Sarutul trandafirului [ YAOI ]

[Hasamy lost vampire]

Capitolul XX

Femeia iesi afara. Cand vru sa inchida usa, se opri, simtind cum o cuprinde greata.
-Mama, esti bine? intreaba baiatul ingrijorat.
-Da, sunt bine. Nu-ti fa grija, raspunse femeia inchizand usa in urma ei.
Baiatul nu o crezu.
-Ce bine ca nu sunt femeie, spuse baiatul.
-Ba o sa fi, se auzi si vocea lui Natsuhi care isi dadu patura jos de pe el.
-Te-am intrebat pe tine ceva?
-Nu, ai spus-o cu voce tare.
-Daca as fi gandit-o ar fi la fel.
-Corect.
Natsuhi il prinse de talie si il tranti per pat. Kaoru se iuta la el mirat. Barbatul il saruta pe frunte, la care baiatul inchise ochii. Cobora pe ochii si apoi pe buze. Un sarut scurt. Brunetului ii batu inima cu putere in piept si isi puse mainile pe pieptul barbatului. Intelegandu-i temerile, barbatul se acoperira cu patura pana peste cap, in asa fel, incat lumina sa nu patrunda, doar o gaura ca sa aiba Kaoru aer.
Isi puse toata atentia pe persoana se sub el si il intreba:
-Mai bine?
Baiatul dadu afirmativ din cap. Nu era cine stie ce, dar era mai bine. Ii simti buzele fierbinti presandu-le pe ale sale. Nu se opunea, ci le vroia. Barbatul ii lua mainile intra lui si le puse langa capul baiatului. Kaoru scoase un sunet infundat simtindu-i limba atingand-o pe a sa. Vroia sa se opreasca, dar orice i-ar spune, nu i-ar schimba decizia.
Opri sarutul, vrand sa-i vada chipul baiatului. Avea inca obraji inrositi. Ii puse mana pe obrazul drept, dar Kaoru tot asa ramase. Isi capul apropie de urechia lui si spuse:
-Totul este bine.
O lacrima ii aluneca pe obraz, iar Natsuhi se sperie. I-o sterse si il intreba ingrijorat:
-Ai patit ceva?
Ca raspuns, isi puse mainile dupa gatul acestuia, iar capul in scobitura gatului. Vampirul se lasa pe coate, punandu-i o mana pe crestetul capului. Zambi. Vroia sa fie al lui, dar trebuia sa faca ceva in legatura cu frica baiatului. Nu putea sa-l vada asa.
" Totul va fi bine." gandi barbatul apropindu-se si mai mult de el.
Nu statu mult ca se intoarse intr-o parte cu Kaoru in bratele sale. Vroia sa nu-i dea drumul niciodata. In scurt timp adormira amandoi.

Natsuhi se trezi primul si isi intoarse capul spre fereastra. Era seara. Se uita la ceasul de pe noptiera, care arata 23:59. Ofta. Cand o sa ajunga acasa, fratii lui o sa-l tachineze pentru ca el nu prea iese afara, doar cand are ceva de facut.
Lasa problemele asta si il observape Kaoru. Dormea. Pe chip i se imprima un zambet. Isi trecu mana dreapta prin parul catifelat al acestuia.
-Nu! spuse baiatul in somn.
Barbatul se uita la el mirat si ingrijorat. Nu ii facu decat sa ii atinga parul. O lacrima se ivi pe chipul baiatului. Natsuhi il ridica, punandu-l pe picioarele lui, cu capul pe piept. Ii sterse lacrima, dandu-si seama ca are un cosmar. Nu ii placea ca el era cel ales si in special ca avea vise cu fostii iubiti a fratelui sau mai mare.
-Totul se va termina in cateva zile, iubirea mea, ii spuse acesta la ureche.
Baiatul isi deschise ochii. Natsuhi crezu ca il va lovi vazndu-se pe picioarele lui, dar se insela. Acesta il imbratisa.
Ii puse mana pe cap, spunandu-i:
-Totul s-a terminat.
-Nu, spuse baiatul incepand lacrimile sa-i alunece pe obraji din nou. Incep de fiecare data cand ma trezesc.
-Nu inteleg ce vrei sa-mi spui.
-De fiecare data cand ma trezesc si ma culc la loc, vin aceasi vise.
-De ce nu mi-ai spus?
-Nu am vrut sa te ingrijorez.
-Ai facut-o deja. Gata! Te bucuri ca sunt aici?
-Da.
Natsuhi ramase fara cuvinte. Nu se astepta la raspunsul lui, dar se bucura ca era langa el. Se uita la baiat si observa ca se apropie de el. Barbatul nu facu nimic, doar astepta daca va face ce crede el. Baiatul spuse:
-Daca ti-as fi spus, ce ai fi facut?
-As sta langa tine chiar si doua zile daca trebuie.
-Natsuhi .
Isi uni buzele cu ale baiatului intr-un sarut tandru. De data asta nu il mai opri. Vroia sa-i simpta caldura trupului si sa nu ii lase nici o pare neumblata. Il inpinse pe pat, neintrerupand sarutul, Barbatul isi strecura si limba, la care baiatul la inceput nu vroia, dar nu avea de ales. Era inutil in fata lui.
Isi dezlipi buzele de ale baiatului si se indrepta spre gat. Il linse de cateva ori si merse la fata din nou.
-Nu vreau sa fac asta acum.
-Data viitoare nu o sa vreau eu, vorbi si baiatul.
-O sa vrei.
Barbatul isi puse mainile in spatele lui, ridicandu-l din nou pe picioarele sale.
-Ar cam trebui sa plec. Nu am mancat si nu vreau sa te ranesc pe tine.
-De ce?
Barbatul il privi confuz.
-Vroiam sa spun, de ce nu vrei sa ma musti pe mine?
-Pentru ca nu esti pregatit.
-Ba sunt!
-Nu esti si am sa-ti dovedesc. Vino cu mine!
Natsuhi se ridica de pe pat si merse la umerasul de langa usa. Ii arunca o geaca si ii apuse se se imbrace.
Kaoru il asculta, in timp ca Natsuhi deschise geamul, asteptandu-l. Il lua in brate, iar baiatul isi incolaci bratele in jurul gatului lui. Sari pe fereastra, iar se uita in tot tilpul in spatele lui. Pieptul ii era lipit de cel al barbatului, ceea ce il facu sa inroseasca. Se indeparta putin privindu-i chipul angelic. De ce barbati frumosi erau gay? Il inspaimanta idea ca si el ar putea fi , dar daca asa ii era destinul, il accepta.
Isi intinse mana dreapta si ii atinse obrazul. Nu cont adaca ii era rece. Barbatul se uita la el si zambi. Un zambet plin de dragoste.
-Scuze, spuse baiatul lasandu-si mana si privirea in jos
-Nu iti mai cere scuze pentru orice. Nu ai facut nimic rau, ba din contra, mi-a placut. Si spune-mi. Nu te poti controla? Sunt asa de atractiv?
-Mai taci! Am vrut sa vad daca e ca in vis.
-Vis zici? Si ce crezi, era?
-Nu.
-Bine, in vis am facut asta?
Spunand asta, il saruta scurt pe buze.
-Nu, era mai lung, raspunse baiatul.
Ii auzi raspunsul si il saruta mai lung, dar fara limba. Nu vroia sa strice momentul.
-Uitata-te pe unde mergi.
-Am ajuns, il anunta barbatul.
Kaoru se dadu jos. Locul i se paru cunoscut.
-Ce cautam in parc? intreaba baiatul inpacientat.
-O sa vezi. Tu doar stai aici.
In departare, pe o banca statea o femeie care vorbea la telefon. Natsuhi se apropie de ea, iar aceasta ii spuse persoanei de la celalat fir.
-Se pare ca o sa ma distrez asta seara. Trece un tip frumos pe langa mine. Vorbim maine, inchise telefonul si se adresa lui Natsuhi. Buna scumpete, ai chief de prostioare?
-Bineinteles ...
Natsuhi se opri si o lua in brate, apropindu-si capul de gatul ei. O linse dupa care spuse:
- ... ca nu!
Isi scoase colti si o musca. Un strigat de durere se facu auzit din gura femei. Se zbatea sa scape din stransoarea barbatului, dar era prea slaba.
Kaoru se uita speriat la scena din fata lui. Nu mai vazuse asa ceva niciodata pentru ca parinti nu illasara sa se uite la filme cu vampiri.
Isi intoarse capul spre acoperisurile caselor si pe una vazu cava, un fel de umbra a unei persoane, Isi dorea sa vada cine era, dar era prea intuneric. Nici pe femeia de pe banca nu o vazu cum arata. Silueta de pe acoperis isi intoarse capul, dar se parea ca nu il vede, ceea ce il bucura.
Deodata aparu o alta umbra langa e care avea ochii rosil, dar mai mare la inaltime, iar in secunda urmatoare disparura amandoi.
" Cu siguranta erau vampiri." gandi baiatul.
-Acum vezi de ce nu vreau?
-M-ai speriat, spuse baiatul intorcandu-si capul spre el.
-Te-am speriat cand am venit si nu cand ...
-Raspunsul la prima intrebare este da. Acum stiu de ce, dar ...
-Sa nu-mi spui ca mai vrei si acum.
-Nu. Nu am vrut sa spun asta.
-Atunci ce?
-Vreau acasa.