Saruta-ma asa cum te-am invatat

[Bambilici]

Am adus nextu :D Sper sa va placa. Lasati si voi comm va rog. Scuzati greselile sau ce e naspa... Si daca ceva nu va convine spuneti-mi :)
Si app., capitolul e hentai :))
Spor la citit :*

13. Fa-ma a ta


Stateam cu picioarele pe presul crem pe care scria "Indraznesti sa intri?" si zambeam usor gandindu-ma ca il avea din liceu. Usa s-a deschis si am fost intampinata de niste brate subtiri.
-Ai intarziat! a spus privindu-ma si zambindu-mi dulce. Avea parul prins intr-un coc la spate, acum ca ii crescuse il putea prinde iar in cele mai frumoase feluri stiute doar de ea, iar doua suvite carliontate ii alunecau in parti, incadrandu-i fata cu o nuanta rozalie ca intr-o rama. Ochii verzi si mari emanau fericire, genele ii erau intoarse si date cu rimel, buzele erau date cu un gloss transparent si unghiile nu foarte mari, cu forma patratoasa erau date cu lac si aveau ca model o floare de cires. M-a invitat inauntru, mi-a facut semn sa stau jos si m-a servit cu o cana de cafea.
-Ce vrei sa vorbim asa important? a intrebat ea aranjandu-si rochia larga, alba, ce-i venea pana la genunchi.
-Aveam nevoie sa stau cu cineva de vorba? am spus privindu-mi mainile ce erau impreunate in poala.
-Despre ce?
-Naruto... am ridicat privirea spre ea.
S-a asezat in celalalt capat al mesei si mi-a luat mainile intr-ale ei, fixandu-ma cu privirea. Ochii ei verzi ca iarba proaspata puneau intrebari la care nici eu nu aveam raspunsuri.
Am inceput sa-i spun totul. Cum ma sarutase in ziua cand am ramas la el pentru a termina decoratiile de craciun, cum a venit la noi acasa amintindu-mi de acel nume, apoi sarutandu-ma in camera mea... Si cum eu am raspuns acelui sarut.
-E claaar! a spus ea alungind cuvantul. Va vreti unul pe altul mai mult ca oricand, dragilor. El regreta ca te-a pierdut prin acel accident, tu regreti ca el nu te-a vrut inapoi de cand si-a revenit, iar acum ca el incearca sa te recupereze tu vrei sa-i spui sa inceteze? Nu te inteleg. a spus ea dandu-si o suvita dupa ureche.
Priveam lichidul negru din cana si ochii mi s-au inundat usor in lacrimi. Deci tot ce aveam de facut era sa-l accept. Sa-l las din nou sa intre in viata mea asa cum il lasasem si inainte. O lacrime s-a prelins usor de pe obrazul meu si a cazut in lichidul dulce din cana. Am clipit de cateva ori apoi mi-am sters ochii cu incheietura maini. Rimelul mi se imprastiase pe fata iar rujul rosu ce-mi acoperise buzele nu mai stralucea acum. M-am ridicat de pe scaun, mi-am apucat paltonul si mi-am incaltat cizmele. Am iesit afara din casa rozaliei fara sa-mi iau ramas bun. Am simtit zambetul cald al acesteia si dragostea din ochii ei pentru mine.
Inaintam pe strazile luminate de stalpii ce erau pusi la distante egale unul de altul. Am trecut strada printr-un loc nepermis, riscand sa fiu luata pe sus de o masina. Aceasta a oprit la timp iar eu am pus mainile pe capota. Gafaiam si lacrimile imi siroiau din ochi. Soferul a zambit trist facandu-mi semn sa trec. Am reinceput sa fug. Ajunsa in fata unei vile mari, frumoase, am inceput sa bat cu pumnii in usa din lemn masiv si n-am incetat nici cand am auzit pasi din partea cealalta a usii.
Usa s-a deschis iar barbatul ce-a aparut in prag ma privea socat. L-am apucat de camasa alba care o purta descheiata la toti nasturii, l-am tras spre mine si mi-am apasat buzele pe ale lui. Intr-un fel ma simteam mai usurata. Am facut un pas mic spre el, inlaturand si cea mai mica distanta dintre noi. Bratele lui s-au incolacit usor in jurul taliei mele si m-au imbratisat strans. Cand m-am desprins din sarut pentru a respira mi-am pus capul pe pieptul lui. Acum si inima lui batea cu putere.
A inchis usa si m-a luat usor de mana, tragandu-ma in casa. Eram pe holul ce ducea spre camera de zi. Culmea a facut ca becul sa se arda si singura sursa de lumina era aceea ce provenea de la focul din semineu. Luminile se jucau usor si armonios in parul lui blond si ravasit, ce-i dadeau un aspect minunat. Ochii albastrii parca ma sufocau, ma inecau ca valurile marii. M-am desprins usor de el privindu-l in ochi si am spus lasandumi mainile sa-mi cada pe langa corp.
-Fa-ma a ta!...
Un sunet gutural i-a iesit din gat apoi a inghitit in sec. M-a apucat de mana si m-a strans din nou la pieptul lui. Lacrimile inca mi se scurgeau pe obrajii palizi. M-a apucat de umeri si s-a uitat la mine. Mi-a sters usor perlele transparelnte de pe fata si si-a trecut degetul aratator peste buzele mele. L-am apucat cu dintii iar el a gemut usor.
Telefonul lui a scos sunete cum ca primea un apel. A continuat sa ma priveasca in ochi, inca uimit. Am dat drumul degetului dintre dintii mei si am intins mana spre telefonul de pe masuta, spunandu-i sa raspunda. Cand soneria a incetat a ridicat receptorul din furca punandu-l pe suprafata din lemn. Am zambit si mi-am dat cizmele din piele jos. Am inaintat pe hol ducandu-ma spre sufragerie. Mi-am dat paltonul jos si l-am pus pe un scaun apoi m-am asezat pe covorul pufos din fata semineului si am privit focul ce ardea cu gratie. S-a asezat langa mine, incordat si socat. Statea cu un picior intins si unul ridicat, sprijinindu-si barbia de genunchi. L-am privit. Ochii lui priveau in gol. M-am intins usor si mi-am pus capul pe piciorul lui inchizand ochii.
-La ce te gandesti? am spus eu frecandu-mi fata de coapsa lui. De unde aveam tot acest tupeu? Eu fata timida am facut primul pas in asa ceva...
Am deschis ochii si i-am intalnit privirea calda, plina de dragoste... Mana lui a inceput sa se plimbe in parul meu lung. Am scos aerul din plamani incet, iar buzele mi s-au curbat intr-un zambet plin de satisfactie.
-La tine. a spus el intr-un tarziu.
-La mine? Dar sunt aici...
-Dar ai venit cu un scop anume... si-a indreptat privirea catre bradul frumos impodobit din coltul camerei. In spatele acestuia, pe fereastra mare ce avea date draperiile la oparte, prin perdeaua transparenta se vedeau fulgii de nea cum cadeau usor.
-Daca prezenta mea aici te deranjeaza, am spus ridicandu-ma in sezut, voi pleca.
M-am ridicat in picioare, mi-am luat paltonul si am pasit pe hol. A venit in spatele meu apucand acea mare de cerneala neagra cu reflexii violet ce flutura in spatele meu. M-a tras usor de par, facandu-ma sa ma dau cativa pasi inapoi pana am ajuns sa ma ciocnesc de corpul lui bine facut. Si-a adancit degetele in parul meu, strangandu-l usor in pumn si mi-a dat capul pe spate. Si-a apasat buzele pe urechea mea soptindu-mi:
-Hai in dormitor.
Rasuflarea lui pe pielea mea m-a facut sa tresar. Cand m-a intors spre el ochii mei erau incetosati. Mi-a dat paltonul jos si m-a luat pe sus. Ajunsi in camera lui, a inchis usa cu piciorul, m-a pus pe pat si s-a asezat langa mine, in sezut. Priveam tavanul si ma gandeam oare ce fac, oare e bine? M-a tras in bratele lui incepand sa ma sarute cu pasiune. La inceput si-a apasat buzele usor pe ale mele. Limba lui a trecut cu usurinta in gura mea si a inceput sa faca miscari circulare. In timp ce ma saruta si-a indepartat camasa, aruncand-o undeva prin camera, apoi si-a trecut degetele prin parul meu adancind sarutul. S-a desprins de mine doar cand mi-a inlaturat puloverul portocaliu si bluza ce o aveam pe dedesubt, cu maneci lungi, ce avea ca nuanta un albastru intens. A stat putin privindu-ma apoi m-a sarutat iar. Mainile lui bajbaiau in partea din spate a sutienului, cautand inchizatoarea. Nereusind m-a apucat de umeri privindu-ma in ochi si a spus pe un ton usor amuzat.
-Vi sa-mi propui sa te fac a mea purtand un sutien care nu se deschide? Cred ca faci misto de mine.
Am inceput sa rad usor ducandu-mi degetele la partea dintre cupele sutienului. Ma privea cu atentie cum am desfacut sutienul insa mainile imi ramasesera inclestate. Obrajii imi devenisera rosii apoi cu o simpla miscare am prins din nou acele doua capse. Ma privea uimit.
-Nu pot... am reusit sa soptesc printre buzele unflate si inca umede in urma saruturilor aplicate de el. Fa-o tu... am zis si mi-am lasat mainile pe langa corp inchizand ochii.
Ezitand, a desfacut capsele inlaturand sutienul, Sanii mari si moi mi s-au revarsat din cele doua cupe. Din instinct mi-am dus mainile la piept, incercand sa ma acopar.
-Cate implanturi ti-ai facut? a intrebat el ridicand o spranceana suspicios si inlaturandu-mi mainile. Ochii mi s-au marit privindu-l socata.
-Poftim?
-Cate implanturi ti-ai facut? a repetat el intrebarea.
-Niciunul! am tipat eu intr-un fel jignita.
-Serios? mana lui a alunecat usor pe unul din sanii mei, masandu-l intr-un fel in care te innebunea, facandu-ma sa nu mai respir pentru cateva secunde bune. Apoi s-a apropiat cu buzele de sfarc, ce era deja intarit din cauza fiorilor si a inceput sa-l dezmierde cu limba, apoi cu buzele. Am dat drumul aerului din piept si am soptit un "Da...".
-Impresionant. a spus el zambind.
M-a intins usor pe suprafata moale a patului, invelita cu cearceaf din satin alb. A continuat sa ma sarute, plimbandusi o mana pe abdomenul meu si coborand-o in jos. A tras usor de fermoarul pantalonilor negri, apoi a desfacut nasturele acestora, tragand usor in jos de ei. Dandu-i jos, i-a aruncat langa celelalte haine apoi a inceput sa ma priveasca. Din nou mi-am dus mainile la piept insa miau fost indepartate de bratele lui. A inceput sa depune saruturi usoare, umede, pe intreg corpul meu. Pe fiecare san in parte, muscandu-i usor, pe abdomen, pe gat, pe brate.
A zambit apoi si-a inlaturat si el blugii, ramanand in boxeri.
"De ce fac asta? De ce?" imi repetam in gand. "Pentru ca-l iubesc, pentru ca vreau sa revina totul la normal, pentru ca.... O doamne." Mi-am intrerupt singura gandurile cand i-am vazut expresia de multumire de pe fata dupa ce a inlaturat si ultimul articol vestimentar de pe mine. Am inceput sa privesc panicata in jur, cautand ceva sa ma acopar. Am apucat de cearceaf si l-am tras peste mine. Obrajii imi erau atat de calzi si colorati, ochii mari si uimiti, buzele intredeschise si umede.
Mi-a zambit amuzat apoi si-a inlaturat boxerii. Am inchis ochii strans si am intors capul. Inima imi batea foarte repede iar aerul de-abea se strecura printre buzele mele. A inlaturat cearceaful alungindu-se deaspupra mea. Vazand cat de incordata eram a oftat usor.
-Hina, mai bine o lasam pe alta data.
L-am apucat de mana impiedicandu-l sa se ridice. A zambit pervers apoi si-a strecurat o mana intre coapsele mele, facand miscari calculate, minunate si pline de experienta. Am facut ochii mari de uimire apoi am scos un geamat printre buze. Am inceput sa ma misc usor sub atingerile lui. S-a oprit insa ochii mei il implorau sa continue. A aprobat din cap, potrivindu-se intre picioarele mele si adancindu-se in mine.
Am tipat...
S-a oprit.
Am strans din dinti spunandu-i sa continue, lucru care l-a si facut. Imi infipsesem unghiile in spatele lui lasand niste forme de semiluna si-mi muscam buza de jos. Intr-un final, placerea luase locul durerii si am inceput sa scot gemete stinse.
Deja pierdusem legatura cu lumea reala...

***
-De ce nu mi-ai spus ca esti virgina? se plimba prin bucatarie, nervos, in timp ce tipa la mine.
-Naruto... eu...
-Tu ce? M-am simtit aiurea! Daca imi spuneai eram de o mie de ori mai atent, nu in...
-Gata! l-am intrerupt eu. Nu puteam sa il mai ascult cum imi spune acelasi lucru de o suta de ori "Puteam sa fiu mai atent si nu intram in tine ca un dobitoc". Am fost virgina, obisnuieste-te cu asta! Eu de unde sa stiu ca nu-ti plac virginele? deja ma enervasem la culme.
S-a asezat pe scaun, mai bine spus s-a aruncat, dand un pumn in masa. Cana de cafea s-a varsat, s-a rostogolit si a cazut de pe masa, spargandu-se la contactul cu gresia rece.
-Ma simt aiurea, intelege-ma! a spus printre dintii inclestati.
-Aseara te simteai destul de bine. am sarit eu in aparare.
Expresia nervoasa de pe chip i-a disparut, aparandu-i una de ingrijorare. M-a privit si a spus parca doar pentru el:
-Nu ne-am protejat...
-Da stiu. am spus eu privind lichidul negru ce se scurgea pe gresie.
-Iti dai seama ce inseamna asta, Hinata?
-Nu inseamna nimic.
-Ba da! Daca ramai gravida? a inceput sa tipe panicat.
-Nu va fi niciun copil. Si in caz ca va fi unul, sa sti ca avorturile sunt permise. am spus eu parand indiferenta. Inima insa imi plangea. De ce era asa panicat in legatura cu un copil... O fetita... Ai...
-Adica vei omori o viata? N-ai inima! a spus el dand cu pumnul in masa.
-Tu esti cel care face atata caz, domnule Uzumaki.
-Da, miss Hyuga. Ai vre-o problema?
-Problema o ai tu! Si stai calm, domnule Uzumaki, exista si pilula de a doua zi. Asa ca nu-ti face griji. Nu va fi niciun copil. Nici-o Ai...
-Poftim? a intrebat el privindu-ma uimit.
-Nimic.
M-am ridicat de la masa si zambindu-i trist ia-m spus:
-Mersi pentru asa o noapte. Mi-a placut. Si... Craciun fericit.
Am parasit incaperea. M-am dus pe hol unde m-am incaltat si mi-am luat paltonul. Am iesit din casa, trantind usa. Nici nu se obosise sa se miste cand am plecat...
In drum spre casa mea, m-am oprit la o farmacie. Am cerut nenorocita aia de pastila apoi am plecat. Am intrat in casa si m-am sprijinit de usa. Totul se intamplase asa repede incat nu am avut timp sa ma mai razgandesc. Nici nu vroiam sa ma razgandesc, sincera sa fiue. L-am dorit la fel de mult cum si el m-a dorit pe bine. Stiam ca facusem o alegere buna.
M-am schimbat in haine lejere si am coborat in sufragerie. Pe masa aveam un pahar cu apa si o pastila mica. Am luat pastila intre degete si o priveam atenta. Am luat paharul in mana cea lalta si am baut o gura din apa rece. Am pus obiectul transparent la loc si am aruncat pastila in lichidul incolor. Am ranjit apoi am dat cu palma in pahar, care s-a rasturnat si s-a facut bucatele...

[Minnie]

uuuh...si un capitol hentai ;;).
poi sa vedem...in primul rand ai descris foarte bine totul, in special aceea scena mai fierbinte;;), dialogul a continut replici bine alese si pe deoparte comice, iar actiunea a decurs lin ^^, iar greseli de tastare nu am vazut :-?...
m-a uimit cat curaj a avut Hinata si a facut primul pas in asta mai ales ca ea era foarte timida, dar hei! dragostea schimba oamenii:X; totusi nu mi-a placut reactia lui Naruto de a doua zi, adica nu stiu mi s-a parut cam rece o.O...

Enfin...stii doar ca ador felul ta de a scrie!:X
astept urmatorul capitol!>:D<
kissu&byeeeeee

[Bambilici]

Ok deci stiu ca n-am mai postat de anul trecut O.O Ia ca va zic si eu La multi ani! ( Intarziata si eu dar nah, gestu conteaza) si imi cer scuze k n-am mai postat zilele astea :-?? Tre sa va anunt ca ficul e pe sfarsite sau e prea devreme? :]] (ma refer la anunt daca e prea devreme ca ficu se sfarseste oricum =]] ) Sper sa va placa si acest capitol si... :-?? Astept comm-uri, critici etc :> A da, sorry pt greseli :"> (mai scapa XD)
Spor la citit! :*

14. Merry X-mas!

Stateam rezemata de masa din bucatarie cu un pahar de suc in mana si discutam cu prietenele mele. In sfarsit acea petrecere mult asteptata de Craciun avea loc. Toate pregatirile nu fusesera in zadar. Totul era minunat. In sufragerie se dansa si se discuta, in bucatarie se fuma, cei care fumau bine inteles, sau se statea la o barfa in liniste departe de zgomotul provocat de muzica si chicote, rasete si vorbe peste vorbe. Mi-am auzit numele usor si am intors capul. In usa se afla Kiba, cu un pahar spart in mana.
-Am scapat asta pe jos... mi-a spus aratand spre obiectul transparent din mana lui.
-O sa ramanem fara pahare in ritmul asta, baieti! Arunca-l, ce mai astepi? am spus zambindu-i.
-Hinata, te cauta Naruto! am auzit eu vocea surorii mele insa n-am vazut-o.
Am pus paharul pe masa, m-am scuzat si am iesit din bucatarie. Hanabi mi-a facut semn spre dormitor. Am inaintat usor iar cand am ajuns in fata usii m-am oprit. In camera aia, cu o seara inainte, eu am avut o experienta de neuitat. Am apasat usor clanta si l-am vazut cum incerca sa-si desfaca nodul de la cravata. Toti eram imbracati elegant insa nu inteleg motivul. Era o seara oarecare, parerea mea.
-M-ai chemat? am spus eu venind spre el.
-Da... Nu am mai apucat sa vorbim azi... Acolo e o nebunie totala, a aratat cu degetul spre usa. Aveam nevoie de o pauza.
M-a luat de mana si m-a tras langa el pe pat. Si-a plimbat usor buzele pe gatul meu apoi si-a rezemat capul pe umarul meu.
-Rochia asta iti vine minunat...
Purtam o rochie ce-mi venea deasupra genunchilor, neagra cu rosu. Partea care-mi acoperea sanii era neagra, cu mici volanase, de sub sani pana la sorduri era rosie, iar in jos cobora cu un satin negru de sub care se iveau alte volanase de culoarea sangelui.
Am simtit cum sunt impinsa usor pe spate, iar capul lui s-a asezat usor pe abdomenul meu. Mi-am dus o mana in parul lui trecandu-mi degetele prin el.
-N-ai luat nicio pastila nu-i asa? a intrebat el sarutandu-mi burta prin rochie.
-Nu... De ce as face asta? am intrebat privind pierduta tavanul.
-Pentru ca... poate fi un copil, Hina...
-Te-ar deranja asta?
-Nu, din contra, doar ca... s-a ridicat si ma privea in ochi. Mi-a mangaiat obrazul apoi m-a apucat usor de nas, zambindu-mi trist.
-Vrei sa ma parasesti, nu? De-aia ti-e frica de un copil... O fetita... Ai... aveam lacrimi in ochi insa nu-mi dadusem seama. S-a urcat peste mine si m-a sarutat. Am ramas surprinsa pe moment insa mi-am revenit repede si i-am raspuns la sarut. Imi ridicase usor rochia, strecurandu-si mana usor pe sub ea. Si-a lipit palma de abdomenul meu, miscand-o usor. S-a desprins intr-un final din sarut si s-a dat la oparte, asezandu-se pe spate langa mine. Mi-a luat mana intr-a lui si a oftat trist.
-De ce ai venit la mine aseara cu acel gand? a spus sarutandu-mi fiecare deget al mainii.
-Te-a deranjat?
-Hinata, inceteaza. Sti ca niciodata nu ma va deranja ceva facut de tine, mai ales ca aici vorbim de... In orice caz... Se pare ca trebuie sa-ti spun acum...
M-am ridicat in sezut privindu-l speriata. Vroia sa-mi spuna ca nu-l mai interesa de mine? Ca ma paraseste? Ca daca fac acest copil n-o sa-i pese?
-Trebuie sa plec la New York saptamana viitoare...
-Poftim? am spus eu, lacrimile incepand sa-mi inunde obrajii. Si te intorci repede nu?
-Asta e ideea, Hin... Nu cred ca ma mai... intorc.
-Nu... Nu poate fi adevarat! am inceput sa tip si sa plang. Am luat-o la fuga spre usa vrand sa plec insa m-a apucat de mana. M-am smucit si am scapat apoi m-am indreptat spre iesirea din casa, nepasandu-mi ca intram in oameni. Pe scari am reusit sa-mi rup tocul de la pantofiorii negrii cu un trandafiras rosu ca model. Deacie, erau preferatii mei. L-am auzit strigandu-ma insa nu-mi pasa. Fugeam in continuare. Fulgii albi de nea cadeau pe parul meu apoi se topeau. Din cauza lacrimilor nu vedeam pe unde merg si am reusit sa cad. Stateam in genunchi, in zapada si dadeam cu pumnii in asfalt. Imi blestemam zilele si soarta. I-am auzit pasii grabiti in spatele meu apoi am simtit cum sunt trasa in sus. Picioarele mele nu mai atingeau asfaltul acoperit de un strat alb de puf rece. Eram incatusata intr-un sarut umed, bland si plin de dragoste. Ma tinea in brate la fel cum un ginere isi tinea mireasa pentru a trece pragul usii.Mainile mele erau incolacite in jurul gatului lui iar capul mi se odihnea in scobitura dintre umar si gat, asta dupa ce am rupt sarutul. Isi simteam parfumul, caldura corpului si-i auzeam bataile inimii. M-a dus asa pana in dormitor, sub privirile curioase ale invitatilor. M-a intins pe pat, mi-a dat pantofii jos apoi s-a pus langa mine. Imi masa usor ingheietura mainii si ma privea in ochi. Cu calm a inceput sa-mi spuna lucruri pe care nu vroiam sa le accept.
-Sunt nevoit sa plec impreuna cu un prieten de-al meu. De-aia dupa accident nu prea te-am mai bagat in seama ca si o iubita. Nu vroiam sa te dezamagesc, lucru care-l fac acum. Poate tu crezi ca m-am folosit de tine insa nu. Promit ca pana plec o sa avem o relatie normala, apoi, dupa plecarea mea, vom pastra legatura la telefon. O sa vin cand pot sa te vizitez. Si, Hin, promite-mi ca daca va fi un copil ma vei anunta...
Ascultam uimita ceea ce-mi spunea. Am pus mana in fata, facandu-i semn sa taca. Mi-am masat tamplele usor si am rostit stins.
-Nu are rost, Naruto. Nu va fi niciun copil, te asigur! Iar tu, poti pleca unde vrei. Nu are rost sa avem o relatie de la chilometrii. Nu mai suntnem adolescenti.
Am parasit camera si m-am alaturat celorlalti inviati. El avea sa plece peste o saptamana iar eu voi ramane singura, fara el, fara nimic sa-mi aminteasca de privirea lui. Cel putin, asa credeam in acel moment.
Petrecerea a continuat iar eu am incercat sa-l evit cat de mult posibil. La doisprezece noaptea ne-am impartit cadouri unul altuia si ne-am distrat despachetandu-le. Tenten primise multe articole vestimentare pentru viitorul bebe, Neji primise o pipa din partea lui Sasuke, cu scuza ca de acum va avea nevoie de relaxare deoarece copilul si sotia ii vor da dureri de cap. Cu totii am primit lucruri haioase. De la semne de carti cu inscriptii comice la obiecte decorative sau vestimentare. Ii cumparasem lui Naruto o bratara din argint. Cand a desfacut cutiuta a ramas usor miscat si m-a luat in brate. A vrut sa ma sarute dar s-a razgandit. El imi luase o carte, scrisa de o scriitoare celebra. O carte de dragoste in care era relatata viata unei tinere care-si reantalneste prietenul dupa zece ani. Mi-o luase cu scuza ca era asesanatoare cu viata noastra. I-am multumit apoi ne-am adunat cu totii pe covorul din fata semineului si am inceput sa povestim amintiri din anii de liceu, din gradinite si din vacantele de vara. Spre dimineata, cand s-a spart gasca, m-a rugat sa raman si sa vorbim ca doi oameni normali. Am refuzat la inceput insa m-am lasat convinsa dandu-mi seama ca degeaba ma contraziceam cu el. A incercat sa-mi explice ca nu era vina lui si ca-i parea rau insa nu ma mai interesa asta acum. Am plecat la un moment dat fara sa-i spun nimic. Nici el n-a incercat sa ma opreasca. In momentul ala as fi vrut sa mor, sa dispar, orice. Ma daruisem lui iar acum ma parasea. Daca va fi un copil voi avorta si asa va fi sigur ca nu-l tine nimic legat de mine. Am oprit un taxi si i-am spus sa ma duca acasa. Trebuia sa fi luat nenorocita aia de pastila de dimineata. Cand am ajuns acasa eram prea obosita si nu am observat ca portita fusese deschisa. Am intrat in casa si am aprins lumina. Am tipat lasand sa-mi cada pungile cu cadouri jos. Pe perete era scris mare cu negru.
"Of, of, of... Iubitelul te paraseste!"
Am inceput sa plang si am pus mana pe telefon. Din instinct am format numarul blondului. Cand i-am auzit vocea am inceput sa plang de fericire.
-Te rog, vino! Vino!
-Hinata esti bine?
-Vino acasa la mine acum! am tipat eu si am fugit in bucatarie. Am apucat unul din cutitele ascutite din sertar si am stat rezemata de perete. Brusc curentul s-a stins in toata casa. Am inceput sa plang si sa urlu cand am auzit pasi venind spre camera unde ma aflam. M-am lasat jos, ghemuindu-ma si am inceput sa ma rog. Am simtit o mana pe umarul meu si am tipat tare, scapand cutitul din mana. Singura arma ce o aveam. Am inceput sa ma zbat si sa-l lovesc insa am fost luata in brate si tinuta strans.
-Hina, sunt eu... am auzit vocea cunoscuta, blanda.
M-am agatat de el si am inceput sa-l sarut pe obraz. Plangeam de fericire ca venise. Venise sa ma salveze. Venise pentru ca il chemasem. Ma iubea...
-Naruto... A intrat in casa! Credeam ca a incetat insa nu! Cand s-a intrerupt curentul am crezut ca este el. M-am speriat. Credeam ca o sa mor. Nu vreau sa mor! spuneam asta in soapta agatandu-ma de el mult mai mult.
-Curentul s-a oprit pe toata strada, asa ca stai calma. De unde sti ca a fost aici?
Am bajbait dupa o lanterna prin sertare si l-am luat de mana. Tremuram de frica si el a observat asta asa ca m-a luat de dupa gat. L-am dus in sufragerie si i-am aratat peretele. L-am simtit cum s-a incordat. A scos o injuratura apoi m-a imbratisat si mai strans.
-Iti promit ca totul va fi bine.

[Minnie]

heya, I'm here again!^^

well.. un alt capitol minunat, plin de actine, modurile de expunere s-au imbinat armonios; ai descris foarte bine reactia si trairile Hinatei in momentul cand a aflat ca, din pacate:(, Naruto pleaca la New York, iar dialogul nu a fost sec :3:; am vazut si cateva greselute de tastare, vad ca au fost enumerate deja mai sus... anyway, fii mai atenta cand recitesti capitolele:*
aaa... si imi pare rau sa aud ca ficul tau e pe sfarsite, stii doar ca ador felul tau de a scrie si faptul ca te descurci minunat sa narezi la persoana 1, as putea spune ca ai talent :> ( si NU! ma contrazice:P)

cu toate astea, aiurea ca Naruto trebuie sa plece si o lasa pe Hina singura, de ce nu ii zice sa vina cu el?!;;):-W iar acele mesaje.. nenorocitul ala o sa plateasca ca ii face zile negre bietei fete, dar dmnn ce sweet a fost Naru cand a venit la ea cand l-a chemat :X

M-am agatat de el si am inceput sa-l sarut pe obraz. Plangeam de fericire ca venise. Venise sa ma salveze. Venise pentru ca il chemasem. Ma iubea...

- eu nu vreau sa se desparta ca se iubesc, dar si Hin' e incapatanata rau ^^"..

anyway... astept nextu'
spor la scrisus!
kissuuuu&byeeee

[Fifilina]

Off,vad ca nu prea se obsesc sa iti lase comentarii asa ca m-am decis sa o fac eu pentru ca iti ador ficul.
Pai greseli de tastare,nu am ce sa iti reprosez,pentru ca nu exista.
Dialog,naratiune,bla bla bla..Exista si se observa.Felicitari.Esti o scriitoare buna!
Pai original este foarte original,pentru ca nu prea exista multe fic-uri NaruHina asa ca ..
Titlul..Il ador chiar ai avut inspiratie,aici.Nu ca nu ai avea si in rest!
Ah imi place cum descri sentimentele persoanajelor si restu..
Hentaiul din capitolul 13 a fost chiar picant,debea astept inca un capitol hentai.Te descurci la asa ceva.Mai ales la picanterii.
Capitolele tale sunt lungi,asta inseamna ca am ce citi,mai ales ca este frumos.
Fic-ul e pe sfarsite.Prea devreme?Poate,dar la cat de mult ai scris,poate ca este potrivit.
Si ma astept la un final frumos.
Of..pai..Asept next-ul ca mor aici nu ai mai postat de mult:(
Succes!

[Bambilici]

In primul rand mersi pt comm-uri... Ma bucur k va place ^^" Buei, imi plac lucrurile picante... obisnuiesc sa pun piper in mancare si mananc mult ardei iute =]] Cred ca de la asta se trage XD Oricum, ma bucur k ti-a placut :*
Acum mm adus continuarea (datimi in cap ca mi-a luat atat >.< ) insa am o scuza pentru intarziere. Capitolul asta initial era atat de mic si prost incat imi venea sa scot definitiv capitolul 15 din fic =]] Am lucrat la el de mi-au iesit ochii si nu sunt deloc multumita de ce a iesit aici... ( am repetat iesit o.O ) Sper sa va placa macar asa putin acolo... :| Pff XD... Daca era sa mai lucrez la el sa iasa cv mai ok creca imi luau inca doua luni! Nici titlu n-am stiut sa-i pun asa k asta are lipsa :]]
Hai comenturi de rau astept... :-S
Si again scuze intarzierea si mai ales scuze ca am venit dupa tone de zile cu un jaf de capitol :|
Lectura placuta... ^^"
Va pupa Nana :* XD :]]



Zilele treceau iar Naruto isi petrecea fiecare minut alaturi de mine. Mereu avea grija sa nu plec singura nicaieri, ma aducea acasa si dimineata venea la mine. Anuntase politia si totul era intr-o derulare continua. Ziua stateam doar cu el si seara dormeam ori la Neji ori acasa insa eram adusa de blond.
Detectivi profesionisti luau probe, se cautau in dosare intamplari asemanatoare si pot spune ca norocul a fost de partea mea.
Intr-o dimineata Naruto a venit la mine la prima ora. I-am deschis si a intrat imbratisandu-ma prieteneste. Relatia dintre noi era doar una simpla, de prietenie.
-Am lista cu suspectii! a spus si a fluturat in fata mea un plic sigilat.
-Pe bune? am spus eu uimita. Intra!
Ne-am dus in sufragerie si am inceput sa ne uitam peste nume. Erau nume de care nici nu auzisem. Naruto s-a incruntat la un moment dat, privind foaia cu ura.
-Renji Akatsuki. Nici de asta n-am auzit si e ultimul din lista. am spus eu privindu-l nedumerita.
-Eu da... Hinata, a spus el uitandu-se la mine, mai sti cand am vazut patul?
-Da...
-Mai sti ca a oprit unu' langa noi...
-Adica?...
-Da.
-O Doamne! am privit panicata in jur de parca as fi fost atacata in momentul ala de cineva. M-a luat usor in brate incercand sa ma protejeze de tot raul din lume. Imi soptea ca va fi bine insa nici el nu credea in propriile cuvinte. De ce eu?... Il cunostea pe blond, erau prieteni, de ce mi-ar fi facut mie, iubitei lui... adica... Mai nou nu eram iubita lui. Dar toata sarada incepuse cand noi inca eram impreuna! Nu intelegeam ce se intampla...
-Imbraca-te, mergem la politie chiar acum.
Am aprobat si m-am dus sa ma schimb. Mi-am luat un pulovar verde si blugi, iar in picioare cizmele negre, cu toc gros si nu foarte mare. Mi-am luat geanta pe umar si am iesit cu Naruto pe usa. Ajunsi la politie, blondul a spus ca il cunoaste pe unul dintre suspecti.
-Si de ce ti-ai invinovati prietenul, ma rog? a intrebat omul din fata noastra uimit.
-Daca un amic de-al dumitale ar fi pe o lista de suspecti, iar tu sti ca ala o place pe nevasta-ta si ti-a zis si in fata ca daca ar avea una ca ea ar fu...
-Naruto! am tipat eu si l-am adus la tacere. Imi cer scuze, domnule...
-Inteleg. Amice, o sa rezolvam treaba asta.
-Ai de gand sa-ti misti curu' ala si sa-l aduci aici pe Renji? a tipat din nou iar eu i-am apucat bratul, spunandu-i sa se calmeze.
Barbatul, cam incruntat, a dat un telefon si ne-a spus sa asteptam. Am iesit afara din birou, asteptand pe un hol. Naruto se plimba nervos in stanga si in dreapta, injurand si blestemand. M-am ridicat de pe scaun si l-am apucat de bluza, facandu-l sa se intoarca. Atunci a facut ceva ce nu mai facuse de mult. M-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte apoi mi-a soptit usor la ureche:
-O sa fie bine, iti promit.
In glas i se citea ingrijorarea si imi dadeam seama ca tine la mine foarte mult...
Pe usa sectiei de politie au intrat trei oameni ai legii si Renji, incatusat. Cand l-am vazut am inceput sa tremur. Mi-am lipit fruntea de pieptul blondului, incepand sa plang. Avea parul tuns scurt si vopsit roscat aprins, ochii erau caprui, ucigatori, inspaimantatori. Purta un tricou negru, care se rupsese, poate in lupta cu politia, iar blogii erau si ei patati in genunchi.
I-am auzit vocea.... Aceeasi voce...
-Ah, desteptilor... M-ati prins acum... Scap eu de aici si vezi tu, Hinata! a tipat el iar eu m-am lipit mai mult de Naruto.
Asa totul se terminase... Pot spune ca se terminase chiar prea repede...
M-am intors acasa inca derutata si cu lacrimi in ochi. Cred ca aia fusese una din cele mai urate zile ale mele insa si o zi cu noroc, avand in vedere ca scapasem de o problema. Respiram usurata la gandul ca totul trecuse. Totul urma sa fie bine, viata mea va fi din nou "roz" iar problemele imi vor da pace. Cel putin asa vroiam sa cred.
Restul zilelor le-am petrecut cat se putea de normal. Am iesit la film cu prietenii, ieseam seara in oras sau chiar in parc, glumeam si ma distram.
Intr-o zi eram in oras cu Sakura. Iesisem pentru a ne cumpara cate ceva. Rozalia purta o haina de blana foarte eleganta ce o primise cadou de craciun. In picioare avea cizme, fara toc, lungi pana la genunchi si de un maroniu deschis. Parul ii era liber si aranjat. Era atat de eleganta si frumoasa... Nu ma mir ca Naruto a placut-o mereu...
Am trecut prin fata unei cladiri din geamuri si am observat diferenta dintre mine si ea... De-abea daca ma aranjasem vre-un pic. Aveam cearcane si eram nemacheata. Blugii erau decolorati si paltonul am observat ca nu-mi mai venea chiar asa bine. Cizmele negre inca se tineau bine iar parul era prins intr-un coc ciufulit. Nu ma prea interesa cum arat in ultimul timp. Tenten imi atrasese odata atentia cum de nu ma mai ingrizesc la fel ca inainte.
Am ajuns in fata unui magazin imens de unde Sakura si-a cumparat o pereche de pantaloni negri, eleganti. Ii veneau minunat. Dupa asta am hotarat sa mergem in parc. Era frig insa nu ma deranja. Ne-am asezat pe o banca si am vorbit multe chestii neinteresante. Gandul mi s-a dus iar la Naruto. Nu mai vorbisem cu el de doua zile... Imi lipsea... Si imi va fi atat de dor de el dupa ce va pleca...
-Hinata, trebuie sa plec! spuse prietena mea dupa ce citi un mesaj pe telefon.
Mi-am luat la revedere si m-a intors acasa. Dupa ce am facut o baie si m-am imbracat in pijamale m-am pus pe canapea uitandu-ma la televizor.
Am auzit batai in usa si m-am ridicat de pe canapea, ducandu-ma sa raspund. Cand am deschis usa l-am vazut pe Naruto stand in ea. Chipul lui exprima tristete, singuratate, neincrede in sine...
-S-a intamplat ceva? am spus eu facandu-i semn sa intre inauntru.
-Am venit sa-mi iau ramas bun, maine plec...
-Ah... Pai... Drum bun! Sper sa ajungi cu bine si sa duci o viata fericita! Eu... Adica tu... Sti...
Lacrimile imi inundasera ochii si imi tineam cu greu suspinele in frau.
-Imi pare rau Hina... . a spus el privind spre usa.
L-am apucat de geaca neagra si l-am tras spre mine. M-am inaltat pe varfuri si l-am sarutat apasat pe buze. Si-a adancit mana in parul meu si si-a strecurat limba printre buzele mele. Limba lui mangaia lenes si gusca lacom. O mana o avea pe spatele meu insa eu i-am luat-o si i-am lipit palma de unul din sanii mei. M-am desprins din sarut si i-am spus privindu-l in ochi.
-Culca-te cu mine... Pentru ultima data...
M-a luat in brate pe sus si m-a sarutat, mergand cu mine asa pana in dormitor. Acolo m-a trantit pe pat si s-a urcat peste mine. S-a descaltat si si-a dat geaca jos apoi a inceput sa se dezbrace. Puloverul albastru a disparut de pe el, la fel si maieul nergu de dedesubt, blugii au intalnit celelalte haine pe undeva pe jos prin camera. A apucat de marginea camasii mele de noapte, tragand de ea in sus si indepartandu-mi-o. Mi-a sarutat gatul apoi a coborat spre sani. Mi-a sarutat fiecare san in parte, lasand urme umede. Mi-a indepartat ciloteii si s-a lasat usor in jos, sarutandu-mi soldul apoi a tras o linie cu limba pana jos spre centrul feminitatii mele. Am strans cearceaful in maini si am scos aerul din plamani cu un oftat de placere. Isi misca limba cu pricepere. La un moment dat am tipat sa inceteze si s-a oprit, ridicandu-se si privindu-ma nedumerit.
-Nu esti obligat sa ma faci sa ma simt nemaipomenit. Mi-e deajuns sa..
-Taci Hina! a spus el si a vrut sa-si reia jocul insa l-am oprit iar.
-Daca tu nu te opresti... Hmm... Pot si eu sa... Adica...
-Tu n-auzi ma sa taci? a spus el si mi-a zambit dulce. Tu nu o sa faci alt ceva decat sa urli pe aici.
Mi-a facut cu ochiul si a continuat ce incepuse. Gemeam si urlam de placere. Pot spune chiar ca ma chinuia cu asta. La un moment dat am rasuflat usurata, multumita ca ma facuse sa ma simt minunat. S-a ridicat din pat vrand sa se imbrace.
-Ce... Ce faci? am spus eu ridicandu-ma in sezut.
-N-am... prezervativ la mine. Nu vreau sa te las gravida chiar acum, inainte sa plec...
Am zambit si am deschis sertarul de la noptiera, scotand de acolo un pliculet micut si patrat. A facut ochii mari intrebandu-ma de unde il am.
-L-am tot avut dupa mine zilele astea... Vrei sa-l folosim sau il las sa zaca aici?
A ras apoi mi l-a luat din mana. Dupa ce si l-a pus s-a intins peste mine, potrivindu-se intre picioarele mele. M-a sarutat apasat pe buze apoi m-a patruns usor. A inceput sa faca miscari lente apoi mai repezi, facandu-ma sa ating culmile extazului. Am gemut puternic, rostindu-i numele cand totul s-a termina. A cazut secadat langa mine, gafaind. Respiram greu si ma gandeam la ceea ce facusem. S-a ridicat de langa mine si a inceput sa se imbrace. Dupa ce s-a imbracat s-a pus pe pat, incaltandu-se. M-a privit si mi-a zambit trist. Am zambit la randul meu insa o lacrima mi-a alunecat usor in coltul ochiului. M-am ridicat in sezut si el m-a sarutat scurt pe frunte apoi s-a dat de pe pat si a iesit din camera. Am auzit usa inchizandu-se in urma lui. M-am pus pe-oparte ghemuindu-ma in pat si incepand sa plang. Maine o sa plece si nu stiu cand il voi mai vedea sau daca il voi mai vedea vreodata. I-am auzit masina cum a plecat...
-La revedere, Naruto!...
Si am inchis ochii, adormind ingropata in tristete...

P.S. si asta e "iute" am uitat sa mentionez :))

[Minnie]

hello, sweety! >:D< miss me?;;)

well.. well... ce avem noi aici, in primul rand modurile de expunere s-au imbinat placut, ai avut o descriere superba a eventualelor situatii *uhh*, actiunea a fost capitvanta si interesanta ca idee; am ceva sa iti reprosez.. fii atenta la greselile de tastare cand corectezi capitolul, sorry dar mie lene (:">) sa le enumar acum, ca l-am recitit de aseara si mi-au "sarit" in ochii, deh nimic grav :*, asa... acum nu stiu daca ti s-a intamplat vreodata (sa nu ma crezi nebuna, nu ca nu as fii :]]=]]) dar partea asta waaa, a fost a naibi de sweet :X, imi imaginasem o scena derulata cu incetinitorul ca in anime *blushing*

Am iesit afara din birou, asteptand pe un hol. Naruto se plimba nervos in stanga si in dreapta, injurand si blestemand. M-am ridicat de pe scaun si l-am apucat de bluza, facandu-l sa se intoarca. Atunci a facut ceva ce nu mai facuse de mult. M-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte apoi mi-a soptit usor la ureche:
-O sa fie bine, iti promit.

altceva... ai descris "wouw!" acea scena mai fierbinte dintre Naruto si Hinata ^^, fata a inceput sa prinda tupeu; cu toate astea imi pare rau ca Naru pleaca adica nu imi vine sa cred, nici macar nu i-a propus sa vina cu el, hmmm :-W, iar sfarsitul capitolului a fost asa trist .. sper sa se intoarca sau se razgandeasca :> sau orice :]]..

sa vii mai repede cu nextu' >:D<
"besculina" la u
:bye:

[Fifilina]

Miaaaaaau!Am trecut si pe la tine.Nu puteam sa nu iti dau o mica atentie.Super capitolul..
Naratiunea si dialogul..Bla bla..Nu mai commentez nimic despre ele..
Descrierea este absolut superba..:XDoamne cum ai descris hentaiul..Imi dai dureri de cap.In sensul bun.Adica este si mai picant ca cel din capitolul 13.Cu mai multe detali..

Of..Naruto pleaca?Ce urat..Adica sper ca se intoarce daca tot ai anuntat ca este pe sfarsite.Sau este unul dintre fic-urile cu un final trist?Sper ca nu.Oricum chiar daca ar fi,tot mi-ar place pentru ca ar fi original..Nu sunt multe in genul asta,pentru ca nu sunt ..Triste.

Pai spor la scris,astept next-ul.
Multa inspiratie.
Bye!

[Bambilici]

Deci, am intarziat, avand in vedere ca a fost si o mica problema cu Zupul. Am venit si eu cu 16 si din fericire (pentru mine) e penultimul.
Multumesc mult pentru comm-uri si celor care trec pe aici si sper ca acest capitol sa va multumeasca la fel de mult...
Spor la citit! :D :*

16: "Ai"

Timpul se derula cu acealasi stil. Dupa o luna de la plecarea lui mi-am stricat masina, la cateva zile dupa asta am spart peretele din sticla de la casa. Mi se parea ca slujba e din ce in ce mai grea si nu reuseam sa fac nimic. Am fost concediata. Serile mi le petreceam in pat, citind sau mancand. Ma ingrasasem trei kg. Dupa inca vre-o doua saptamani am dat foc la bucatarie. Adormisem cu capul pe masa si geamul era deschis. A batut vantul iar perdeaua a fost fluturata fix in focul de la aragaz. Neji insista sa ma mut cu el insa eu refuzam mereu. Ajunsesem sa uit unde-mi pun cheile, sa plec fara sa inchid usa la casa sau sa-mi las geanta pe banca din parc. Nu mai eram in stare de nimic. Dupa pantru luni de la asta Tenten l-a sacait pe varul meu sa ma ia la ei si am cedat intr-un final. La o luna dupa am daramat biblioteca din sufrageria lor. Ar fi cazut pe mine insa m-am dat asa repede laoparte incat m-am dezechilibrat si m-am izbit tare de un perete.
-Hinata! mi-am auzit sora tipand.
A venit si m-a luat de brat, punandu-ma pe fotoliu. Mi-am dus mana la abdomen apoi am oftat.
-M-am intins dupa o carte... N-am vrut sa-l daram...
-Doamne, pana nu patesti ceva nu te lasi! Bebele e bine? a intrebat ea ducandu-se sa stranga cartile de pe jos.
-Da... Off... Vreau acasa... Ai mai vorbit cu Lala?
-Hina, e a treia oara cand iti spun ca Lala a murit acum doi ani.
S-a pus in fata mea si m-a privit ingrijorata. Eu imi priveam unghiile date cu oja rosie, patratoase si ingrijite.
-Trebuie sa-mi fac unghiile. Sti unde e trusa?
-Ti le-ai facut aseara...
Usa s-a deschis larg si pe ea au intrat Tenten si Neji. Acestia radea si chicoteau insa s-au oprit cand au vazut raftul de carti daramat.
-Neji, vreau sa vorbim ceva serios. a spus sora mea si au plecat in bucatarie. Tenten s-a dus in dormitor sa se schimbe iar eu curioasa am tras cu urechea la conversatia lor. Mi-am lipit usor capul pe usa si am stat asa, ascultand fiecare cuvantel.
-... de Lala a treia oara si uita mereu ca e moarta. A innebunit, Neji! E nebuna. Nu mai stie de ea si se pierde cand vorbeste. Uita lucruri si vorbeste aiurea cateodata. Mi-e frica sa nu pateasca ceva, ea sau copilul. Am incercat sa dau de Naruto insa niciun rezultat. Azi era sa moara strivita de biblioteca aia! Iti dai seama ca poate pati orice?
-Hanabi, stai calma...
-Nu sunt nebuna! am tipat eu intrand in bucatarie. Lacrimile imi alunecau grele pe obraji apoi am cazut jos, lesinand.
Din ziua aia sora si varul meu m-au tinut sub observatie intr-una. Eram in luna a opta si ma simteam un balon imens. Tenten inascuse un baietel pe care-l numise Yuki iar eu simteam cum imi pierd usor capul de pe umeri. Poate ca pe bune innebunisem. Poate ca viata mea s-a distrus din momentul in care a plecat in seara aia, fara sa mai spuna nimic, iar eu ramasesem ghemuita in pat, plangand. Poate ca daca avortam mi-ar fi fost mai usor. Imi era frica sa nu cumva sa-mi neglijez copilul din cauza faptului ca imi pierdusem mintile.
Intr-o seara stateam in bucatarie si mancam ciocolata. Sora mea se trezise pentru ca ii era sete si venise si ea sa bea apa. M-a vazut stand ingandurata si suparata. S-a asezat langa mine mangaindu-mi crestetul capului.
-Hanabi, crezi ca o sa fiu o mama rea? Nu vreau ca fetita mea sa fie neglijata.
-Stai calma, iubire, a spus ea dragastos, totul o sa fie bine, ai sa vezi. Esti doar stresata din cauza sarcinii. Iti promit ca dupa ce micuta mea nepotica se va naste totul o sa fie bine.
Asa a si fost. Dupa ce am inascut o fetita perfect sanatoasa, blonda si cu ochii albastri, totul a fost mai bine. Eu m-am mai calmat, eram mai calculata si atenta. Aveam grija de micuta mea si imi era frica sa o las in bratele altei persoane. Era atat de frumoasa si semana atat de mult cu tatal ei...
-Ce face micuta mea nepotica?
-E bine. am spus eu in timp ce ii dadeam o pereche de pantalonasi portocali si o bluzita alba.
Am luat-o pe micuta mea printesa in brate si am mers in bucatarie unde am mancat. Totul era nemaipomenit. Aveam o viata normala si fericita alaturi de copilul meu. De Naruto nu stiam nimic si nu ma sunase, asa cum promisese.
Zilele treceau si odata cu ele eu invatam sa trec peste tot si sa accept realitatea. Fetita mea crestea iar de primul ei craciun, ea si Yuki, baietelul varului meu, au primit multe cadouri. In seara de craciun mi-am amintit cu greu vestile care blondul mi le daduse iar cu o seara inainte m-am gandit ca se implinise un an de cand barbatul la care am tinut atata timp fusese primul din viata mea. Cu toate ca tristetea amintirilor ma coplesise ne-am distrat de minune la frumoasa sarbatoare de craciun, sarbatorind in familie. Yuki tocmai invatase sa mearga si se misca de colo-colo iar Ai mergea dupa el de-a buselea.
-Sunt doi copii minunati! a spus Neji luandu-ma dupa gat si sarutandu-mi fruntea.
-As fi vrut sa fie si el cu mine... am spus eu luand din mana micutei mele o poza care o luase de pe masa. Eram eu cu ea in parc iar undeva in spate Neji il dadea pe Yuki in leagan. Baietelul era atat de scump, cu niste obrajori rotunzi, ochi caprui si un par saten minunat. Acesta a venit in fuga spre noi, urmat de mama lui si Hanabi. Tenten l-a luat in brate invartindu-l apoi l-a pus jos. Totul mi se parea perfect si plin de dragoste. Am zambit multumita ca am toata familia alaturi!
Mai trecuse un an si fetita mea crestea si se facea mai frumoasa. Avea un anisor si trei luni, niste dintisori micuti si albi ca niste perlute si genele ii erau dese. Avea ochii mari si albastri, parul blond si putin ondulat iar buzele semanau perfect cu ale tatalui ei. In dimineata aia primisem o invitatie la petrecerea domnului Harrison. Pastrasem legatura si ma intelegeam minunat cu el. Petrecerea avea sa se tina peste o saptamana si scria mare pe invitatie ca daca nu vin si cu fetita mea o sa ma dea afara. Am hotarat sa merg. Fetita mea era atat de cuminte incat nu cred ca mi-ar fi cauzat probleme. Incepuse sa vorbeasca, spunea "mama" atunci cand vroia sa-i acord atentie, pe Hanabi o striga Abi, pe Neji il poreclise "U", ce banuiesc ca venea de la unchi, iar pe Tenten o stiga En. Spunea alte cuvinte pentru mine atat de pretioase, cum ar fi papa, jocu si enene.
-Ce tot spune fata ta, Hinata? m-a intrebat Hana intr-o zi cand Ai tot spunea intruna un cuvant sarind de colo-colo.
-Adica desene, draga. am lamurit-o eu in timp ce ma amuzam auzindu-mi copila spunand "enene" atat de repede incat se mai si incurca.
Si asa timpul trecuse, eu imi revenisem din starea de depresie si duceam o viata cat se poate de normala.
Saptamana se scurgea usor iar petrecerea de sambata seara la casa domnului Harrison se apropia. Imi scosesem din dulap un compleu dintr-o fusta si un sacou negru, si o camasuta alba. In picioare urma sa port niste pantofi cu toc cui, nu foarte inalti, tot negri. Domnul Harrison era un om bine, cu un anume loc pe scara societatii si inca nu aflasem la ce fel de petrecere eram chemata. Poate era una din acele serate cand incerca sa-mi gaseasca un prieten sau o simpla petrecere de sfarsit de saptamana. Orice ar fi fost trebuia sa ma prezint acceptabil. Camasa era bagata in fusta neagra cu talie inalta, ce-mi venea pana la jumatatea coapselor. Imi dadusem cu un fard de un gri nu foarte intens iar genele imi erau date cu rimel. Parul era prins intr-un coc elegant, lasand doua suvite ondulate sa-mi incadreze chipul. Unghiile mi le facusem dupa ce iesiem din baie cu oja rosie, insa erau taiate. De cand nascusem nu mai aveam unghiile mari. Aveau o lungime "normala", cu o forma patrata, foarte ingrijite. Buzele mi le-am dat cu ruj rosu apoi mi-am privit ingerasul care statea in pat, imbracata cu rochita azurie, cu multe volanase si o fundita la spate. In picioare avea niste pantofiori albi cu o mica funda iar parul il avea prins in doua codite. Zambetul nu-i lipsea niciodata de pe fata.
Am luat-o in brate si am coborat jos. Mi-am salutat familia apoi am iesit pe usa. Era o frumoasa seara de primavara. M-am urcat in masina iar pe Ai am pus-o in scaunelul special de pe locul de langa mine. In jumatate de ora, sau chiar putin mai mult, am ajuns in fata unei vile mari, frumoase, dinauntrul careia rasuna muzica clasica. Am coborat din masina si mi-am luat fetita in brate, inaintand pe poteca din piatra ce ducea spre usa. Am sunat si am sters micuta dara de saliva ce se prelingea pe barbia micutei. I-am atins nasul iar ea a ras amuzata. Usa s-a descis iar eu am afisat un zambet enorm, de parca eram un copil care-l vede pe Mos Craciun insa zambetul mi-a fost imediat alungat de pe chip.
-Buna seara... am spus strangandu-mi fetita mai mult la piept.
-Hinata?
-Scuzati-ma, ne cunoastem? am spus eu privindu-l serioasa.
-Oh... Intrati!...
Am pasit inauntru, cu nasul pe sus si cu gatul uscat insa ochii imi erau umezi. Mi-am asezat fetita pe canapeaua din living, am salutat cateva prietene care le cunoscusem la multele serate cu Harrison, apoi, am luat un pahar de suc pe care i l-am dat micutei mele. In spatele meu a aparut o silueta masculina. Fetita mea a intins mainile, pronuntand dulce:
-Harry!
M-am intors linistita si l-am luat in brate, incepand sa plang. De cand intrasem in casa ochii ma intepasera si gatul ma durea din cauza faptului ca tinusem in frau atatea suspine. Ii udasem sacoul negru, de firma, foarte scump si ii strangeam manecile cu furie si tristete.
-De ce nu mi-ai spus ca e si el?.. De ce Christian? Te credeam prieten...
-Hinata, calmeaza-te, scumpo! a spus el mangaindu-mi crestetul capului.
Blondina incepuse sa planga vazandu-ma agitata insa am luat-o in brate, linistind-o.
-Scuza-ma... Eu... Ma pot duce in bucatarie?
-Da, scumpo. Vezi ca in dulap am niste biscuiti, poate o calmezi pe micuta. a spus luand-o de obrajorii acum umezi.
M-am dus in bucatarie si mi-am asezat fetita pe masa. Din dulap am luat niste biscuiti cu ciocolata, preferatii ei. I-am dat unul iar aceasta l-a prins cu manutele ei mici si l-a dus la gura, umezindu-l cu saliva si murdarindu-si usor gurita cu ciocolata. M-am sprijinit cu o mana de masa, ducandu-mi alta la tample. Am auzit doua voci cunoscute venind spre bucatarie si mi-am indreptat privirea inlacrimata spre usa.
-...Si cum ti-am spus, tipa era chiar proasta avand in vedere ca...
Privirile ni s-au incrucisat, lacrimile mi-au alunecat mai mult pe obraji, am scos un suspin amar iar buzele lui s-au intredeschis, pronuntandu-mi numele in tacere
-Hei? Ma asculti?
-Da, Akira? a spus el indreptandu-si privirea catre amicul lui.
La randul sau, barbatul cu par negru presarat de fire argintii, mai in varsta, cu o mustata groasa, m-a privit uimit. Ori a banuit ceva, ori stia povestea, deoarece si-a batut amicul pe umar si a plecat. Am ramas asa, privindu-ne, amintindu-ne acele clipe frumoase din trecut.
-Mama... Papa, papa... a spus micuta Ai intinzandu-se dupa cutia de biscuiti.
-Scumpo, mergem acasa!... am spus eu stergandu-mi lacrimile si luandu-mi copilul in brate. Am pasit speriata spre usa, trecand pe langa el insa bratul lui m-a oprit, tragandu-ma inapoi. M-a imbratisat strans, adulmecandu-mi gatul, parul. Blondina inca vroia biscuiti si imi venea sa-i bag cutia pe gat in momentul ala.
-Imi pare bine sa te revad. a spus departandu-se de mine.
Am lasat privirea in jos, continuand sa plang. Mi-a luat fetita din brate si a pus-o inapoi pe masuta, dandu-i cutia de biscuiti in mana. Eu am ramas acolo, cu privirea in jos, cu lacrimile care cadeau pe gresia crem, ca mainile lasate pe langa corp, imbracata in acel compleu negru. M-a tras de mana, aducandu-ma mai aproape de el. Nu mai aveam putere, parca as fi fost o papusa, din lemn, controlata de el. De-abea ma mai tineam pe picioare. Mi-a ridicat barbia, stergandu-mi lacrimile ca apoi sa-mi sarute fruntea tandru. Am deschis ochii sa fiu sigura ca nu visam. Nu! Chiar era acolo! Doi ochi albastri minunati, un par blond, nemaipomenit, buzele alea carnoase si moi...
Mi-am indreptat mana spre fata lui, mangaindu-i obrazul.
-Naruto... am suspinat apoi am cazut jos, simtindu-ma lipsita de orice putere.
Nu lesinasem, doar imi pierdusem echilibrul. M-a ridicat de jos si m-a pus pe scaun, apoi s-a dus sa-l cheme pe Harrison. Acesta a venit si mi-a luat fetita de acolo, ducand-o in living unde urma sa fie in centrul atentiei. Am fost luata pe sus si dusa intr-un dormitor mare, racoros, unde mirosul de proaspat te imbratisa. M-a pus pe pat iar eu am cazut pe spate ca apoi sa ma intorc pe-o parte, ghemuindu-ma si incepand sa plang iar. A stat cu mine mult, o ora, daca nu doua, pana cand n-am mai avut puterea decat sa scot cateva suspine stinse in locul hohotelor. Mi-a mangaiat fata, dandu-mi bretonul de pe fruntea asudata. Mi-a zambit iar eu il priveam inca trista, cu ochii rosi, cu buzele umflate, cu nasul si el rosu...


Flashback
-Trebuie sa plec la New York saptamana viitoare...
-Poftim? Si te intorci repede nu?
-Asta e ideea, Hin... Nu cred ca ma mai... intorc.
-Nu... Nu poate fi adevarat!
End Flashback

-Te-ai intors... am reusit sa soptesc intr-un tarziu.
-Da... Si se pare ca am picat la momentul potrivit... Vad ca am o fiica ce cred ca ma astepta....
-Nu e fata ta!...
-Poftim? a spus el socat.
-Da, ramasesem gravida cu tine! Cand am aflat asta am fost si am avortat! Ai nu e copilul tau! Copilul tau nu mai e, e mort! A murit odata cu plecarea ta! am spus eu cu lacrimi in ochi.
Ma privea socat, trist, ruinat, dezamagit si foarte furios. A strans din dinti, maraind la mine. Nu ii venea sa creada. In ochii lui eram o criminala! Ii omorasem copilul
-Si atunci, cine e tatal blondinei de jos?
-Logodnicul meu! am spus eu si i-am intins mana pe care purtam un inel din aur cu o pietricica nu foarte mare insa nici de neobservat. Mi-l daduse Sakura de craciun. Il purtam pe mana stanga deoarece-mi era mai usor. Acum, ma salvase! Ii voi multimi Sakurei pentru restul vietii. M-a apucat de mana si m-a tras in bratele lui, soptindu-mi la ureche.
-Atunci de ce seama atat de mult cu mine?
-Logodnicul meu are si el ochii albastri si e blond. Nu esti singurul care arata asa! am tipat eu aparandu-ma.
-Ma refeream la forma buzelor, la felul cum priveste, poate la faptul ca are gropitele alea atat de dulci!... a spus apropiindu-si chipul de al meu.
-Nu, scoate-ti din cap asta! Nu e copilul tau! E al meu! Doar al meu, si asa va fi!
A ranjit si si-a apasat buzele pe ale mele, sarutandu-ma apasat...

[Fifilina]

Doamne nu pot sa cred..Cat de frumos este.Mai vreau,mai vreau,mai vreau.Este pur si simplu minunat.Il ador.Ai descris atat de superb sentimentele Hinatei.
Si cand ma gandesc ca ficul este pe final,imi si imaginez ca urmatorul capitol este si ultimul.
Ai..Ador numele asta.Am folosit si eu numele asta in fic.M-am inspirat din Jigoku Shoujo.M-am indragostit de acest nume inca de la prima vedere.
Cat ma bucur ca au un copil.Ai descris foarte frumos trasaturile lui Ai.Seamana cu Naruto..
Am citit ultima parte a acestui capitol,de la End Flashback de 5 ori.Atat de mult mi-a placut.Si ultimele doua cuvinte "sarutandu-ma apasat" mi-au ramas intiparite in minte.
Mor de curiozitate.Mor dupa next.Debea astept sa il pui.
Cred ca o sa tin doliu cand iti vei termina ficul,si probabil il voi mai citi inca o data,pentru ca asa fac cu tot ce imi place.
Astept next-ul!
Multa inspiratieee!
Bye!:X: