Pierduta prin vise

[Ada]

Ooo, capitol nou:>...
Recunosc, l-am citit acu' cateva zile, da' de-abia acuma m-a izbit ideea geniala sa-ti las comentariu, mai ales ca ai publicat capitolu' nou de ceva vreme si inca n-ai niciunul:|.
Mi-a placut foarte mult acest capitol, la fel ca si celelale... Ai atat de multa imaginatie si cum ziceam, un stil superb de a scrie.
Chiar nu stiu ce sa mai zic altceva. Pur si simplu, nu am ce critica: ideea e originala si absolut geniala, iar descrierea, naratiunea, dialogul sunt toate la locul lor si se imbina perfect.
Dar ce pot sa zic: de-abia astept nextul!!8->. Sunt foarte, foarte, foarte curioasa ce se va mai intampla cu Ino si daca echipa trimisa de Tsunade o va gasi :-?.
Felicitarile mele pentru fic! Sunt sigura ca va fi o poveste foarte frumoasa si in continuare!
Zbye:*.

[Miss Serenity]

Purpleberry - ma bucur mult ca ai continuat sa imi citesti povestea si sper ca si de acum incolo sa reusesc sa iti captez interesul.
Oricum, aici este continuarea...pe care am senzatia ca postat-o in acelasi timp cu, comentariu tau :P


Capitolul VII


Intunericul din jur facea ca totul sa para de nerecunoscut. Nici macar o umbra, nimic, nimic nu parea sa taie acea mare neagra ce inconjura totul. Singuratatea si linistea din jur te indemnau la somn, un somn profund si probabil ca asta isi dorea si tanara fata, dar ceva anume o tragea inapoi, incercand sa o reconecteze cu lumea reala.
Era mai mult buimaca decat constienta in momentul in care sesiza atingerea usoara, urma aceea ce se plimba pe crestetul ei jucandu-se cu cateva fire rebele.
„Vantul e mai puternic aici...”
Inchise iar ochii incercand sa alunge senzatia de mai devreme si sa se concentreze pe somnul ei, dar aceeasi atingere cobori acum pe gatul ei, trasand urme fine, aproape nesimtite.
In momentul acela fata deschise usor ochii si isi trecu mana prin par, unde mai devreme simtise bataia vantului, dupa care cobori catre gat, incercand sa inlature parca ceva ce o incomoda.
Deodata fata se trase speriata inapoi indepartandu-se oarecum de locul unde mai devreme dormise linistita, privind speriata in jur, cautand sa razbeasca prin intuneric, incercand sa-si dea seama de ce se intampla in jurul ei.
Deodata vocea ii rasuna putin nesigura.
-Yakushi?
Dar in loc de raspuns, din intunericul nemilos tasnira doua lumini puternice, orbitoare, care intr-o prima faza o derutara complet.
Dar dupa cateva secunde, realiza ca aceea era privirea cuiva, acele lumini erau ochi, dar ce ochi? Ai cui erau? Si mai ales? De ce straluceau asa?
Simtea cum un fior rece ii cuprinde tot corpul, caci era constienta de ideea ca cel din fata ei o putea vedea perfect, fara nici o problema, in timp ce ea nu putea decat sa priveasca acei ochi scanteietori, acele lumini ce nu pareau sa transmita nimic bun.
Simtea ca nu trebuie sa piarda vreme si stia foarte bine ca acel cineva nu era Yakushi, caci privirile lor erau complet diferite, asa ca incerca sa profite de lipsa de lumina pentru a se intinde dupa unul din kunayurile ce se aflau acolo unde dormise putin mai devreme si a caror stralucire le faceau sa para oarecum vizibile.
Dar miscarea nu fusese tocmai una inteligenta, caci se parea ca celalalt vazuse totul. Cu toate acestea o lasa sa puna mana pe una din arme, dar in momentul in care fata se repezi violent asupra lui, decise sa schimbe rolurile.
Astfel ca din atacatoare, Ino simti cum o mana puternica o apuca de incheietura facand-o sa scape jos arma salvatoare, transformand-o in ostatica.
Dar amandoi stiau ca nu avea sa se termine asa, iar daca el nu o cunoscuse pana atunci, ei bine blonda dorea cu ardoare sa-i demonstreze ca nu ii va fi chair atat de usor sa o imobilizeze.
Si totusi, intunericul nu era cel mai bun aliat al ei, decor ce pentru el parea sa nu reprezinte nici un impediment.
Fata incerca sa il loveasca folosinduse de cealalta mana, dar se trezi imobilizata de ambele brate.
In momentul acela, instinctul feminin paru sa fie putin mai evident decat cel de luptatoare, caci in loc sa se reculeaga, fata scoase un strigat deznadajduit si incepu sa se zbata fara noima.
Dar scena nu dura prea mult caci barbatul o izbi cu putere de stanca rece, facand-o sa isi piarda pentru un moment cunostinta, dar din pacate pentru ea, realiza ca isi pierduse doar puterea de a se mai zbate, in realitate putand fi martora la tot ce urma sa se intample in continuare.
Era inutil sa se mai zbata, mai ales ca sangele cald incepuse sa-i curga usor pe margina capului, trimitandu-i impulsuri puternice in tample si facand-o sa urle de durere, asta in situatia in care ar mai fi putut sa tipe.
Deodata simti cum privirea aceia sinistra se apropie de ea, dupa care se stinse. Si-ar fi dorit sa creada ca plecase, dar nu, stia prea bine ca era inca acolo, caci se simtea imobilizata, doar ca acum nu o mai privea, acum o tortura profitand de incapacitatea ei de a-l vedea.
Dar senzatia aceasta de teama nu dura mult, caci imediat se transforma intr-una de groaza, in momentul in care simti limba rece urcand usor pe tamplele ei, lingand urma fierbinte de sange cu o placere masochista ce reiesi prin zgomotul de placere pe care acesta il produse in momentul in care fata simti ca isi pierde din nou cunostinta.
Stia foarte bine ca nu poate sa stea pe loc, dar nu putea face nimic ca sa scape. Incerca fara nici un folos sa se elibereze, dar era doar o marioneta in mainile acelea ce nu pareau sa aduca nimic bun. Lacrimile fetei incepura sa curga in nestire, pierzandu-se in sughituri si zgomote de nedescris, dar celalalt parea sa nu auda nimic, defapt, lasa mai mult impresia ca s-ar bucura enorm de acest spectacol, caci dupa ce termina ceea ce incepuse putin mai devreme, incepu sa-i soarba acum lacrimile ranjind usor, suficient cat ea sa constinetizeze ca el este acolo si ca ea nu are nici cea mai mica putere sa se opuna.
Simti cum ambele brate ii sunt cuprinse de incheieturi de unul singur, astfel ca in aceasta situatie, ea era complet imobilizata, iar el avea o mana libera, putand sa faca absolut orice.
Deodata barbatul incepu sa o sarute usor pe fata, coborand catre gat, plimbandusi limba usor pe clavicula ei, facand-o sa inebuneasca de ura, dar nelasandu-i posibilitatea sa schiteze nici un gest.
Blonda incerca sa se mai zbata, dar totul parea in zadar. Plangea in acelasi timp in care se lupta sa il dea la o parte, dar stia foarte bine ca nu are nici o sansa.
Acei ochi se deschisera din nou si o privira acum diferit, atat de reci, atat de inversunati, incat fata isi pierdu orice simtire, paralizand complet, astfel ca in momentul in care el se apleca si o saruta usor pe buze, ea nu avu nici un gest, nimic, inafara de expresia de groaza ce se intiparise pe chipul ei.
Dar isi reveni din starea aceea de blocaj psihic, cand simti mana rece ce se strecura pe sub bluza ei, facandu-si abil loc si inaintand catre sani.
Acela fu momentul in care prinse din nou putere si incerca sa il dea iar la o parte, dar totul era in zadar, iar ca raspuns la acest gest al ei, barbatul ii sfasie bluza dintr-o miscare.
Ceea ce urma putea fi foarte usor incadrat in randul scenelor celor mai groaznice prin care trecuse vreodata tanara fata si probabil prin care avea sa mai treaca vreodata, caci incerca din rasputeri sa se elibereze, plangand si tipand, in acelasi timp in care necunoscutul isi vedea nestingherit de treburi, sarutandu-i sanii , gatul, abdomenul, urcand iar spre sani si din cand in cand, scotand cate un sunet de satisfactie.
Se simtea pierduta, mintea ei refuza sa se gandeasca la vreo cale de scapare, nu mai era ninja, acum era doar o fata, o fata ce nu se putea opune unui nenorocit ce dorea sa o posede impotriva vointei ei.
Chinul acesta dura cateva minute, caci apoi, necunoscutul, apuca kunayul pe care dorise Ino sa-l foloseasca mai devreme imporiva lui, si folosindu-se de el, o dezbraca complet.
Profitand de un moment de neatentie fata il lovi si incerca sa se indeparteze dar o mana puternica o apuca de par si o lovi din nou de marginea pesterii lasand-o acum fara nici o putere. Se sfarsise. Stia bine ca nu mai putea sa se miste, stia ca disperarea era acum tot ce ii ramasese, caci acei ochi o priveau lacomi si nu aveau sa se opreasca aici. Inchise ochii si isi lasa din nou lacrimile sa-i cada siroaie, rugandu-se cu fervoare ca totul sa se termine, ca cineva sa apara, sa o salveze, dar totul fusese in zadar.
In cateva minute, barbatul se aplecase asupra ei sarutandu-i tot corpul, profitand de neputinta fetei de a se mai misca, dupa care o lua precum o marinoeta fara viata si desfacandu-i picioarele incepu sa scoata sunete de satisfactie ce le acopereau cu totul pe cele deznadajduite ale fetei ce nu mai avea puterea decat sa planga.
Simtea durerea nesfarsita crescand cu fiecare secunda, era imposibil de suportat, dar acum era prea tarziu pentru orice, caci el parea sa ignore totul, parea sa nu vada lacrimile acelei fete, durerea ei si chinurile prin care trebuia sa treaca. El continua sa se miste cu repziciune in ea, provocandu-i dureri si convulsii cu fiecare miscare, ranind-o atat de tare incat aceasta nu putea nici sa mai suspine.
Acestea erau ultimele imagini pe care creierul ei le mai captase inainte ca durerea sa isi spuna defintiv cuvantul si sa o faca sa isi piarda complet cunostinta.
Probabil, daca mintea i-ar mai fi rezistat, daca, corpul ei nu ar fi cedat, ar fi trebuit sa mai constientizeze totul pentru inca un sfert de ora, dar pentru ea totul se terminase.
Cand termina, necunoscutul o privi din nou si isi apropie buzele de ale ei, incercand sa vada daca mai respira, iar cand simti suflul usor al fetei, zambi multumit si sarutand-o o acopri cu o haina, dupa care disparu in intuneric, la fel cum venise, lasand in urma doar incertitudinea, frigul si dezastrul.

[Ada]

Yahooo, prima din nou, in aceeasi zi B-).
Uuu, au inceput deja si acele scene " :> ", pe care le-ai descris foarte bine, mai ales sentimentele lui Ino. Saraca de ea...
Si, ca de obicei, m-ai lasat in suspans: tot stau si ma intreb cine a fost tipu' ala rau, da' tot nu reusesc sa-mi dau seama :)).
Nu cred ca ar mai fi ceva de spus, doar ca m-a deranjat faptul ca a lipsit dialogul. Nu stiu, cred ca mergeau macar 2-3 replici pe acolo...
Per total, a fost insa un capitol foarte frumos si interesant, la fel ca si celelalte.

Astept sa vad cum va evolua povestea si cu ce surprize ne vei mai incanta!
Bye-bye si somn usor:*

[Marina.]

Bunaaa! Imi pare rau ca nu ti-am dat comm la celalalt capitol, dar nu am avut timp.
Uuuu... imi place capitolul asta! Oare cine e barbatu` ala? Uf, cat suspans... imi placeee!
Ma bucur ca nu a venit cineva sa o salveze. Adica, in majoritatea ficurilor ce le-am citit, cand cineva vroia sa o violeze pe protagonista aparea de nicaieri un erou. In sfarsit ceva diferit!
Ai avut cateva greseli si ca sa nu fac spam, am sa le mentionez:

folosinduse=folosindu-se
aceia=aceea
plimbandusi=plimbandu-si
kunayul=kunaiul
marinoeta=marioneta
Am mai vazut una, ar acum nu o mai gasesc>.<

In rest totul a fost foarte bine si pe mine nu ma deranjeaza lipsa dialogului.
Capitolul asta a fost asaaa captivant:X
Abea astept continuarea!
XoXo:-*

[Flash]

topicdeschis la cererea autoarei :D spor la postat Seren`

[Katniss]

Bună dear.
După cum ţi-am spus aveam de gând să îţi şi citesc celelalte ficuri, după ce terminam cu tezele, dar nu m-am putut abţine şi am venit mai devreme. Din câte îmi amintesc citisem primul capitol acum ceva timp, iar acum am reuşit să ajung la zi. Ideea este originală, chiar mă bucură acest lucru. Te axezi pe descriere şi chiar reuşeşti să transmiţi fiecare gând, trăire, idee până la capăt, iar asta îmi place. După cum ţi-am mai spus te descurci foarte bine cu modurile de expunere care se întrepătrund într-un mod armonios. Deasemenea îmi place felul în care ai conturat caracterul lui Ino, asta o face să pară un personaj complex. Chiar sunt curioasă să vad ce se v-a întâmpla în continuare.A da, titlul este foarte bine ales. Cam atât aştept nextu.
P.S. După cum am mai spus ador felul în care scrii.
Bye, bye dear.

[Paty.Paty]

wow... am pierdut trei capitole... O_O am pierdut foarte mult... :[
mi-au placut foarte mult aceste trei capitole... dar nu numai mie cat si prietenilor mei care au afirmat ca trebuie neaparat sa vada si continuarea... :D
multi au spus ca te pricepi de minune, plus ca textul tau are tot ceea ce-i trebuie: actiunea nu e grabita, exista si descriere si este pusa bine acolo unde ai pus-o tu, insa dialogul lipseste cu desavarsire in acest capitol... parerea mea este ca nici nu e nevoie de dialog... mie imi ploace si asa... :]
dar oare vom afla cine este anonimul care isi batuse joc de biata Ino? ;;) abia astept nextul... sa-mi spui cand il postezi... ~_O
bafta si multa inspiratie in continuare iti doresc sa ai! si nu uita sa treci si pe la ficul meu... :D chiar daca nu e chiar asa de stralucit...
buh bye! :-h