Am venit cu un nou fic. Sper sa va placa. Lectura placuta... si va astept parerile. Cert e, ca acest fic va fi unul sentimental. >:D< Ja nee.
Edit: Varsta minima: +18
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Edit: Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar (in unele capitole)
Tipul de comentariu solicitat: Simpla
Capitolul 1.
Taiki P.O.V
Circula ca nebunul pe strazile libere. Am impresia, ca nici macar nu ma aude cand ii spun sa incetineasca, ca murim dracului aici. E si beat, la volan.. si vitezoman. E clar ca asta e ultima mea zi in care sunt viu, defapt mai bine zis ultimele clipe, caci presimt ca ne vom izbi de ceva.. daca nu incetineste. Mergem cu 260/h sau si mai mult. El nici macar nu are centura pusa. I-am explicat de atatea ori, ca nu e bine sa conduci fara centura, insa degeaba. Nu ma asculta... nu ma aude sau nu vrea sa ma auda.
Cred ca asta e prima data cand ma gandesc la Dumnezeu.
As vrea sa-i cer o singura favoare.. sa lase masina fara benzina, inainte sa murim din cauza lui, Ren.
El e iubitul meu. Chipul sau angelic, nu exprima nimic acum, insa ochii sai verzi.. iti comunica dorinta de viteza, nebunia. Corpul sau perfect, acum, tremura din toate punctele de vedere in timp ce parul sau negru ca noaptea "se plimba" liber pe fata lui. Il iubesc enorm si nu stiu ce m-as face fara el, fara caldura lui, fara.. dragostea lui. Probabil, as fi un tip rece, caruia nu-i pasa de nimic.. si de nimeni. Nu mi-ar placea nici macar lumina soarelui sau stelele, pe care le admir atat de mult, din cauza luminii ce ne-o ofera.
As fi un om distrus, deprimat, trist.. un om fara un rost in viata.
Inca imi amintesc, cum ne-am cunoscut eu si Ren. Eu nici macar nu eram gay, dar.. tu, da. Mi-ai aratat ce inseamna iubirea, mi-ai demonstrat ca nu conteaza daca doua persoane de aceelasi sex sunt impreuna, atata timp cat se iubesc, mi-ai demonstrat ca pot fi fericit.
Nu concep viata fara tine.. Ren. Esti ca lumina ochiilor mei, iar daca tu m-ai lasa singur, ar fi ca si cum as orbii. Caci mie imi e tot una, daca pleci sau daca orbesc. Tot aceelasi intuneric m-ar astepta cu bratele deschise. Tot aceeasi viata mizerabila pe care o duceam si nu in ultimul rand, inima mi-ar ingheta. Nu as putea sa te inlocuiesc vreodata cu altcineva.
Oricum, prefer sa nu ma mai gandesc la asa ceva. Acum esti langa mine, iar asta e tot ce conteaza. Eu.. vreau doar sa te iubesc, adica sa ma lasi sa te iubesc, exact cum ai facut pana acum.. vreau sa fi numai al meu, pe veci.
- Taiki... !
Imi intorc, privirea spre tanarul si iubitul meu Ren, inganand un "hm?". Imi vine sa-l ciufulesc, mai tare decat e. Expresia lui, panicata oarecum, ma amuza. Credeam ca o sa-mi spuna vreo gluma de-a lui insa...
- Am ramas fara frane... ! spuse el, cu glasul sau ragusit.
La replica lui, expresia fetei nu mi se schimbase, ramasese aceelasi zambet cald, aceeasi privire calma. Nu eram deloc panicat.
Imi duc mana in parul lui Ren, prinzandu-i in mana cateva suvite rebele, jucandu-ma cu ele. Il privesc, la fel de calm ca inainte. Vazandu-l cum se agita, ma intind, depunandu-i un sarut scurt pe buze, ca mai apoi sa-i spun:
- Stii Ren, nu ma deranjeaza. Poate asa ne este scris sa murim impreuna.. sau doar unul din noi, insa mi-as dori... inca un sarut, inainte sa nu mai vad lumina zilei. Poti sa-mi indeplinesti aceasta dorinta?
Pe chipul sau, am putut observa mici cristale, ce l-au parcurs, ca mai apoi sa cada undeva prin masina. Expresia lui nu mai era, una panicata, ci una, trista.
- Nu o sa mori Taiki ! Iti promit ca nu o sa mori... e numai vina mea ca suntem in situatia asta, dar vei iesi de aici in viata.. iti promit! imi spuse el, printre hohotele de plans.
Ii i-au chipul in palme, nepasandu-mi ca murim acum, privindu-l fix in ochii. Cine stie, poate e pentru ultima oara. Ma apropiu de el, presandu-mi buzele de ale sale, formand un sarut tandru. Imi introduc limba in lacasul sau umed, explorand, si in aceelasi timp, simtiind ca tanarul se calmase putin. Intra si el in jocul meu. Sarutul, insa, nu dura mult caci il rupsesem, spunandu-i :
- Nu uita Ren, te iubesc...
Alte lacrimi, ieseau din ochii fintei la care tin asa mult.. facandu-ma sa vars si eu cateva. Acesta imi sterge micile cristale cu podul palmei, spunandu-mi :
- Si eu te iubesc Taiki...
In acel moment, masina se izbise de un tir astfel ca o parte din ea se zdrobise, iar eu mi-am pierdut constiinta...
Ren P.O.V
Impactul masinii mele, cu cel al tirului a fost mare. Viteza nu a fost in avantajul nostru in orice caz. Imi duc disperat privirea spre iubitul meu, ce era strapuns in piept de o bucata dintr-un fier, al tirului banuiesc. Eu am doar mici zgarieturi si banuiesc, ca o lovitura la cap, deoarece sangele imi ajunge pana la buze. Ies din masina, mergand pe partea cealalta, unde se afla Taiki. I-am promis, ca il salvez... si o voi face! chiar daca e ultimul lucru pe care o sa-l realizez.
Il scot, cu greu din masina, observand ca sangele lui se prelinge pe intreg trupul.. si ca e inconstient.
Imi scot din buzunar telefonul, apeland salvarea.
- Buna seara, as dori o ambulanta pe strada pricipala.. am avut un accident grav! Repede va rog! spun eu agitat.
Femeia de la celalalt capat al firului, ma anunta ca salvarea v-a ajunge in 10 minute. 10 minute?! Serios.. s-ar putea intampla multe pana atunci. Ii prind mainile lui Taiki, intre ale mele.
- Rezista.. o sa te salvez! Iti jur!
Lacrimile mele, se scurgeau pe intreg chipul, ajungand pe fata lui Taiki. Nu trebuie sa moara asa.. el merita o viata frumoasa, chiar daca nu langa mine...
Afara ploua cu galeata, iar eu.. ei bine, il tineam pe iubitul meu in brate, stand in picioare. Din neatentie ma impiedic si cad impreună cu el. Taiki cade pe spate, iar eu peste el, ajungand cu chipul aproape de al sau.
Acum picuri de ploaie, se amestecau cu lacrimile mele amare. M-am trezit din betie, si imi pare rau, imi pare rau ca nu te-am ascultat Taiki... imi pare asa de rau..
Aud ambulanta. Ma ridic de pe jos, facandu-i semn, unde sa opreasca. Din ea, coboara doi barbati cu o targa in maini, impreuna cu o femeie, tanara. Acestia se opresc in dreptul nostru, luandu-l pe Taiki de pe jos.
- Repede! S-ar putea sa-i cedeze inima in orice moment! se aude vocea poruncitoare a femei.
Eu ma panichez, indreptandu-ma si eu catre masina, urcand impreuna cu ei. Tot drumul nu am spus nimic, asteptand sa ajungem cat mai repede la spital si sa ma anunte ca Taiki e in afara orcarui pericol.
Acum, ma aflu pe in salonul de asteptare, iar iubitul meu, este in sala de operatii. Un doctor, iese din sala, afisand o privire trista, indreptandu-se spre mine. Stiu ca nu-i a buna.
- Domnule, v-am spus ca aveti nevoie de ingrijiri. Dumnevoastra chiar nu ma puteti asculta?! Imi spune barbatul.
Era mult mai inalt ca mine. Parul sau carunt era aproape de umeri, iar ochii sai gri te faceau sa crezi ca nu ar putea avea pic de sentimente.
- Nu o sa am parte de ingrijiri pana nu aflu ca Taiki e bine! In ce stare e?! intreb eu disperat.
Barbatul isi pleaca privirea in pamant, oftand. Simt cum inima mi-o ia la galop.. de frica. Prima oara in viata mea imi e frica pentru ceva... sau cineva. Sunt un delicvent periculos, si nu am cunoscut vreodata acest sentiment, pana azi. Stiu ca nu voi fi multumit de ceea ce voi auzi.. insa, voi face tot posibilul sa schimb soarta, iubitului meu.
- Ahh.. Inima, nu o sa-i mai reziste mult. Am facut tot posibilul.. dar, rana e mult prea adanca, i-a atins inima, iar aceasta nu v-a mai rezista mult. Singura lui salvare ar fi o inima noua, dar ma tem.. ca nu exista donator si nici nu putem gasi o inima care sa i se potriveasca in acest timp.
Vestile astea parca mi-au dat in cap. Nu pot face chiar nimic? L-am adus in prag de moarte pe singurul om, la care am tinut si pe care-l iubesc. I-am promis ca il voi salva, si asa v-a fi, chiar daca v-a trebui sa-i ofer inima mea in schimb. El merita o viata frumoasa, nu merita... sa moara asa. Brusc, imi ridic privirea catre doctor, spunandu-i cat se poate de hotarat:
- Atunci, eu voi fi donatorul lui. Faceti procedurile domnule doctor.
- Dar, nu stim daca sunteti compatibili!
- Nici un dar! Suntem! spun eu hotarat. Pregatiti tot ce e necesar.. o sa traiasca. I-am promis..
- In 5 minute ve-ti intra in operatie atunci...
Imi plec privirea, in pamant. Ei bine, se pare ca voi muri, dar e intr-un scop nobil totusi. Sper sa te pot veghea de acolo de unde voi fi, Taiki... si mai sper sa nu fi suparat pe mine, ca te-am lasat singur..
Vreau sa-ti dai seama, ca am facut-o pentru ca te iubesc. E primul lucru bun pe care il fac in viata asta de rahat. De oriunde voi fi o sa fac tot posibilul sa-ti fie bine.. iti promit.
Doua asistente, au venit la mine comunicandu-mi ca trebuie sa le urmez. Eu aprob, urmarindu-le. In mai putin de 2 minute, eu sunt intins pe un pat, vizavi de Taiki. Iubitul meu, Taiki.
Ii i-au mainile intre ale mele, incepand sa-i spun:
- Sa nu uiti niciodata, ca te iubesc. Iti promit ca o sa te veghez de oriunde voi fi, nu vei fi singur niciodata. Te iubesc... Taiki.
Operatia a inceput, mie fiindu-mi scoasa inima, iar mainile cazandu-mi pe langa corp. Sper sa fie fericit.. sper sa ajunga unde si-a dorit mereu, caci e un politist bun. Imi doresc, sa-si gaseasca dragostea, dar sa nu ma dea uitarii.
Totul se intuneca in jurul meu, apoi o lumina orbitoare ma lovise direct in fata, facandu-ma sa imi inchid ochii.
" Pentru fapta ta, ai fost iertat si primit printre ingeri.. sa te odihnesti printre ei, in pace." Sunt singurele cuvinte, pe care le-am auzit.. apoi liniste si pace.
Capitol necorectat! ^^
Edit: Varsta minima: +18
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Edit: Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar (in unele capitole)
Tipul de comentariu solicitat: Simpla
Capitolul 1.
Taiki P.O.V
Circula ca nebunul pe strazile libere. Am impresia, ca nici macar nu ma aude cand ii spun sa incetineasca, ca murim dracului aici. E si beat, la volan.. si vitezoman. E clar ca asta e ultima mea zi in care sunt viu, defapt mai bine zis ultimele clipe, caci presimt ca ne vom izbi de ceva.. daca nu incetineste. Mergem cu 260/h sau si mai mult. El nici macar nu are centura pusa. I-am explicat de atatea ori, ca nu e bine sa conduci fara centura, insa degeaba. Nu ma asculta... nu ma aude sau nu vrea sa ma auda.
Cred ca asta e prima data cand ma gandesc la Dumnezeu.
As vrea sa-i cer o singura favoare.. sa lase masina fara benzina, inainte sa murim din cauza lui, Ren.
El e iubitul meu. Chipul sau angelic, nu exprima nimic acum, insa ochii sai verzi.. iti comunica dorinta de viteza, nebunia. Corpul sau perfect, acum, tremura din toate punctele de vedere in timp ce parul sau negru ca noaptea "se plimba" liber pe fata lui. Il iubesc enorm si nu stiu ce m-as face fara el, fara caldura lui, fara.. dragostea lui. Probabil, as fi un tip rece, caruia nu-i pasa de nimic.. si de nimeni. Nu mi-ar placea nici macar lumina soarelui sau stelele, pe care le admir atat de mult, din cauza luminii ce ne-o ofera.
As fi un om distrus, deprimat, trist.. un om fara un rost in viata.
Inca imi amintesc, cum ne-am cunoscut eu si Ren. Eu nici macar nu eram gay, dar.. tu, da. Mi-ai aratat ce inseamna iubirea, mi-ai demonstrat ca nu conteaza daca doua persoane de aceelasi sex sunt impreuna, atata timp cat se iubesc, mi-ai demonstrat ca pot fi fericit.
Nu concep viata fara tine.. Ren. Esti ca lumina ochiilor mei, iar daca tu m-ai lasa singur, ar fi ca si cum as orbii. Caci mie imi e tot una, daca pleci sau daca orbesc. Tot aceelasi intuneric m-ar astepta cu bratele deschise. Tot aceeasi viata mizerabila pe care o duceam si nu in ultimul rand, inima mi-ar ingheta. Nu as putea sa te inlocuiesc vreodata cu altcineva.
Oricum, prefer sa nu ma mai gandesc la asa ceva. Acum esti langa mine, iar asta e tot ce conteaza. Eu.. vreau doar sa te iubesc, adica sa ma lasi sa te iubesc, exact cum ai facut pana acum.. vreau sa fi numai al meu, pe veci.
- Taiki... !
Imi intorc, privirea spre tanarul si iubitul meu Ren, inganand un "hm?". Imi vine sa-l ciufulesc, mai tare decat e. Expresia lui, panicata oarecum, ma amuza. Credeam ca o sa-mi spuna vreo gluma de-a lui insa...
- Am ramas fara frane... ! spuse el, cu glasul sau ragusit.
La replica lui, expresia fetei nu mi se schimbase, ramasese aceelasi zambet cald, aceeasi privire calma. Nu eram deloc panicat.
Imi duc mana in parul lui Ren, prinzandu-i in mana cateva suvite rebele, jucandu-ma cu ele. Il privesc, la fel de calm ca inainte. Vazandu-l cum se agita, ma intind, depunandu-i un sarut scurt pe buze, ca mai apoi sa-i spun:
- Stii Ren, nu ma deranjeaza. Poate asa ne este scris sa murim impreuna.. sau doar unul din noi, insa mi-as dori... inca un sarut, inainte sa nu mai vad lumina zilei. Poti sa-mi indeplinesti aceasta dorinta?
Pe chipul sau, am putut observa mici cristale, ce l-au parcurs, ca mai apoi sa cada undeva prin masina. Expresia lui nu mai era, una panicata, ci una, trista.
- Nu o sa mori Taiki ! Iti promit ca nu o sa mori... e numai vina mea ca suntem in situatia asta, dar vei iesi de aici in viata.. iti promit! imi spuse el, printre hohotele de plans.
Ii i-au chipul in palme, nepasandu-mi ca murim acum, privindu-l fix in ochii. Cine stie, poate e pentru ultima oara. Ma apropiu de el, presandu-mi buzele de ale sale, formand un sarut tandru. Imi introduc limba in lacasul sau umed, explorand, si in aceelasi timp, simtiind ca tanarul se calmase putin. Intra si el in jocul meu. Sarutul, insa, nu dura mult caci il rupsesem, spunandu-i :
- Nu uita Ren, te iubesc...
Alte lacrimi, ieseau din ochii fintei la care tin asa mult.. facandu-ma sa vars si eu cateva. Acesta imi sterge micile cristale cu podul palmei, spunandu-mi :
- Si eu te iubesc Taiki...
In acel moment, masina se izbise de un tir astfel ca o parte din ea se zdrobise, iar eu mi-am pierdut constiinta...
Ren P.O.V
Impactul masinii mele, cu cel al tirului a fost mare. Viteza nu a fost in avantajul nostru in orice caz. Imi duc disperat privirea spre iubitul meu, ce era strapuns in piept de o bucata dintr-un fier, al tirului banuiesc. Eu am doar mici zgarieturi si banuiesc, ca o lovitura la cap, deoarece sangele imi ajunge pana la buze. Ies din masina, mergand pe partea cealalta, unde se afla Taiki. I-am promis, ca il salvez... si o voi face! chiar daca e ultimul lucru pe care o sa-l realizez.
Il scot, cu greu din masina, observand ca sangele lui se prelinge pe intreg trupul.. si ca e inconstient.
Imi scot din buzunar telefonul, apeland salvarea.
- Buna seara, as dori o ambulanta pe strada pricipala.. am avut un accident grav! Repede va rog! spun eu agitat.
Femeia de la celalalt capat al firului, ma anunta ca salvarea v-a ajunge in 10 minute. 10 minute?! Serios.. s-ar putea intampla multe pana atunci. Ii prind mainile lui Taiki, intre ale mele.
- Rezista.. o sa te salvez! Iti jur!
Lacrimile mele, se scurgeau pe intreg chipul, ajungand pe fata lui Taiki. Nu trebuie sa moara asa.. el merita o viata frumoasa, chiar daca nu langa mine...
Afara ploua cu galeata, iar eu.. ei bine, il tineam pe iubitul meu in brate, stand in picioare. Din neatentie ma impiedic si cad impreună cu el. Taiki cade pe spate, iar eu peste el, ajungand cu chipul aproape de al sau.
Acum picuri de ploaie, se amestecau cu lacrimile mele amare. M-am trezit din betie, si imi pare rau, imi pare rau ca nu te-am ascultat Taiki... imi pare asa de rau..
Aud ambulanta. Ma ridic de pe jos, facandu-i semn, unde sa opreasca. Din ea, coboara doi barbati cu o targa in maini, impreuna cu o femeie, tanara. Acestia se opresc in dreptul nostru, luandu-l pe Taiki de pe jos.
- Repede! S-ar putea sa-i cedeze inima in orice moment! se aude vocea poruncitoare a femei.
Eu ma panichez, indreptandu-ma si eu catre masina, urcand impreuna cu ei. Tot drumul nu am spus nimic, asteptand sa ajungem cat mai repede la spital si sa ma anunte ca Taiki e in afara orcarui pericol.
Acum, ma aflu pe in salonul de asteptare, iar iubitul meu, este in sala de operatii. Un doctor, iese din sala, afisand o privire trista, indreptandu-se spre mine. Stiu ca nu-i a buna.
- Domnule, v-am spus ca aveti nevoie de ingrijiri. Dumnevoastra chiar nu ma puteti asculta?! Imi spune barbatul.
Era mult mai inalt ca mine. Parul sau carunt era aproape de umeri, iar ochii sai gri te faceau sa crezi ca nu ar putea avea pic de sentimente.
- Nu o sa am parte de ingrijiri pana nu aflu ca Taiki e bine! In ce stare e?! intreb eu disperat.
Barbatul isi pleaca privirea in pamant, oftand. Simt cum inima mi-o ia la galop.. de frica. Prima oara in viata mea imi e frica pentru ceva... sau cineva. Sunt un delicvent periculos, si nu am cunoscut vreodata acest sentiment, pana azi. Stiu ca nu voi fi multumit de ceea ce voi auzi.. insa, voi face tot posibilul sa schimb soarta, iubitului meu.
- Ahh.. Inima, nu o sa-i mai reziste mult. Am facut tot posibilul.. dar, rana e mult prea adanca, i-a atins inima, iar aceasta nu v-a mai rezista mult. Singura lui salvare ar fi o inima noua, dar ma tem.. ca nu exista donator si nici nu putem gasi o inima care sa i se potriveasca in acest timp.
Vestile astea parca mi-au dat in cap. Nu pot face chiar nimic? L-am adus in prag de moarte pe singurul om, la care am tinut si pe care-l iubesc. I-am promis ca il voi salva, si asa v-a fi, chiar daca v-a trebui sa-i ofer inima mea in schimb. El merita o viata frumoasa, nu merita... sa moara asa. Brusc, imi ridic privirea catre doctor, spunandu-i cat se poate de hotarat:
- Atunci, eu voi fi donatorul lui. Faceti procedurile domnule doctor.
- Dar, nu stim daca sunteti compatibili!
- Nici un dar! Suntem! spun eu hotarat. Pregatiti tot ce e necesar.. o sa traiasca. I-am promis..
- In 5 minute ve-ti intra in operatie atunci...
Imi plec privirea, in pamant. Ei bine, se pare ca voi muri, dar e intr-un scop nobil totusi. Sper sa te pot veghea de acolo de unde voi fi, Taiki... si mai sper sa nu fi suparat pe mine, ca te-am lasat singur..
Vreau sa-ti dai seama, ca am facut-o pentru ca te iubesc. E primul lucru bun pe care il fac in viata asta de rahat. De oriunde voi fi o sa fac tot posibilul sa-ti fie bine.. iti promit.
Doua asistente, au venit la mine comunicandu-mi ca trebuie sa le urmez. Eu aprob, urmarindu-le. In mai putin de 2 minute, eu sunt intins pe un pat, vizavi de Taiki. Iubitul meu, Taiki.
Ii i-au mainile intre ale mele, incepand sa-i spun:
- Sa nu uiti niciodata, ca te iubesc. Iti promit ca o sa te veghez de oriunde voi fi, nu vei fi singur niciodata. Te iubesc... Taiki.
Operatia a inceput, mie fiindu-mi scoasa inima, iar mainile cazandu-mi pe langa corp. Sper sa fie fericit.. sper sa ajunga unde si-a dorit mereu, caci e un politist bun. Imi doresc, sa-si gaseasca dragostea, dar sa nu ma dea uitarii.
Totul se intuneca in jurul meu, apoi o lumina orbitoare ma lovise direct in fata, facandu-ma sa imi inchid ochii.
" Pentru fapta ta, ai fost iertat si primit printre ingeri.. sa te odihnesti printre ei, in pace." Sunt singurele cuvinte, pe care le-am auzit.. apoi liniste si pace.
Capitol necorectat! ^^
![[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]](http://data.whicdn.com/images/48999629/tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif)
Boys love.