Sarpe & cercel

[Topaz]

Info di pi alt site *blushes*

Autoarea renunta la studii inca de la varsta de 11 ani si decide sa cunoasca Japonia, dincolo de constrangerile impuse de sistemul educational. Astfel, la numai 19 ani va scrie romanul "Sarpe si cercel", roman ce urma sa castige Premiul Akutagawa, cea mai importanta distinctie literara japoneza. In prezent, Hitomi Kanehara este o scriitoare cunoscuta, care la numai 25 de ani a publicat 5 romane.

Romanul de fata prezinta Japonia underground dominata de alcoolul consumat fara masura, pana la o dependenta totala, de sexul oriunde, oricand si cu oricine; tatuajele si piercing-ul sunt simboluri ale remodelarii corporale si ale obtinerii; unei superioritati; violenta este dusa pana la extrem, dincolo de sado-masochism, pana la crima. Femeia isi pierde orice atribut al feminitatii, devenind o figura androgina, dependenta de alcool si, totodata, un obiect sexual. Barbatii isi exprima ego-ul cel mai bine prin auto-mutilare si violenta. Este o lume adolescentina care pare a-si fi pierdut orice valoare, orice control, spre care societatea se indreapta cu pasi repezi. . In mare, romanul este o fictiune construita pe masura ce autoarea intra in pielea personajului. Iar relatia dintre autor si personaj este sincera si transparenta .

Well, imi pare sincer rau ca este cam scurta cartea, dar e foarte bine scrisa. Mie una mi-a placut la nebunie, mai ales tema aleasa de autoare. E un roman modern, ce te captiveaza inca din primele pagini. Eu una zic ca merita citit, mai ales daca sunteti fani ai Japoniei.
But... cine a citit-o, ce parere are?

[MisS.sAdiStic]

Haaaa, am citit aceasta carte. Bine nu pe toata ca mi s-a conficat cand s-a aflat ce continuturi poseda. Mi s-a facut cadou deci nu am putut-o arunca in raft si sa uit de ea. Dar asta nu inseamna ca am citit-o ( cat am putut) din obligatie, ci si pentru ca era interesanta. Chiar voiam sa vad cum se termina, dar nu am mai apucat. Parintii au spus ca imi dau cartea la 18 ani, cand o sa am varsta corespunzatoare pentru a citi asa ceva. Presupun ca pentru ei totul e rau in lumea asta. Ah, de ar intelege si ei in ce secol traim si care e gandirea din ziua de azi.
Oricum, acum imi astept varsta adecvata pentru a contina aceasta carte si de ai afla secretele.

[Topaz]

Damn Saya, ce rau imi pare ca nu ai avut ocazia sa termini cartea xD.
Sincer, eu mi-am cumparat-o cand eram cu mama si i-am cam spus ca e cu ceva prostioare... bine, prostioare e putin zis xDD, ca are unele cam mari.
Eu am terminat-o in doua ore, cam asa ceva, dar te anunt, vei plange la sfarsit foarte mult si daca nu, vei fi marcata de el. Dupa ce am terminat cartea am cazut intr-o depresie cam ciudata o__o cam asa cum era Lui, daca ai apucat sa citesti. Am avut sentimentele ei, am trait odata cu ea, a fost tare ciudat. Hitomi are un har de-ati schimba starea de spirit foarte usor, chiar prin cateva propozitii.

Chiar sper sa iti dea cartea inapoi pentru ca merita citita pana la capat. Desi stilul autoarei este putin cam vulgar... m-a atras destul de mult si m-a facut sa nu las o clipa cartea din manuta ^^

[MisS.sAdiStic]

Inteleg.
*Cunosc sentimentele pe care ti le reda, le-am simtit, nu in totalitate dar indeajuns. Ajunsesem pe la jumatatea cartii, iniante sa se intample. Il adoram pe Ama, era genul protector si rebel dar in acelasi timp avand un caracter asemeni unui catelus usor manipulat.
Desi nu am inteles prea bine ce era cu Lui, care era povestea ei...

*Si eu imi doresc sa pot continua cartea. Ignorand acele vulgaritati, cartea e splendida. Sincer, abia asteptam sa citesc din ea. Stiam ca parintii nu vor fi de acord asa ca ma ascundeam sa citesc, but...pana la urma am fost prinsa. ~ trebuia sa se intample odata si odata, nyu? ~
*Imi amintesc ca am dus-o si la scoala, i-am aratat-o prietenei mele care vazand continutul ~ normy uitandu-se in special la paragrafele ce contineau protiii ~ a inceput sa arate intregii clase, urmand sa ma roage fiecare sa le-o imprumut dupa ce o termin.
*Inca sunt "atacata" da faptul ca am fost prinsa si nu am apucat sa le-o dau.

Oricum, sunt de acord cu tine, autoare scrie fantastic si are un stil unic de a se exprima. Cartea merita cu siguranta citita.

[OnySweet]

Haaaa, am citit aceasta carte. Bine nu pe toata ca mi s-a conficat cand s-a aflat ce continuturi poseda. Mi s-a facut cadou deci nu am putut-o arunca in raft si sa uit de ea. Dar asta nu inseamna ca am citit-o ( cat am putut) din obligatie, ci si pentru ca era interesanta. Chiar voiam sa vad cum se termina, dar nu am mai apucat. Parintii au spus ca imi dau cartea la 18 ani, cand o sa am varsta corespunzatoare pentru a citi asa ceva. Presupun ca pentru ei totul e rau in lumea asta. Ah, de ar intelege si ei in ce secol traim si care e gandirea din ziua de azi.
Oricum, acum imi astept varsta adecvata pentru a contina aceasta carte si de ai afla secretele.

Dute intr-o librarie si citeste. In Diverta sau Carturesti te lasa sa citesti linistita pe canapea, cartea se citeste repede deci cred ca o termini in doua vizite . (sper ca nu dau sfaturi "ilegale", atata timp cat detii cartea si te afli in aceste imprejurari ).


Am citit si eu cartea si da, m-a marcat, nu cred ca o sa o pot uita vreodata sau sa ma plictisesc de ea. Am vazut si filmul recent, insa asta merita alt topic, am amintit de film doar pentru ca am observat ca sunt multi care nu stiu de existenta lui.

[Mrs. Lovett]

Imi pare rau pentru tine, Saya!

Mie mi-a placut vulgaritatea autoarei, mai mult. Parca te plesnea cu cuvintele! Totusi, parca nu ma facea sa simt mare lucru, pe langa asta. Parca singurul scop al cartii era sa socheze. Nu am simtit nici tristete, nici bucurie, doar am ramas cu o senzatie de "uhhh bine pa". De aceea, nici nu prea am ce comenta la adresa cartii. E draguta cand nu ai altceva mai bun de citit.

Am imprumutat-o unei fete si mi-a dat-o inapoi urmatoarea zi, spunand ca ea "nu citeste asa ceva". Geez. Am reusit s-o tin secreta fata de parintii mei. Lor nu prea le pasa ce citesc atata timp ca citesc, din fericicre.

[Chlo]

Sarpe si cercel huh?
A fost o eroare de conexiune cand am primit cartea cadou de la niste prietene, care, erau mai interesate de ea decat am fost eu. [si decat voi fi vreodata]. Dar, fiind un cadou nu am putut doar sa o las pe raft fara sa o citesc, so am inceput in that exact moment.
Desi sunt o adevarata adoratoare a literaturii japoneze moderne, Hitomi Kanehara nu m-a impresionat decat prin obisnuitul stil japonez care socheaza prin cursivitate. Asteptam sa se intample ceva, insa nimic nu m-a trezit pana la sfarsitul cartii cand am dat de coperta si am ramas cu un gust amar. Auzind atatea chestii fabuloase referitoare la carte, aveam asteptari prea mari, recunosc.
Simplitatea psihologica ascunsa de complexitatea descrierilor fizice a fost un plus, pentru ca imi dadusem seama cat de mult sentiment puteau transmite numai prin aspect. Si restul [...e tacere ] mi s-a parut mult prea rigid pentr gusturile mele. Nu mi-a transmis absolut nimic...exceptand integrarea bruta intr-o realitate imediata.