15-11-2009, 08:07 PM
Am adus continuarea. Sper sa va placa. Scuzati daca e actiunea grabita, scuzati greselile, etc etc. Astept critici :*
Spor la citit :X
Am incredere in tine
Inca stateam acolo, imbratisati, pe canapeaua din sufrageria lui frumos mobilata. Paharul meu cu apa zacea neatins langa cutia lui de bere pe a carei suprafata se prelingeau picaturi de apa. Simteam sarutul ala in tot corpul. Limba lui mangaia lenes, gusta din plin si savura gura mea. Ma facea sa ma simt atat de ciudat, stand acolo. Fara sa-mi elibereze gura, mainile lui au alunecat pe umerii mei, pe spate, pe solduri... M-a tras mai aproape de el. Simteam cum imi pierd constiinta, cum nu mai pot sta dreapta. M-am sprijinit de el punandu-mi mainile pe pieptul lui. Am simtit cum inima ii pulsa. Acele batai nu le intreceau nici pe departe pe ale mele. Inima mea parca statea sa-mi strapunga pieptul si sa sara de acolo, atat de tare batea. Sanii se ridicau si se lasau in jos in acelasi ritm cu respiratia mea. Mana lui si-a facut usor drum din parul meu, spre gat apoi mai jos. Simteam ca aerul nu imi mai putea intra in plamani in acel moment. Stateam acolo, tremurand, iar geamatul care as fi vrut sa-l scot a fost inabusit de propriile noastre saruturi. M-am departat usor de el si mi-am impreunat mainile in poala, privindu-le. Obrajii imi ardeau, un sentiment ciudat imi invadase tot corpul... Mi-a atins umarut privindu-ma ingrijorat.
-Ti-am facut vre-un rau? Te-a....
-Taci! am spus slab intrerupandu-l. Ar fi urmat sa intrebe "Te-a deranjat ca mana mea s-a oprit pe pieptul tau?" si daca intreba asta eu ar fi trebuit sa mor. Pentru ca daca spuneam "Da" as fi mintit. Si cu siguranta un "nu" cred ca nu aveam curajul sa-l pronunt.
-Hina...
-Uite ce e. am spus eu privindu-l. Ai apelat la mine ca sa-ti fac nenorocitul ala de dormitor! Daca nu-ti trebuia tie un pat rotund si ciudat eu as fi fost bine mersi in biroul meu, sau acasa, sau oriunde alt undeva numai cu tine nu! M-ai sarutat in seara aia la petrecerea Sakurei. Acel sarut m-a facut sa pierd controlul asupra propriei mele persoane. Da, recunosc, mi-a placut! Insa tot eu am rupt acel sarut. Si acum ce, cauti cumva sa continui ceea ce ai incercat in seara aia? Vrei sa ma distrugi definitiv? Spune! incepusem deja sa tip la el iar lacrimile se adunasera in ochii mei. Nu-mi pasa.
Ma privea uimit, nervos. Ochii lui trimeteau fulgere catre ai mei.
-Spune, Naruto! De ce iti bati joc de mine? De ce spui ca ma placi? De ce ma saruti?
Incepusem sa plang grav. A vrut sa ma ia in brate insa l-am impins. M-am ridicat de pe canapea si m-am indreptat spre hol, cu gandul de a ma incalta si a pleca de acolo. A venit dupa mine. In timp ce imi luam tenesii in picioare, m-a prins de mana si m-a trantit de perete. La contactul cu suprafata rece am scos un sunet slab. Ma duruse...
-Poti sa termini?
Ma privea nervos.
-Stiu prea bine ca ma placi, Hinata. Oricine si-ar da seama de asta. Si oricine si-ar da seama ca si eu te plac. Zilele astea nu ai iesit deloc pe afara. Eram ingrijorat. Norocul a facut sa dau de tine la acea firma. Vreau sa vorbim, sa petrecem timp impreuna... De ce nu ma crezi ca te plac?
-Ar trebui sa te faci actor! i-am spus eu in scarba. Niciodata nu m-ai placut! Mereu ai fost atras de Sakura! Nici nu vorbeai cu mine. Eram o oarecare pentru tine. Stiu ca asa voi fi mereu. Acum daca nu te superi, lasa-ma sa plec.
Nu am termminat bine de spus ca buzele lui le atinsesera deja pe ale mele. Genunghii mi s-au inmuiat, oasele din corpul meu parca nu mai existau si muschii nu mai faceau fata greutatii mele. Si-a prins mainile pe sub fundul meu si m-a ridicat in brate si i-am inconjurat soldurile cu picioarele. Dupa ce ne-am despartit din sarut pentru a respira am oftat usor. Genele negre si dese imi erau grele. Mi-am pus fruntea pe umarul lui.
-Acum ma crezi?
-Ihm...
Mi-a dat drumul usor facand un pas in spate si m-a privit in ochi. Acea privire senina, dulce ma facea sa-l iubesc din ce in ce mai mult. Si-a pus un deget pe varful nasului meu si imi zambea inocent. Eu zambeam rusinata si priveam in alta parte.
***
-Vrei sa spui ca te-a sarutat? Si la mine acasa si azi?
-Da... Si saruta chiar bine... Adica...
Stateam pe balcon cu o cana de ceai fierbinte in mana in timp ce discutam la telefon cu rozalia. Ii povesteam ceea ce patisem. Ma adusese acasa si inainte sa cobor din masina mi-a spus zambind "De acum iti pot spune iubito, da? Adica, suntem impreuna, nu?" M-am intons spre el si l-am sarutat lung si apasat. Cred ca luase asta ca pe un "Da". Dupa ce am ajuns acasa am mancat, am facut baie si mi-am telefonat prietena.
-Deci in sfarsit sunteti imreuna! Domne, Hin, sunt asa fericita pentru tine! Deci gata o punem de nunta! Sunt nasa sa sti. am inceput sa radem amandoua de spusele fetei de la celalalt capat al firului.
-Sunt acasa! s-a auzit o voce de barbat urmata de una feminina.
-Saku, vorbim maine, ok? S-au intors sormea si Neji.
Am terminat convorbirea si am coborat jos. Hanabi statea intinsa pe canapea vaicarinduse ca o dor picioarele din cauza tocurilor care le purtase. M-am asezat langa ea si i-am spus zambind:
-Se pare ca sandalele alea ti-au dat dureri de cap.
-Dureri de picioare vrei sa spui. M-am intalnit cu Kiba azi. zambetul mi-a disparut de pe buze. Mi-a zis ca vrea sa vorbeasca cu tine. Zicea ca e ceva important.
-Nu-mi pasa! Baiatul ala e un nenorocit.
Mi-a intins un plic alb. Mi-a spus ca e din partea lui si l-am deschis oftand.
"Stiu ca ma urasti. Imi pare rau pentru ce s-a intamplat in ziua aia. Stiu e cam tarziu sa-mi cer scuze insa nu am avut curajul pana acum. Te-as ruga sa vi maine la 3 in parcul central. As vrea sa discutam. Kiba."
-Baiatul asta nu se da batut?
-Ce-a scris?
-Nimic important. am rupt biletelul in mii de bucatele si l-am strans in pumn.
-Ma duc sa ma culc. Vi sus cand ti se face somn. a aprobat din cap apoi si-a indreptat privirea catre televizor.
M-am trantit in patul acoperit cu cearceaful verde. Am adormit imediat.
***
-Ce vrei?
Am deschis usa si satenul cu ochii negri statea in fata mea. Latratul dulce al cainelui alb de langa el nu m-a facut sa reactionez in nici un fel. Parul ii era ravasit de vantul rece de afara.
-Am venit sa vorbim. a facut un pas si a intrat in casa fara permisiunea mea. Ma uitam nervoasa la el cum se aseza foarte calm pe canapeaua mea.
-Ce vrei, Kiba? Mi-am impreunat bratele in san si il ptiveam hotarata. Dadeam nervoasa din picior.
-Sa-mi cer scuze pentru ziua aia, Hin.
-Nu crezi ca a trecut prea mult? Oricum, te rog sa pleci, astept pe cineva.
-Of, of... Chiar nu vrei sa ma asculti, Hinata? a spus el plecandu-si privirea. Hin... Eram beat, nu stiam ce fac. Si sti si tu mai bine decat mine cat de mult te-am vrut! a spus asta ridicand putin tonul. Incerca sa ma impresioneze sau ce?
-Uite ce e, Kiba, faptul ca am fost cu tine in ziua aia, pentru ca tin sa-ti amintesc a fost doar o zi, nu ne face sa avem vre-o mare legatura.... Da te-am sarutat. Si ce? Pot sa-ti sarut si cainele dar asta nu inseamna nimic. Am iubit la care tin. Te rog intelege... Lasa-ma in pace...
-Cine? Uzumaki? Tu nu intelegi ca isi bate joc de tine? Esti singura de pe lista lui care nu i-a trecut prin pat. Hinata! De ce esti oarba? parea destul de ingrijorat. Juca teatru, mi-am spus si am incercat sa nu-l iau in seama. M-am uitat la el cu dezgust apoi i-am luat apararea blondului.
-Nu e adevarat! Naruto stie sa iubeasca daca vrea....
-Corect, daca vrea, dar nu vrea! m-a intrerupt el. Furioasa la culme am tipat, iar spusele mele au rasunat in toata casa.
-Nu ma mai intrerupe! Il iubesc si as face orice pentru el, iar daca indraznesti sa te bagi in relatia asta jur Kiba, jur ca te omor cu mana mea chit ca fac puscarie, ai inteles?
Se uita cu dispret la mine. Poate ca in ochii lui eram o proasta. Nu-mi pasa. Naruto ma placea asa cum eram, cel putin asa mi-a spus...
-Mi-e mila deja de tine.
-Du-te dracu! tipam. Ajunsesem sa tipam unul la altul. El incerca sa ma faca sa inteleg ca Naruto era un idiot iar eu ii adresam vorbe neadecvate unei domnisoare. Cand nervii mei nu mai stateau bine batuti in cuie m-am dus si am deschis usa larg facand o plecaciune dandu-i de inteles ca ar fi cazul sa plece. Varandu-si mainile in buzunar a facut pasi lenesi, parca tarandu-se spre iesire. Am trantit usa in urma lui.
-Pleaca! am tipat eu dupa usa alba din lemn.
M-am reantors in camera mea unde m-am imbracat. Eram nervoasa si ma gandeam la cele spuse de Kiba.... Daca era adevarat? Nu, nu avea cum!
Colantii negrii si pulovarul alb, ce-mi ajungea cam pana la jumatatea coapselor imi veneau destul de bine. Cizmele de aceasi culoare ca si obiectul vestimentar ce-mi acoperea bustul aveau niste tocuri destul de maricele.
Soneria usii s-a auzit in toata casa. Mi-am luat un palton lejer, violet, in timp ce mi-am aruncat margelele finute de aceasi culoare pe gatul meu subtire.
Am deschis usa.
-Zi-mi tot!
-Ho. am spus eu razand la iesirea rozalie. Haide, sa mergem.
Mergeam usor pe strazile Tokyoului tinandu-mi prietena de brat. Vantul se juca in parul meu desfacut creandu-mi o senzatie placuta.
-... si mi-a cerut sa fim impreuna si l-am sarutat! povesteam emotionata patania mea din ziua precedenta.
-Hei uite, Hin! Aia nu e masina lui? a spus amica mea aratand spre o masina foarte cunoscuta mie. Si uite, e cu Sasuke! Sti ca ne-am certat iar nu? A inceput sa-mi trancane despre cum..... nu o mai auzeam. Parcase masina si a coborat din ea foarte bine dispus. Purta niste blugi si un hanorac albastru.
Am vazut cum i-a spus ceva lui Sasuke in timp ce se uita spre noi. A inceput sa alerge, apropiinduse de mine din ce in ce mai mult. Parca m-a izbit in momentul in care m-a luat pe sus si a inceput sa se invarta cu mine in brate. Nici nu am reactionat, la cat de uimita eram de gestul lui, atunci cand m-a sarutat. Din nou spusele satenului imi invadasera gandurile...
-Hinata! Ce inseamna asta?
-Hmm?
-Nu m-ai sarutat...
Si-a frecat usor nasul de gatul meu.
-Mirosi a ciocolata...
-Noul parfum... am spus eu rosind putin.
-Imi place. V-a fi un motiv in plus sa te mananc de vie! Si-a pus buzele peste ale mele depunand un sarut simplu, apoi lipindu-si fruntea de a mea si privindu-ma in ochi mi-a soptit usor.
-Saruta-ma asa cum te-am invatat...
L-am sarutat. Nu-mi pasa ca Sakura si Sasuke ne priveau, ca lumea de pe strada facea asta sau ca noi stateam in mijlocul trotuarului deranjand. Inca eram in bratele lui, cu mainile incolacite in jurul gatului sau. M-a lasat usor jos si si-a trecut mainile prin parul meu. Am rupt sarutul dupa putin timp si am privit in alta parte.
-Ce e? a intrebat prinzandu-mi barbia intre degete si facandu-ma sa-l privesc in ochi. Ce ochi frumosi avea.
-Respiram doar... "si ma gandeam ca tu poate ma saruti doar ca ai incercat deja toate fetele din cartier..." gandeam aiurea, asta era clar. Insa domnul perfectiune imi criticase iubitul in cele mai urate feluri... Iar eu il crezusem? Pe dracu!
-Hai porumbeii! Hai odata, nu va mai pupati atat.
-Sakura, spuse blondul privind-o, te bat pana-ti suna apa in cap, si stiu ca nu-ti place asta! am inceput sa radem cu totii
-Parca in liceu ma placeai, a spus ea facand ochi dulci, acum ma bati? Oh, scuza-ma, esti prea nebun dupa domnisoara aici de fata ca sa te mai intereseze ochii mei. incepand sa dea din gene, parea pusa pe flirt. Era amuzanta.
-Inceram sa-l fac gelos pe Sasuke... Stiam ca te place... a incercat el sa se apere.
Am pornit in hohote de ras cu masina blondului spre mall. Am zis sa mergem sa vedem un film sau sa mancam ceva pe acolo. Din iesirea mea cu Sakura, am ajuns sa avem o intalnire in patru, si cu baietii. Nu ma deranja sincera sa fiu.
Ajunsi la locul stabilit am urcat in graba pe scarile rulante sa vedem ce filme se rulau la ora aia.
-Animatie, comedie... da... hmm... uite un horror. Sasuke isi misca sprancenele in sus si in jos. Mergem?
-Suna ok. spuse rozalia. Hin?
-Hmm.. nu stiu...
-Suntem trei contra una! Pierzi teren mucoaso! Ti-e frica de un film? m-a intrebat blondul amuzandu-se de mica mea "fobie".
Am cedat.
Blondul isi tinea o mana dupa umarul meu, tinand cutia de pop-corn in poala. Cu mana libera lua floricelele albe cu gust de unt din recpientul ciudat colorat si le arunca in gura, mestecandule. Eu il priveam pe el inloc sa privesc ecranul urias. Sakura privea fara frica scenele inspaimantatoare. Eu tremuram numai la auzul acelor tipete, urlete si scartaituri. Am zis sa-mi iau inima in dinti si sa privesc si eu. Momentan nu era nimic inspaimantator. M-am calmat sub sarutul depus pe fruntea mea de catre buzele lui carnoase, fierbinti. Mi-a strecurat printre buze cateva floricele. I-am zambit, insa cand pe ecranul urias, dupa ce tipa care era personajul principal cred, a deschis o usa dubioasa si si-a facut aparitie o monstruozitate, tipatul meu strident s-a auzit groaznic in incapere. Blondul, speriandu-se de mine, a scapat cutia cu floricele si m-a luat in brate soptindu-mi sa ma calmez. Urasem din tot de-auna filmele de groaza... Si acum ma facusem de ras in fata lui... Ma simteam penibil. M-am desprins din imbratisare si am parasit sala fugind. M-am dus la baie unde mi-am dat cu apa pe fata.
-Sunt o idioata! am spus cu voce tare privindu-ma in oglinda.
Cand am iesit din baie l-am vazut stand pe hol, cu paltonul meu violet in mana. Cand m-a vazut a alergat spre mine luandu-ma strans in brate.
-De ce ai plecat asa?
-Scuza-ma... Ma speriasem...
-Putem sa nu mai mergem daca...
-Nu! Ai platit biletele alea! Nu vreau sa pierzi filmul din cauza mea.
-Nu fi prostuta. mi-a zambit dulce. Lasa filmul ala. Esti mai importanta.
Ne-am asezat la o masa unde ne-am comandat cate un suc. Ma simteam nemaipomenit cu el alaturi. Toata ziua am umblat prin oras, ne-am plimbat, am ras.
S-a oferit sa ma aduca acasa.
-Mersi pentru ziua asta minunata... am spus eu. Stateam imbratisati in fata usii.
-Eu iti multumesc. M-am simtit excelent azi. Maine ai treaba?
-Ma duc la birou... Si... Vezi ca zilele astea trebuie sa ajunga ultimul obiect decorativ din camera ta, si totul va fi terminat! am exclamat eu fericita.
-Faza cu dormitul in patul ala ciudat e inca valabila. a spus el dand din gene.
-Domnule Uzumaki! Sa va fie rusine! Sunteti clientul meu! am spus eu in gluma incepand sa rad.
-Si iubitul tau, Miss Hyuga. Nu uita asta. mi-a facut cu ochiul.
Am continuat sa-l tachinez spunand ca daca mai zice vre-o data ceva de patul ala nu o sa mai vada de la mine nimic!
-Dar de ce te deranjeaza gandul de a o face cu mine?
OK... Din nou acele vorbe mi-au invadat gandul cum valurile puternice au navalit in Titanic prin crapaturile provocate de acel icebearg. Insa in cazul meu, icebeagrul era Kiba!
-De-abea avem doua zile impreuna! am spus eu intr-o suflare si speriata intr-un fel.
-Hina, nu te oblig. Si nu am spus ca acum vi cu mine! a spus el ridicand o spranceana. Chiar asa ma crezi? Nu gandi prostii... a spus cand a vazut ca las capul in jos. M-a luat in brate si m-a sarutat.
Dupa cateva sarutari si imbratisari am intrat in casa sub privirea lui senina. Mai vreau o zi ca asta!
Spor la citit :X
Am incredere in tine
Inca stateam acolo, imbratisati, pe canapeaua din sufrageria lui frumos mobilata. Paharul meu cu apa zacea neatins langa cutia lui de bere pe a carei suprafata se prelingeau picaturi de apa. Simteam sarutul ala in tot corpul. Limba lui mangaia lenes, gusta din plin si savura gura mea. Ma facea sa ma simt atat de ciudat, stand acolo. Fara sa-mi elibereze gura, mainile lui au alunecat pe umerii mei, pe spate, pe solduri... M-a tras mai aproape de el. Simteam cum imi pierd constiinta, cum nu mai pot sta dreapta. M-am sprijinit de el punandu-mi mainile pe pieptul lui. Am simtit cum inima ii pulsa. Acele batai nu le intreceau nici pe departe pe ale mele. Inima mea parca statea sa-mi strapunga pieptul si sa sara de acolo, atat de tare batea. Sanii se ridicau si se lasau in jos in acelasi ritm cu respiratia mea. Mana lui si-a facut usor drum din parul meu, spre gat apoi mai jos. Simteam ca aerul nu imi mai putea intra in plamani in acel moment. Stateam acolo, tremurand, iar geamatul care as fi vrut sa-l scot a fost inabusit de propriile noastre saruturi. M-am departat usor de el si mi-am impreunat mainile in poala, privindu-le. Obrajii imi ardeau, un sentiment ciudat imi invadase tot corpul... Mi-a atins umarut privindu-ma ingrijorat.
-Ti-am facut vre-un rau? Te-a....
-Taci! am spus slab intrerupandu-l. Ar fi urmat sa intrebe "Te-a deranjat ca mana mea s-a oprit pe pieptul tau?" si daca intreba asta eu ar fi trebuit sa mor. Pentru ca daca spuneam "Da" as fi mintit. Si cu siguranta un "nu" cred ca nu aveam curajul sa-l pronunt.
-Hina...
-Uite ce e. am spus eu privindu-l. Ai apelat la mine ca sa-ti fac nenorocitul ala de dormitor! Daca nu-ti trebuia tie un pat rotund si ciudat eu as fi fost bine mersi in biroul meu, sau acasa, sau oriunde alt undeva numai cu tine nu! M-ai sarutat in seara aia la petrecerea Sakurei. Acel sarut m-a facut sa pierd controlul asupra propriei mele persoane. Da, recunosc, mi-a placut! Insa tot eu am rupt acel sarut. Si acum ce, cauti cumva sa continui ceea ce ai incercat in seara aia? Vrei sa ma distrugi definitiv? Spune! incepusem deja sa tip la el iar lacrimile se adunasera in ochii mei. Nu-mi pasa.
Ma privea uimit, nervos. Ochii lui trimeteau fulgere catre ai mei.
-Spune, Naruto! De ce iti bati joc de mine? De ce spui ca ma placi? De ce ma saruti?
Incepusem sa plang grav. A vrut sa ma ia in brate insa l-am impins. M-am ridicat de pe canapea si m-am indreptat spre hol, cu gandul de a ma incalta si a pleca de acolo. A venit dupa mine. In timp ce imi luam tenesii in picioare, m-a prins de mana si m-a trantit de perete. La contactul cu suprafata rece am scos un sunet slab. Ma duruse...
-Poti sa termini?
Ma privea nervos.
-Stiu prea bine ca ma placi, Hinata. Oricine si-ar da seama de asta. Si oricine si-ar da seama ca si eu te plac. Zilele astea nu ai iesit deloc pe afara. Eram ingrijorat. Norocul a facut sa dau de tine la acea firma. Vreau sa vorbim, sa petrecem timp impreuna... De ce nu ma crezi ca te plac?
-Ar trebui sa te faci actor! i-am spus eu in scarba. Niciodata nu m-ai placut! Mereu ai fost atras de Sakura! Nici nu vorbeai cu mine. Eram o oarecare pentru tine. Stiu ca asa voi fi mereu. Acum daca nu te superi, lasa-ma sa plec.
Nu am termminat bine de spus ca buzele lui le atinsesera deja pe ale mele. Genunghii mi s-au inmuiat, oasele din corpul meu parca nu mai existau si muschii nu mai faceau fata greutatii mele. Si-a prins mainile pe sub fundul meu si m-a ridicat in brate si i-am inconjurat soldurile cu picioarele. Dupa ce ne-am despartit din sarut pentru a respira am oftat usor. Genele negre si dese imi erau grele. Mi-am pus fruntea pe umarul lui.
-Acum ma crezi?
-Ihm...
Mi-a dat drumul usor facand un pas in spate si m-a privit in ochi. Acea privire senina, dulce ma facea sa-l iubesc din ce in ce mai mult. Si-a pus un deget pe varful nasului meu si imi zambea inocent. Eu zambeam rusinata si priveam in alta parte.
***
-Vrei sa spui ca te-a sarutat? Si la mine acasa si azi?
-Da... Si saruta chiar bine... Adica...
Stateam pe balcon cu o cana de ceai fierbinte in mana in timp ce discutam la telefon cu rozalia. Ii povesteam ceea ce patisem. Ma adusese acasa si inainte sa cobor din masina mi-a spus zambind "De acum iti pot spune iubito, da? Adica, suntem impreuna, nu?" M-am intons spre el si l-am sarutat lung si apasat. Cred ca luase asta ca pe un "Da". Dupa ce am ajuns acasa am mancat, am facut baie si mi-am telefonat prietena.
-Deci in sfarsit sunteti imreuna! Domne, Hin, sunt asa fericita pentru tine! Deci gata o punem de nunta! Sunt nasa sa sti. am inceput sa radem amandoua de spusele fetei de la celalalt capat al firului.
-Sunt acasa! s-a auzit o voce de barbat urmata de una feminina.
-Saku, vorbim maine, ok? S-au intors sormea si Neji.
Am terminat convorbirea si am coborat jos. Hanabi statea intinsa pe canapea vaicarinduse ca o dor picioarele din cauza tocurilor care le purtase. M-am asezat langa ea si i-am spus zambind:
-Se pare ca sandalele alea ti-au dat dureri de cap.
-Dureri de picioare vrei sa spui. M-am intalnit cu Kiba azi. zambetul mi-a disparut de pe buze. Mi-a zis ca vrea sa vorbeasca cu tine. Zicea ca e ceva important.
-Nu-mi pasa! Baiatul ala e un nenorocit.
Mi-a intins un plic alb. Mi-a spus ca e din partea lui si l-am deschis oftand.
"Stiu ca ma urasti. Imi pare rau pentru ce s-a intamplat in ziua aia. Stiu e cam tarziu sa-mi cer scuze insa nu am avut curajul pana acum. Te-as ruga sa vi maine la 3 in parcul central. As vrea sa discutam. Kiba."
-Baiatul asta nu se da batut?
-Ce-a scris?
-Nimic important. am rupt biletelul in mii de bucatele si l-am strans in pumn.
-Ma duc sa ma culc. Vi sus cand ti se face somn. a aprobat din cap apoi si-a indreptat privirea catre televizor.
M-am trantit in patul acoperit cu cearceaful verde. Am adormit imediat.
***
-Ce vrei?
Am deschis usa si satenul cu ochii negri statea in fata mea. Latratul dulce al cainelui alb de langa el nu m-a facut sa reactionez in nici un fel. Parul ii era ravasit de vantul rece de afara.
-Am venit sa vorbim. a facut un pas si a intrat in casa fara permisiunea mea. Ma uitam nervoasa la el cum se aseza foarte calm pe canapeaua mea.
-Ce vrei, Kiba? Mi-am impreunat bratele in san si il ptiveam hotarata. Dadeam nervoasa din picior.
-Sa-mi cer scuze pentru ziua aia, Hin.
-Nu crezi ca a trecut prea mult? Oricum, te rog sa pleci, astept pe cineva.
-Of, of... Chiar nu vrei sa ma asculti, Hinata? a spus el plecandu-si privirea. Hin... Eram beat, nu stiam ce fac. Si sti si tu mai bine decat mine cat de mult te-am vrut! a spus asta ridicand putin tonul. Incerca sa ma impresioneze sau ce?
-Uite ce e, Kiba, faptul ca am fost cu tine in ziua aia, pentru ca tin sa-ti amintesc a fost doar o zi, nu ne face sa avem vre-o mare legatura.... Da te-am sarutat. Si ce? Pot sa-ti sarut si cainele dar asta nu inseamna nimic. Am iubit la care tin. Te rog intelege... Lasa-ma in pace...
-Cine? Uzumaki? Tu nu intelegi ca isi bate joc de tine? Esti singura de pe lista lui care nu i-a trecut prin pat. Hinata! De ce esti oarba? parea destul de ingrijorat. Juca teatru, mi-am spus si am incercat sa nu-l iau in seama. M-am uitat la el cu dezgust apoi i-am luat apararea blondului.
-Nu e adevarat! Naruto stie sa iubeasca daca vrea....
-Corect, daca vrea, dar nu vrea! m-a intrerupt el. Furioasa la culme am tipat, iar spusele mele au rasunat in toata casa.
-Nu ma mai intrerupe! Il iubesc si as face orice pentru el, iar daca indraznesti sa te bagi in relatia asta jur Kiba, jur ca te omor cu mana mea chit ca fac puscarie, ai inteles?
Se uita cu dispret la mine. Poate ca in ochii lui eram o proasta. Nu-mi pasa. Naruto ma placea asa cum eram, cel putin asa mi-a spus...
-Mi-e mila deja de tine.
-Du-te dracu! tipam. Ajunsesem sa tipam unul la altul. El incerca sa ma faca sa inteleg ca Naruto era un idiot iar eu ii adresam vorbe neadecvate unei domnisoare. Cand nervii mei nu mai stateau bine batuti in cuie m-am dus si am deschis usa larg facand o plecaciune dandu-i de inteles ca ar fi cazul sa plece. Varandu-si mainile in buzunar a facut pasi lenesi, parca tarandu-se spre iesire. Am trantit usa in urma lui.
-Pleaca! am tipat eu dupa usa alba din lemn.
M-am reantors in camera mea unde m-am imbracat. Eram nervoasa si ma gandeam la cele spuse de Kiba.... Daca era adevarat? Nu, nu avea cum!
Colantii negrii si pulovarul alb, ce-mi ajungea cam pana la jumatatea coapselor imi veneau destul de bine. Cizmele de aceasi culoare ca si obiectul vestimentar ce-mi acoperea bustul aveau niste tocuri destul de maricele.
Soneria usii s-a auzit in toata casa. Mi-am luat un palton lejer, violet, in timp ce mi-am aruncat margelele finute de aceasi culoare pe gatul meu subtire.
Am deschis usa.
-Zi-mi tot!
-Ho. am spus eu razand la iesirea rozalie. Haide, sa mergem.
Mergeam usor pe strazile Tokyoului tinandu-mi prietena de brat. Vantul se juca in parul meu desfacut creandu-mi o senzatie placuta.
-... si mi-a cerut sa fim impreuna si l-am sarutat! povesteam emotionata patania mea din ziua precedenta.
-Hei uite, Hin! Aia nu e masina lui? a spus amica mea aratand spre o masina foarte cunoscuta mie. Si uite, e cu Sasuke! Sti ca ne-am certat iar nu? A inceput sa-mi trancane despre cum..... nu o mai auzeam. Parcase masina si a coborat din ea foarte bine dispus. Purta niste blugi si un hanorac albastru.
Am vazut cum i-a spus ceva lui Sasuke in timp ce se uita spre noi. A inceput sa alerge, apropiinduse de mine din ce in ce mai mult. Parca m-a izbit in momentul in care m-a luat pe sus si a inceput sa se invarta cu mine in brate. Nici nu am reactionat, la cat de uimita eram de gestul lui, atunci cand m-a sarutat. Din nou spusele satenului imi invadasera gandurile...
-Hinata! Ce inseamna asta?
-Hmm?
-Nu m-ai sarutat...
Si-a frecat usor nasul de gatul meu.
-Mirosi a ciocolata...
-Noul parfum... am spus eu rosind putin.
-Imi place. V-a fi un motiv in plus sa te mananc de vie! Si-a pus buzele peste ale mele depunand un sarut simplu, apoi lipindu-si fruntea de a mea si privindu-ma in ochi mi-a soptit usor.
-Saruta-ma asa cum te-am invatat...
L-am sarutat. Nu-mi pasa ca Sakura si Sasuke ne priveau, ca lumea de pe strada facea asta sau ca noi stateam in mijlocul trotuarului deranjand. Inca eram in bratele lui, cu mainile incolacite in jurul gatului sau. M-a lasat usor jos si si-a trecut mainile prin parul meu. Am rupt sarutul dupa putin timp si am privit in alta parte.
-Ce e? a intrebat prinzandu-mi barbia intre degete si facandu-ma sa-l privesc in ochi. Ce ochi frumosi avea.
-Respiram doar... "si ma gandeam ca tu poate ma saruti doar ca ai incercat deja toate fetele din cartier..." gandeam aiurea, asta era clar. Insa domnul perfectiune imi criticase iubitul in cele mai urate feluri... Iar eu il crezusem? Pe dracu!
-Hai porumbeii! Hai odata, nu va mai pupati atat.
-Sakura, spuse blondul privind-o, te bat pana-ti suna apa in cap, si stiu ca nu-ti place asta! am inceput sa radem cu totii
-Parca in liceu ma placeai, a spus ea facand ochi dulci, acum ma bati? Oh, scuza-ma, esti prea nebun dupa domnisoara aici de fata ca sa te mai intereseze ochii mei. incepand sa dea din gene, parea pusa pe flirt. Era amuzanta.
-Inceram sa-l fac gelos pe Sasuke... Stiam ca te place... a incercat el sa se apere.
Am pornit in hohote de ras cu masina blondului spre mall. Am zis sa mergem sa vedem un film sau sa mancam ceva pe acolo. Din iesirea mea cu Sakura, am ajuns sa avem o intalnire in patru, si cu baietii. Nu ma deranja sincera sa fiu.
Ajunsi la locul stabilit am urcat in graba pe scarile rulante sa vedem ce filme se rulau la ora aia.
-Animatie, comedie... da... hmm... uite un horror. Sasuke isi misca sprancenele in sus si in jos. Mergem?
-Suna ok. spuse rozalia. Hin?
-Hmm.. nu stiu...
-Suntem trei contra una! Pierzi teren mucoaso! Ti-e frica de un film? m-a intrebat blondul amuzandu-se de mica mea "fobie".
Am cedat.
Blondul isi tinea o mana dupa umarul meu, tinand cutia de pop-corn in poala. Cu mana libera lua floricelele albe cu gust de unt din recpientul ciudat colorat si le arunca in gura, mestecandule. Eu il priveam pe el inloc sa privesc ecranul urias. Sakura privea fara frica scenele inspaimantatoare. Eu tremuram numai la auzul acelor tipete, urlete si scartaituri. Am zis sa-mi iau inima in dinti si sa privesc si eu. Momentan nu era nimic inspaimantator. M-am calmat sub sarutul depus pe fruntea mea de catre buzele lui carnoase, fierbinti. Mi-a strecurat printre buze cateva floricele. I-am zambit, insa cand pe ecranul urias, dupa ce tipa care era personajul principal cred, a deschis o usa dubioasa si si-a facut aparitie o monstruozitate, tipatul meu strident s-a auzit groaznic in incapere. Blondul, speriandu-se de mine, a scapat cutia cu floricele si m-a luat in brate soptindu-mi sa ma calmez. Urasem din tot de-auna filmele de groaza... Si acum ma facusem de ras in fata lui... Ma simteam penibil. M-am desprins din imbratisare si am parasit sala fugind. M-am dus la baie unde mi-am dat cu apa pe fata.
-Sunt o idioata! am spus cu voce tare privindu-ma in oglinda.
Cand am iesit din baie l-am vazut stand pe hol, cu paltonul meu violet in mana. Cand m-a vazut a alergat spre mine luandu-ma strans in brate.
-De ce ai plecat asa?
-Scuza-ma... Ma speriasem...
-Putem sa nu mai mergem daca...
-Nu! Ai platit biletele alea! Nu vreau sa pierzi filmul din cauza mea.
-Nu fi prostuta. mi-a zambit dulce. Lasa filmul ala. Esti mai importanta.
Ne-am asezat la o masa unde ne-am comandat cate un suc. Ma simteam nemaipomenit cu el alaturi. Toata ziua am umblat prin oras, ne-am plimbat, am ras.
S-a oferit sa ma aduca acasa.
-Mersi pentru ziua asta minunata... am spus eu. Stateam imbratisati in fata usii.
-Eu iti multumesc. M-am simtit excelent azi. Maine ai treaba?
-Ma duc la birou... Si... Vezi ca zilele astea trebuie sa ajunga ultimul obiect decorativ din camera ta, si totul va fi terminat! am exclamat eu fericita.
-Faza cu dormitul in patul ala ciudat e inca valabila. a spus el dand din gene.
-Domnule Uzumaki! Sa va fie rusine! Sunteti clientul meu! am spus eu in gluma incepand sa rad.
-Si iubitul tau, Miss Hyuga. Nu uita asta. mi-a facut cu ochiul.
Am continuat sa-l tachinez spunand ca daca mai zice vre-o data ceva de patul ala nu o sa mai vada de la mine nimic!
-Dar de ce te deranjeaza gandul de a o face cu mine?
OK... Din nou acele vorbe mi-au invadat gandul cum valurile puternice au navalit in Titanic prin crapaturile provocate de acel icebearg. Insa in cazul meu, icebeagrul era Kiba!
-De-abea avem doua zile impreuna! am spus eu intr-o suflare si speriata intr-un fel.
-Hina, nu te oblig. Si nu am spus ca acum vi cu mine! a spus el ridicand o spranceana. Chiar asa ma crezi? Nu gandi prostii... a spus cand a vazut ca las capul in jos. M-a luat in brate si m-a sarutat.
Dupa cateva sarutari si imbratisari am intrat in casa sub privirea lui senina. Mai vreau o zi ca asta!