nu pot face asta.Nu pot sa-l uit!Nu vreau!
Sufar, sufar pentru el....
Nu am fost la inmormantarea sa, nu am putut sa-i vad corpul ingropat in pamant, nu am putut sa-mi iau adio....
Pentru mine totul s-a terminat cand m-a parasit, dar stiu ca nu vrea de acolo unde este sa plang,Stiu ca vrea sa fiu fericita, sa imi intind aripile si sa-mi indeplinesc toate visele...
Asta voi face, imi voi continua viata fara el, dar nu-l voi uita, il voi purta mereu in inima.

[Teh]

am inrosit -- aici mergea mai bine '' am roÅŸit '' .
[ .. ]ng,St -- acolo era punct în loc de virgulă. D: .
Am observat cp nu prea laşi spaţiu după ce pui punct şi începi o altă propoziţie. Încearcă să laşi spaţiu , are o estetică mult mai plăcută.

Am citit doar acest ultim one shot postat, dar îmi place. Ador sentimentele pe care le-ai transmis. La începutul poveştii dai imrepsia că el a părăsit-o aşa.. de bună voie, de parcă ar fi rupt o legătură strânsă, de parcă plecase şi o lăsase singură . trânti-se uşa şi dispăruse din peisaj. Că ... Hmm, că nu o mai iubise, că nu mai suporta mediul în care erau, sau că o trădase. Orice altceva, dar moarte nu . Asta am adorat, când am aflat că de fapt el nu mai era. M-a făcut să mă gândesc la Koizora [ so sad .]
Ăh.. Simbolul culorii roşu mi-a atras atenţia, se roşi atunci când îl văzu pentru prima dată şi acum privea medalionul cu pietricica roşie.. Pasiune, dar mă gândeam tot odată şi la sânge. Moarte. Foarte bine conturat aici, viaţă ,existenţă, energie, atracţie, pasiune.. şi totodată, într-un final moarte.
Faptul că ea nu a fost la înmormântarea lui conturează faptul că pentru ea el nu e mort, trăieşte în sufletul ei. Nu îi acceptă moartea. Deşi la sfârşit se termină cu promisiunea că da, îl va uita şi îşi va reface viaţa, îl va uita în sensul că va trece peste dar că îl va menţine viu în sufletul ei, ei bine chiar şi aşa se vede că nu acum era acel moment. Este o promisiune deşartă făcută pentru viitor, pentru că prezentul este prea copleşitor.

Mi-a plăcut foarte tare acest one shot, foarte frumos. Ai conturat sentimente şi motive minunate, am menţionat mai sus câte ceva . În fine. Aştept şi alt one shot. Spor la scris <3

[Axxa.No.Way]

>:D< tocmai eu sa nu dau comm?
in primul rand, sunt foarte mandra de tine, super myky berry ca ti-ai transpus gandurile pe "hartie"(de fapt calculator... dar nu conteaza^^) si ai creat literatura:X !

"intr-o lume in care nimeni nu te accepta daca nu porti o pereche de pantaloni de firma." -draguta ironie... de ce nu i-o zici si celor 2 de la tine din clasa(ma refer la blonda si sabrina=)) ) ?
"de cand a trecut in neexistenta"- in calitate de surioara, trebuie sa fiu sincera... nu-mi prea place aceasta propozitie, mai bine ai fi pus nefiinta in loc de "neexistenta";
"asa de repede"- mi se pare ca suna mai bine asa... :D
"suferii"- suferi;
"trezii"- trezi;
"sa plang,Stiu"- in loc de virgula, punct.
"sa-mi indeplinesc toate visele..."- este visuri(le) deoarece acesta este pluralul de la "vis" cu intelesul de ideal, in timp ce pluralul de la "vis" insemnand "lucrarea" subconstientului pe timpul noptii este "vise".
-ai mai avut cateva repetitii care nu erau figuri de stil...
Si acum laudele:
expresivitatea scrierii este deosebita, mai ales felul in care ai dezvoltat ceea ce simtea personajul principal. Citind, am avut impresia ca tot ceea ce ai scris este strigatul de ajutor al unui suflet ranit, care incearca sa se vindece si sa uite, desi stie ca "cealalta jumatate a sa" ii va ramane mereu in inima... e atat de frumos si profund:X ma bucur mult ca ai incercat sa scri la persoana I

abia astept urmatorul one-shot, multi pupici:* si sa iti vina inspiratia si astazi ;-)
P.S: un mic sfat de la surioara ta mai in varsta ;)) : nu trebuie sa fi trista ca esti mult mai draguta decat sti tu cine si cu siguranta ca daca i-ai fi zis lui "..." inaintea ei ti-ar fi zis da:P... in plus, ai o viata intreaga sa gasesti pe cineva mai bun ;)

[Minnie]

Well...Hy!:D

deci .... am citit ambele One shots-uri si sunt de-a dreptul superbe :X
ai un mod aparte de-a exprima in scris sentimentele acelea triste in asa fel incat ma face sa simt ca si cum eu as trece prin acele "dureri" sufletesti; in general prefer scrierile de acest fel. Imi place faptul ca la inceput totul este invaluit in mister, ascuns parca dupa o perdea, si te face sa vrei sa citesti mai mult sa deslusesti acel lucru ascuns ca in final sa descoperi cu stupoare ca altul este deznodamantul decat credeai, imprevizibil....

un mic sfat daca se poate: sa adancesti mai mult sentimentele, vb aceea intotdeauna e loc de mai bine :D
intr-un fel sau altul sunt curioasa, in ce fel ai aborda un sentiment opus celui plin de "durere"; daca iti vine inspiratia in legatura cu o astfel de tema...astept cu nerabdare sa-l citesc....
anyway....spor la scris in continuare si la idei cat mai multe si cat mai bune!:*

[Berry.]

De aceasta data am incercat sa fac ceva mai...horror. Nu stiu cat de bine mi-a reusit.^^Spor la citit.

Frica...


Privesc speriata in jur, sunt singura, singura si tremur de frica. De abia imi pot misca picioarele pe parchetul patat de sange... Sangele, lichidul vital fara de care am muri, am muri si ajunge altundeva...poate intr-un loc fara suferinta, fara durere, fara pacate...Ma uit cu grija prin aceasta incapere sinistra si singurul obiect este un scaun fara manere....Tapetul decojit pe alocuri este infiorator.
Fug, vreau sa scap din acest Iad care ma devoreaza incet, incet, dar sigur. Holul parca nu se mai termina. Este intuneric, nici o sursa de lumina nu exista in aceasta camera.... Zgomote infernale se aud de pretutindeni, ferestrele scartaie. Vantul deschide un geam, ma opresc si ma uit in partea dreapta...Vad o lumina, o lumina care se apropie... Genunchii mei tremura, mi-e frica, urlu. As vrea sa ma trezesc in patul meu moale cu miros de levantica si cu mama care imi pieptana parul meu lung, as vrea sa nu-l fi insultat, as vrea sa nu-i fi spus niciodata acelui copil mic sa nu creada in fantome ca sunt doar niste superstitii, as vrea sa nu fi acceptat niciodata provocarea de a intra in acest conac...
Inchid ochii, parca imi astept sfarsitul. Trag aer in piept si incep sa spun Tatal Nostru. Plang. Niciodata nu mi-a fost mai teama ca pana acum. As vrea ca totul sa se termine, sa dispar, sa nu mai sufar...
Privesc lumina care se apropie de mine. E mai puternica. O vad venind si imi musc buza de jos. Un mic firicel de sange se prelinge pe tenul meu alb. Ma doare.
Fiecare particica din corpul meu simte frica. Cat de mult vreau sa...sa mor, sa nu mai simt acest chin care ma devoreaza.
Privesc spre tavan, singurul neon aprins se stinge. Acum incaperea devine si mai infricosatoare, observ cum geamul se deschide brusc, vantul intra in camera. Este frig. Mi-e frica. Niciodata nu am mai simtit acest sentiment atat de puternic, nu mi-e frica de moarte, dar nu vreu sa mor in acest mod, nu vreau...
Dar ma imbarbatez cu mult curaj de care nu am mai dat dovada niciodata si imi sterg lacrimile de pe chipul meu alb si plapand. Imi prind parul saten la spate si ma ridic de pe podea. Acum mai mult ca niciodata doresc sa traiesc, sa traiesc pentru familie, pentru prietenii care ma iubesc.
Ma ridic in picioare, vreau sa infrunt acea lumina, vreau sa o infrunt si sa castig. Inchid ochii si....
Ma trezesc. Unde sunt? Unde sunt parintii mei? Familia mea? Ma uit in jur, totul e alb, dulapul alb si la fel patul in care ma aflu. Sunt multe aparate in jurul meu? Ce sunt ele?
Vreau sa ma ridic, dar ceva ma opreste. In camera intra o persoana in halat alb. Iar alb? Am inceput sa ma satur de aceasta culoare.
Cred ca este un medic si ma aflu intr-un spital. Dupa el intra doua persoane cunoscute mie, sunt mama si tata. Fiinta care mi-a dat viata ma imbratiseaza, tatal meu la fel.
Aud cum medicul spune ca voi fi bine, ca nu am nimic grav. Dar ce am patit? Cum am ajuns aici? Aceste intrebari i le pun mamei care imi spune ca am avut un accident de masina cand traversam trecerea de pietoni. Atat? Dar cu visul meu daca il pot numi asa ce s-a intamplat? De ce l-am avut? Tata nu stie ce sa-mi raspunda, cred ca nu voi sti niciodata, dar in acest moment sunt in siguranta alaturi de familia mea si asa va fi intotdeauna.
Sper ca totul a fost un simplu cosmar sau nu....

[Flash]

Ai descris destul de placut actiunea relatata de tine, insa nu pot spune ca am si simtit-o, adica ai povestit din perspectiva I dar nu ne-ai lamurit care-i treaba cu ea. Adica am vazut ca ai narat la I, dar nu ai dictat "din tine" acele sentimente si parerei / opinii gesturile au fost cam fortate.
In primul rand persoana I este cea mai buna, deodarece sentimentele sunt transmise direct si mai profund ca la pers II Sau III, dar tu ai narat actiunea in sine, a actiunilor si intamplarilor, personajul a povestit actiunea si intamplarile prin care trece cat si locul si decorurile, dar foamea sentimentala pe care o suferea personajul nu a fost transmis direct adica nu a parut a fi realistic ci mai mult o umbra care povestea acele sentimente intr-un mod mecanic si le propulsa spre noi, insa cand ajungea la noi nu mai ramanea decat o mica scanteie de emotie care ne atingea.
Deci descrie mai pe larg sentimentele personajului si mai intens caci cum am zis mai ai de lucrat la asta.
Altceva ce as putea spune cam cateva repetitii la "sange" acest cuvant si cam atat.



Gambatte, Berry *hugs*