11-04-2011, 10:02 PM
Heya si mersi ca mi'ai atras atentia in privinta repetitiei, chiar nu am vazut-o o.O Si o sa folosesc cratima de acum inainte ^^
Stateam cu ochii mijiti in cartea de matematica, incercand sa invat pentru testul pe care urma sa-l dau peste aproximativ treizeci de minute, cu tot cu pauza.Ceilalti colegi, la fel ca intodeauna, aveau alte preocupari cum ar fi barfa sau lucrurile de genul acesta deoarece fie isi invatasera acasa, fie nu le pasa ce nota luau.Insa cum sa-mi invat eu acasa si acum sa stau linistita?Nu, eu aveam altceva de facut, iar acum trebuia sa invat despre vectori in treizeci de minute.Doamne, cat uram matematica, mai ales geometria.
-Haide Alexa, mai lasa cartea aceea odata!Eu m-am plictisit de cand o tot citesti, se auzi vocea colegei mele de banca.In fond nu ai nevoie.Sau iar nu ai invatat acasa?
-Mda, toata ziua am invatat, ii spun ironica, dandu-mi ochii peste cap.
-Haide, ca oricum te vei descurca, o sa te las sa copiezi de la mine.
-Glumesti, nu?Tocmai tu ti-ai gasit sa vorbesti?Daca as copia de la tine probabil as lua o nota si mai mica.
-Pfff, nu trebuia sa fii asa de rea, insinuand asta, spune bosumflandu-se.Ahh uram cand facea pe suparata.Fara sa-i mai spun nimic m-am ridicat din acea banca, mergand intr-una mai indepartata pentru a continua cu tocitul.
Au trecut si cele douazeci de minute plus cele zece de pauza, iar noi ca soldateii ne-am indreptat spre locurile noastre.Profesoara, o femeie inalta, cu parul lung si negru si cu ochi caprui patrunzatori, a intrat imediat dupa noi, inmanandu-ne cate o foaie de hartie.Mi-am scris numele si am citit in gand exercitiile.
Oh, Doamne, putea fi ceva mai greu de atat?Nu intelegeam nimic, desi stiam toata teoria.Aveam nevoie de ajutor, insa langa mine statea Monica si sincer chiar nu aveam de gand sa copiez de la ea, mai ales dupa scena de mai devreme.
Priveam in gol foaia, gandindu-ma ca timpul trece repede, iar eu aveam sa o inapoiez profesoarei aproape goala, doar cu numele meu pe ea.Insa in acel moment am auzit o melodie, iar versurile ei constau in raspunsurile exercitiilor de la test.E mana lui.Am luat pixul in mana si am inceput sa transcriu "versurile" pe foaie.
Restul orei a trecut repede, iar eu am iesit in pauza, avand pe fata un zambet larg, fiind multumita ca in cele din urma am putut rezolva exercitiile fara sa copiez de la Monica.
-Uhm ...un test reusit?ma intreaba o voce cunoscuta.Ma intorc si vad zambetul cald al lui Andrew, vampirul care ma muscase in urma cu doi ani, "omorandu-ma".Mda, m-a omorat insa in mod accidental si inca ii pare rau pentru asta, desi m-a readus la viata, dandu-mi din sangele sau, alaturi de cateva puteri cum ar fi o agilitate foarte mare, puterea de a auzii lucrurile foarte bine, de a vedea in intuneric si de a-l simti intodeauna pe el, oricunde s-ar afla.
-Multumesc, ii spun imbratisandu-l.Esti un inger, unul intunecat, insa totusi un inger.Toti cei care treceau pe coridor au ramas uimiti de gestul meu, insa mie nu-mi pasa.Defapt ceilalti nu vedeau prea bine relatia dintre un vampir sange pur si un om transformat de un vampir.
-Linisteste-te zambareato, spune Nate, ciufulindu-mi parul.Nathan era cel mai bun prieten al lui Andrew si bineinteles era si el un vampir sange pur la fel ca toti cei din scoala aceea.Defapt eu eram singura diferita si asta deoarece Andrew aproape isi implorase bunica sa faca in asa fel incat sa pot merge si eu la acest liceu.
-Mda...scuze,spun dandu-i drumul.M-a prins euforia in mreajele ei, spun razand.
Celelalte ore au trecut pe nesimtite in timp ce ma distram de minune cu cei doi.Dupa ce programul scolii s-a terminat, cei doi m-au invitat la un suc la cafeneaua liceului, caci pana in oras era cale lunga si in plus nu aveam voie sa mergem neinsotiti, cel putin ei doi.
-Deci azi se fac doi ani de cand ne-am intalnit prima data, spune ca si cand ar fi regretat acea clipa.Si chiar regreta acel lucru, se vedea clar in ochii lui, desi nu era vina lui ca ne intalnisem tocmai in acele imprejurimi.Adica el tocmai reusise sa scape din ascunzatoarea in care il dusese rapitorii angajati de unchiul sau, care a avut ideea de a-l rapi si a cere rascumparare bunicii sale, singura persoana care l-a crescut pe Andrew de cand era mic.Dupa ce a reusit sa scape de matahalele acelea a fost foarte insetat deoarece nu mai bause sange de cateva zile, de aceea a recurs la astfel de gesturi ...necugetate.
Vazandu-l cat de trist era, atat eu cat si Nate am incercat sa-l inveselim.
-Yeah, doi ani in care ne-am distrat de minune si in care am invatat multe lucruri noi.Deci thanks motanel, ii spun ciufulindu-l, stiind ca nu-i plac deloc pisicile, motanii si tot ce tinea de ele.
-Stii ca nu-mi place sa-mi spui motanel.Pe fata lui apare o strambatura.Sau vrei sa-ti spun.....?
-Nu, nu, nu ...incetam cu poreclele.Am inceput sa radem amandoi.
-Ce amuzanti sunteti voi doi, ar trebui sa faceti o emisiune, spune Nate alaturandu-se rasului nostru.Apropo...un inamic se apropie.Expresia ii devine serioasa in timp ce priveste inspre intrarea in cafenea.
Imi intorc privirea in directia usii si o observ pe Natasha intrand in cafenea.Se apropie cu mersul ei tantos de noi, incolacindu-si bratele dupa gatul lui Andrew in timp ce se aseza in bratele lui.
-Iubitule, nu vrei sa vii sa faceam...o plimbare?il intreaba jucandu-se cu o suvita din parul lui.
-Tar...hapciu...fa,spun ducandu-mi mana la nas dupa asa-zisul stranut.
-Sanatate, spune Nate razand.
-Pai Nat noi sarbatoream ceva aici, ii raspunde Andy.
-Haide, iubitule, sunt convinsa ca Mary nu se supara.Nu-i asa Mary?Isi intoarce privirea spre mine, avand pe fata un zambet tampit.
Doamne, stia cat uram sa-mi spuna Mary, desi venea de la Rosemarie, al doilea meu prenume.
-Faci ce vrei, in fond e viata ta.
Dupa mai multe minute de gandire cei doi au iesit din cafenea, tipa avand pe buze un zambet larg.Nu intelegeam cum putea sa fie iubitul uneia ca ea.Ahh, cat ma enerva fata aceea.
Am mai ramas cu Nate pana cand se inserase afara.Discutasem despre diverse lucruri si trebuie sa recunosc ca ma intelegeam al naibii de bine cu el.Aveam aceleasi gusturi in materie de muzica, petrecerea timpului liber si criticarea unor anumite specimene omenesti, sau in cazul acesta neomenesti.
M-a condus pana la usa internatului, luandu-ne apoi ramas bun.Am urcat in camera mea, mergand direct spre baie.Am scapat pe drum de haine, iar cand am ajuns in incapere am intrat direct in cabina de dus.In astfel de momente ma bucuram extrem de mult ca nu aveam o colega de camera caci probabil m-as fi certat zilnic cu ea datorita firii mele.
Dupa ce am terminat de facut dus, m-am imbracat in pijama si am mers spre fereastra, privind in gol luna, amintindu-mi de acea noapte de vara in care ne intalniseram prima data.
Fusese o noapte cam ca aceasta, insa cu cateva ore mai tarziu, iar aerul cald de vara te facea sa vrei sa mergi la plimbare in orice minut, fara sa tii cont cat este de tarziu.Din tufisurile care se aflau langa casa in care stateam cu parintii mei, si-a facut aparitia un baiat inalt si extrem de insetat...insa nu de apa sau ceva de genu, ci de sange.Nu stiusem pana atunci de existenta acestor creaturi ale noptii, deci avusesem parte de o mare surpriza.Cele petrecute dupa aceea au ramas intiparite in mintea mea, desi am incercat sa uit acel moment in care el ma muscase de gat, "omorandu-ma".In cele din urma, dupa mai multe intalniri accidentale am ajuns sa trec peste cele intamplate si sa-l cunosc mai bine pe cel care ma transformase intr-o fiinta diferita, atat de oameni, cat si de vampiri.Odata cu trecerea timpului ne-am imprietenit, devenind de nedespartit, cel putin in unele situatii, desi nu toata lumea vedea cu ochi buni aceasta amicie.
Mi-am abatut privirea inspre gradina si l-am vazut.Era acolo, insa nu era singur.Natasha era cu el si pareau foarte fericiti.Nu voiam sa creada ca ii spionez sau ceva de genul, asa ca m-am indepartat de fereastra, asezandu-ma pe pat.Am privit in gol tavanul pana cand am reusit in cele din urma sa adorm.
Well, sper ca acum v'ati facut cat de cat o idee despre ce este vorba.Btw, cum spuneam mai sus, astept critici dure xD
Cap.1 - Amintiri
Stateam cu ochii mijiti in cartea de matematica, incercand sa invat pentru testul pe care urma sa-l dau peste aproximativ treizeci de minute, cu tot cu pauza.Ceilalti colegi, la fel ca intodeauna, aveau alte preocupari cum ar fi barfa sau lucrurile de genul acesta deoarece fie isi invatasera acasa, fie nu le pasa ce nota luau.Insa cum sa-mi invat eu acasa si acum sa stau linistita?Nu, eu aveam altceva de facut, iar acum trebuia sa invat despre vectori in treizeci de minute.Doamne, cat uram matematica, mai ales geometria.
-Haide Alexa, mai lasa cartea aceea odata!Eu m-am plictisit de cand o tot citesti, se auzi vocea colegei mele de banca.In fond nu ai nevoie.Sau iar nu ai invatat acasa?
-Mda, toata ziua am invatat, ii spun ironica, dandu-mi ochii peste cap.
-Haide, ca oricum te vei descurca, o sa te las sa copiezi de la mine.
-Glumesti, nu?Tocmai tu ti-ai gasit sa vorbesti?Daca as copia de la tine probabil as lua o nota si mai mica.
-Pfff, nu trebuia sa fii asa de rea, insinuand asta, spune bosumflandu-se.Ahh uram cand facea pe suparata.Fara sa-i mai spun nimic m-am ridicat din acea banca, mergand intr-una mai indepartata pentru a continua cu tocitul.
Au trecut si cele douazeci de minute plus cele zece de pauza, iar noi ca soldateii ne-am indreptat spre locurile noastre.Profesoara, o femeie inalta, cu parul lung si negru si cu ochi caprui patrunzatori, a intrat imediat dupa noi, inmanandu-ne cate o foaie de hartie.Mi-am scris numele si am citit in gand exercitiile.
Oh, Doamne, putea fi ceva mai greu de atat?Nu intelegeam nimic, desi stiam toata teoria.Aveam nevoie de ajutor, insa langa mine statea Monica si sincer chiar nu aveam de gand sa copiez de la ea, mai ales dupa scena de mai devreme.
Priveam in gol foaia, gandindu-ma ca timpul trece repede, iar eu aveam sa o inapoiez profesoarei aproape goala, doar cu numele meu pe ea.Insa in acel moment am auzit o melodie, iar versurile ei constau in raspunsurile exercitiilor de la test.E mana lui.Am luat pixul in mana si am inceput sa transcriu "versurile" pe foaie.
Restul orei a trecut repede, iar eu am iesit in pauza, avand pe fata un zambet larg, fiind multumita ca in cele din urma am putut rezolva exercitiile fara sa copiez de la Monica.
-Uhm ...un test reusit?ma intreaba o voce cunoscuta.Ma intorc si vad zambetul cald al lui Andrew, vampirul care ma muscase in urma cu doi ani, "omorandu-ma".Mda, m-a omorat insa in mod accidental si inca ii pare rau pentru asta, desi m-a readus la viata, dandu-mi din sangele sau, alaturi de cateva puteri cum ar fi o agilitate foarte mare, puterea de a auzii lucrurile foarte bine, de a vedea in intuneric si de a-l simti intodeauna pe el, oricunde s-ar afla.
-Multumesc, ii spun imbratisandu-l.Esti un inger, unul intunecat, insa totusi un inger.Toti cei care treceau pe coridor au ramas uimiti de gestul meu, insa mie nu-mi pasa.Defapt ceilalti nu vedeau prea bine relatia dintre un vampir sange pur si un om transformat de un vampir.
-Linisteste-te zambareato, spune Nate, ciufulindu-mi parul.Nathan era cel mai bun prieten al lui Andrew si bineinteles era si el un vampir sange pur la fel ca toti cei din scoala aceea.Defapt eu eram singura diferita si asta deoarece Andrew aproape isi implorase bunica sa faca in asa fel incat sa pot merge si eu la acest liceu.
-Mda...scuze,spun dandu-i drumul.M-a prins euforia in mreajele ei, spun razand.
Celelalte ore au trecut pe nesimtite in timp ce ma distram de minune cu cei doi.Dupa ce programul scolii s-a terminat, cei doi m-au invitat la un suc la cafeneaua liceului, caci pana in oras era cale lunga si in plus nu aveam voie sa mergem neinsotiti, cel putin ei doi.
-Deci azi se fac doi ani de cand ne-am intalnit prima data, spune ca si cand ar fi regretat acea clipa.Si chiar regreta acel lucru, se vedea clar in ochii lui, desi nu era vina lui ca ne intalnisem tocmai in acele imprejurimi.Adica el tocmai reusise sa scape din ascunzatoarea in care il dusese rapitorii angajati de unchiul sau, care a avut ideea de a-l rapi si a cere rascumparare bunicii sale, singura persoana care l-a crescut pe Andrew de cand era mic.Dupa ce a reusit sa scape de matahalele acelea a fost foarte insetat deoarece nu mai bause sange de cateva zile, de aceea a recurs la astfel de gesturi ...necugetate.
Vazandu-l cat de trist era, atat eu cat si Nate am incercat sa-l inveselim.
-Yeah, doi ani in care ne-am distrat de minune si in care am invatat multe lucruri noi.Deci thanks motanel, ii spun ciufulindu-l, stiind ca nu-i plac deloc pisicile, motanii si tot ce tinea de ele.
-Stii ca nu-mi place sa-mi spui motanel.Pe fata lui apare o strambatura.Sau vrei sa-ti spun.....?
-Nu, nu, nu ...incetam cu poreclele.Am inceput sa radem amandoi.
-Ce amuzanti sunteti voi doi, ar trebui sa faceti o emisiune, spune Nate alaturandu-se rasului nostru.Apropo...un inamic se apropie.Expresia ii devine serioasa in timp ce priveste inspre intrarea in cafenea.
Imi intorc privirea in directia usii si o observ pe Natasha intrand in cafenea.Se apropie cu mersul ei tantos de noi, incolacindu-si bratele dupa gatul lui Andrew in timp ce se aseza in bratele lui.
-Iubitule, nu vrei sa vii sa faceam...o plimbare?il intreaba jucandu-se cu o suvita din parul lui.
-Tar...hapciu...fa,spun ducandu-mi mana la nas dupa asa-zisul stranut.
-Sanatate, spune Nate razand.
-Pai Nat noi sarbatoream ceva aici, ii raspunde Andy.
-Haide, iubitule, sunt convinsa ca Mary nu se supara.Nu-i asa Mary?Isi intoarce privirea spre mine, avand pe fata un zambet tampit.
Doamne, stia cat uram sa-mi spuna Mary, desi venea de la Rosemarie, al doilea meu prenume.
-Faci ce vrei, in fond e viata ta.
Dupa mai multe minute de gandire cei doi au iesit din cafenea, tipa avand pe buze un zambet larg.Nu intelegeam cum putea sa fie iubitul uneia ca ea.Ahh, cat ma enerva fata aceea.
Am mai ramas cu Nate pana cand se inserase afara.Discutasem despre diverse lucruri si trebuie sa recunosc ca ma intelegeam al naibii de bine cu el.Aveam aceleasi gusturi in materie de muzica, petrecerea timpului liber si criticarea unor anumite specimene omenesti, sau in cazul acesta neomenesti.
M-a condus pana la usa internatului, luandu-ne apoi ramas bun.Am urcat in camera mea, mergand direct spre baie.Am scapat pe drum de haine, iar cand am ajuns in incapere am intrat direct in cabina de dus.In astfel de momente ma bucuram extrem de mult ca nu aveam o colega de camera caci probabil m-as fi certat zilnic cu ea datorita firii mele.
Dupa ce am terminat de facut dus, m-am imbracat in pijama si am mers spre fereastra, privind in gol luna, amintindu-mi de acea noapte de vara in care ne intalniseram prima data.
Fusese o noapte cam ca aceasta, insa cu cateva ore mai tarziu, iar aerul cald de vara te facea sa vrei sa mergi la plimbare in orice minut, fara sa tii cont cat este de tarziu.Din tufisurile care se aflau langa casa in care stateam cu parintii mei, si-a facut aparitia un baiat inalt si extrem de insetat...insa nu de apa sau ceva de genu, ci de sange.Nu stiusem pana atunci de existenta acestor creaturi ale noptii, deci avusesem parte de o mare surpriza.Cele petrecute dupa aceea au ramas intiparite in mintea mea, desi am incercat sa uit acel moment in care el ma muscase de gat, "omorandu-ma".In cele din urma, dupa mai multe intalniri accidentale am ajuns sa trec peste cele intamplate si sa-l cunosc mai bine pe cel care ma transformase intr-o fiinta diferita, atat de oameni, cat si de vampiri.Odata cu trecerea timpului ne-am imprietenit, devenind de nedespartit, cel putin in unele situatii, desi nu toata lumea vedea cu ochi buni aceasta amicie.
Mi-am abatut privirea inspre gradina si l-am vazut.Era acolo, insa nu era singur.Natasha era cu el si pareau foarte fericiti.Nu voiam sa creada ca ii spionez sau ceva de genul, asa ca m-am indepartat de fereastra, asezandu-ma pe pat.Am privit in gol tavanul pana cand am reusit in cele din urma sa adorm.
Well, sper ca acum v'ati facut cat de cat o idee despre ce este vorba.Btw, cum spuneam mai sus, astept critici dure xD
Time you enjoy wasting, was not wasted.