Rape me , my friend

[Drama Queen]

Oh, tocmai m-ai facut mai curioasa decat pot fi la ora asta. Pai...capitolul a fost extrem de scurt ( spun eu care reusesc cu greu sa ating 40 de randuri) dar a fost buuun. Lex e....ah....cred ca o sa il adopt la un moment dat. Faptul ca e atat de...schimbator ma face sa il adooor pur si simplu. Elian mi se pare un scump, si, desi stiu ca e matur, tot nu pot sa il privesc decat ca pe un copilas mic si inocent.
Soooooo....adu repede nextul ala ca fierb in suc propriu...Hugs form Aisu

[Eric]

Continuarea

Am ajuns in sfarsit acasa. Drumul mi s-a parut cu mult mai lung decat a fost de fapt, din cauza starii in care se afla blondul. Aproape il tarai dupa mine pana la baie, il dezbrac cu grija de tricou si il spal pe fata. Geme de durere asa ca imi adun forta si il ridic, ducandu-l pe brate pana in camera mea,intinzandu-l apoi pe pat. Deschide ochii si ma priveste confuz, apoi scoate un sunet ciudat de impotrivire si se scutura.
- E in regula, nu-ti fac nimic, ii spun zambind sincer si dandu-i parul de pe fata. Dormi putin, nu o sa ti se mai intample nimic.
Lipsit de putere, imi adreseaza o privire sceptica si ii strang usor mana.
- Promit, Elian.
Isi inchide ochii si adoarme instantaneu iar eu mai raman cateva minute privindu-l in liniste. Imi cer iertare in gand pentru toate cele pe care i le-am pricinuit cat si pentru amicii mei lipsiti de orice fel de urma de umanitate si-l sarut pe frunte, ma ridic si merg la bucatarie sa pregatesc ceva pentru cand o sa se scoale.

Elian-

Clipesc buimac si ma uit in jur fara sa imi dau seama unde sunt. Un dormitor imens,la fel si patul din lemn masiv negru pe care stau, draperii de un gri metalic cu modele in forma de fulgere, postere si un televizor care ocupa aproape tot peretele din fata mea.Deasupra lui sunt prinse doua boxe uriase, stanga-drepta si doua rafturi cu CD-uri si DVD-uri.
In celalalt colt al camerei se afla un birou,tot negru, pe care sunt imprastiate o multime de caiete si reviste, iar langa o biblioteca si un dulap. De o parte si de alta a patului se afla cate un fotoliu din piele neagra,dintr-acelea gen perna uriasa. Gasesc pe noptiera laptopul si o fotografie ce infatiseaza o familie fericita, zambesc automat chipurilor ce emana o stare de bine din ea: un pusti brunet, cu un ranjet larg, imbratisat de parintii in ai caror ochi se poate observa dragostea pentru rasfatat. Oh... casc ochii cand ranjetul copilului imi devine cunoscut, la fel si ochii, privirea de gheata topita... Lex.

Dau sa sar din pat dar ma schimonosesc de durere, am vanatai pe tot corpul si fata imi arde. Ma panichez la gandul ca s-ar putea sa se fi intamplat pentru a doua oara... imi amintesc de cei care m-au batut si fac legatura: daca Lex a fost in spatele a tot ce s-a intamplat, numai ca sa isi poata bate joc de mine din nou ? Totul se invarte cu mine, imi vajaie capul si incep sa respir greu, atacul de panica facandu-si aparitia . Cobor tropaind pe scari, si-l vad la masa din bucatarie, jucandu-se plictisit cu un cutit.

- Ce mi-ai facut!? urlu inebunit de furie.
Ridica surprins privirea .
- Poftim ?
- Te omor, jur ca si daca este ultimul lucru pe care il fac tot te omor, continui sa urlu la el si ma reped la gatul lui, agitandu-ma mai furios ca niciodata.
Imi prinde mainile si ma imobilizeaza in timp ce eu continui sa ma zbat si sa urlu, tipa ceva despre cum nu a facut decat sa ma scape de bataie si ca se jura ca nu s-a atins de mine. Ma mai agit putin si apoi incep sa procesez ce mi-a spus, luand in calcul cuvintele lui. Ma calmez, imi da drumul la maini si ma priveste fix in ochi, lung si cumva melancolic.
- Nu am facut decat sa-ti iau apararea, repeta mai mult ca pentru el.
- Vorbesti serios ? intreb din nou, sceptic.
Ii evit ochii mari, sfredelind cu privirea marmura din bucatarie. Astept putin si sparg linistea intreband de hainele mele pe un ton acuzator.
-Tricoul si hanoracul ? Ti le-am pus la spalat. Erau pline de praf si sange, ma indoiesc ca ti-ar fi facut placere sa te intorci acasa imbracat ca un boschetar. Parintii tai s-ar fi ingrijorat, nu crezi?
- N-am.
- Poftim?
- Parinti, vreau sa spun. Nu am. Locuiesc cu bunica.
Ridica brusc privirea, parand interesat.
- Nici eu nu prea am, imi spune.
- Cum nu ? Atunci cum iti permiti casa asta mare si tot luxul si ...
- Am spus ca nu prea am, nu ca nu-i am deloc, Elian. Ii vad rar, au treburile lor.
- Aaa, inteleg. Oricum,zic ridicand din umeri, trebuie sa te simti genial cu toate astea si fara sa te urmareasca nimeni.
- Da, pe naiba.
Pleaca fara sa-mi spuna nimic si se intoarce cu un tricou albastru deschis si un hanorac negru. Mi le intinde si le iau fara sa comentez. M-as simti mult mai bine si mai in siguranta imbracat complet, mai ales in prezenta lui. Ma priveste lung in timp ce ma imbrac, de parca mi-ar savura fiecare miscare si ma intorc cu spatele, pufnind. Isi cere scuze si imi dau ochii peste cap.

Lex

Il intreb daca ii este foame si da din cap destul de convins asa ca il servesc cu clatitele pregatite asa cum facea mama si ii torn un pahar mare de suc, zambind. Se repede si incepe sa manance ignorandu-ma complet, chicotesc si imi astup gura cu mainile ca sa nu ii atrag atentia. Nu ca mi-ar acorda asa ceva. Ma bucur totusi ca nu se mai crizeaza in fata mea, incepusem sa ma satur si cred ca mi-am folosit de toata rabdarea.

Este trecut de ora 10 asa ca imi fac curaj si ii propun sa doarma la mine, subliniind ( din nou ! ) ca nu am de gand sa ii fac nimic, ca nu voi mai repeta greseala din trecut. Ezita, plimbandu-si privirea prin camera si apoi fixandu-ma cu niste ochi banuitori. Imi trag un zambet binevoitor pe care il vreau sincer si ridic din umeri. Intr-un final accepta, spunand ca nu vrea sa se intoarca acasa pe intuneric, o singura bataie i-a ajuns pe ziua de azi. Imi las privirea in pamant, simtindu-ma vinovat si ii spun ca patul meu e destul de mare pentru amandoi, eventual ne putem uita la un film.

Elian zambeste pentru prima oara, un zambet retinut, din coltul gurii dar pana la urma este un zambet. Nu l-am mai vazut zambind si trebuie sa recunosc ca are un suras timid si dulce, adorabil. Imi place la nebunie, imi musc usor buza si ii zambesc cat pot de larg. Ceva mai binedispus, il las sa termine de mancat si merg sa aleg filmul.

[Lust.]

Helau :] !
Ook, am mai postat si unde nu trebuia *nu spun nimic* . Dar sa revenim. Am citit toate capitolele, adorabila nume cele alese, btw. Mai in plus Lex. Adoraabil *laughs* . Cum spuneam si in postul anterior, adica cel gresit, replicile nu sunt seci, si se pare ca marimea capitolelor creste incet-incet, cu toate ca mi-ar placea sa fie puuutin mai mari. Ai descriere, nu am vreo problema cu ea. Chiar buna, merge si mai bine. Aaaah, actiunea nu mi se pare deloc grabita, good to you, inca-l ador pe Lex *pretty smile* .
Uhm, astept continuarea . Sper si sunt sigura ca va fi la fel de buna sau chiar mai buna decat anterioarele.
Spor la scris in continuare !
:]

[Addeh]

Eh, iata`ma din nou. Chiar ma intreb cand ai timp sa postezi atat de repede...:-? Oricum, vad ca ai progresat. Adica la inceput aveai mai multe greseli, iar capitolele erau cam scurte. Acum este exact invers:)) Felicitari pentru acest capitol! ;)
Imi doresc ca Lex sa ramana asa cum e, I mean, genul tipului bland si cuminte. El chiar isi da silinta sa primeasca iertarea lui Elian si asta poate reprezenta un nou pas.
A fost bine, tine`o tot asa. Te pup si`ti urez spor la lucru:*

[hiimera]

Deci mi-a ajuns zapada pan ala cap.. credeam ca nu ams a mai ajung acasa ca sa pot sa vad daca ai pus nextul. :)) Si uite, minune, l-ai pus. Ce ma bucur.

Hia ca incep ca intitdeauna cu cele rele si dupa aceea cu cele bune, insa nu cred ca am sa critic mult fiindca nu prea am ce.
Deci am sa le insir pe toate asa cum am facut la inceput. Eu sper ca toate commurile lasate de mine pana acum, la cat de mari si lungi sunt, sa nu te fi suparat din anumite unghiuri.
Daca da, stii ce ai de facut. :-)

Cu sinceritate iti spun ca din acest capitol mi-a placut totul, chiar nu-mi displace nimic.
Greseli nu ai avut, foarte impecabil.. dar cred ca una s-a strecurat pe acolo, insa iti admir imecabilitatea de a pastra un capitol frumos scris, cu o estetica remarcabila si pe langa asta ai reusit mereu sa simplifici cumva aliura acestor capitole. Adica ai un mod de a spcrie, usor, placut, de parca toate s-ar combina. Nu stiu, chiar imi este usor de citit, nu pare nici complicat dar nici sec.Totul are limita lui si suna foarte bine.[bine exprimarea mea de 2 bni.. sper ca ai inteles ce am vrut sa spun, adica ai un mod foarte liber de descriere, exprimare.]

Acum ma duc si ma infic in personaje :
Elian, desigur avea sa fie sceptic de la inceput, bine inafara de partea in care nu era destul de constient incat sa isi de-a seama cine il salvase.
Iar gestul lui Lex, deci mi-a palcut si ma bucur ca nu are de gand sa-i faca ceva. Chiar daca mi-ar fi placut, insa as prefera atunci cand amandoi se simt bine.. nu cand unul este batut si altul nu. :))

Deci ai reusit din nou sa ma faci sa ma holbez ca musca in ecran, chiar mi-a placut. >:D<

Succes la scris si multa imaginatie !

Kt.Kat a trecut pe aici :3 ~ Meow`

[Noesis]

Okay, nu am citit toate comentariile, deci s-ar putea sa repet ceva din ce s-a zis mai sus (well, m-am uitat in mare :D )

Pentru inceput, iti spun ca intotdeauna se pune virgula inainte de "dar". Ai mai avut ceva probleme cu virgulele pe la inceput, dar s-a imbunatatit pe parcursul textului. Desecrierea cam lipseste, dar si asa ai un stil dragut de a scrie. Cu siguranta ai mult potential.

De pe la capitolul patru am observat o usoara imbunatatire. Ma bucur ca nu vad greseli de tastare (am vazut cateva prin primele capitole, dar sunt prea putine ca sa merite bagate in seama).
Numele personajelor mi se par dragute si foarte bine alese. Li se potrivesc.

Now, atunci cand scrii ai putea incerca sa te pui mai mult in pielea personajului, sa ii descrii mai multe sentimente, tot ce se petrece in capul lui cand ii vorbeste celuilalt, reactii etc.

All in all, imi place mult si abia astept urmatorul capitol. ^_^

[MiraA]

Deciiii, scuza-mi intarzierea... majoritatea care ma cunosc stiu ca de obicei is mai intarziata, dar ma revansez eu pe parcurs....
Awww :X ficul e bestial, idee e bestiala, felul in care povestesti e bestial (nu-i asa ca acest comentariu e bestial)...nu ma lua in seama :D ( sunt mai nebuna de felul meu)
Revenind: imi place felul in care povestesti, schitat, dar, totusi nu lasi deoparte detalile importante. Personajele sunt bine conturate, cu caracter individualizat, cu un trecut pe care incet, incet ajungem sa-l intelegem si noi.
Lex a fost cam dur la inceput, dar nu pot sa zic ca nu-mi place de el. Dur, dar totusi sensibil si atent...buna combinatie, iar Elian inocent si timid, dar, care este in stare sa-si afirme punctul de vedere.
Fac un cuplu dragut...eu astept next-ul :D te-am pupat si bine ai venit printre noi :))

[kame.]

Ti-am promis ca citesc si ca las si un comentariu, deci, iata-ma!
Imi place atat de mult ficul, ca mi-am inebunit toate colegele, care ori de cate ori ma vad Prea!bine dispusa mi se adreseaza ceva de genu': Iar ai citit despre baietii aia doi, Lex si Elian, nu?
Poi, dar cum sa nu citesc cand ideea este atat de atragatoare, Lex e o dulceata sii~, venind vorba de el... Nu crezi ca se caieste prea repede?! Adica, nu crezi ca e umpi~cut cam devreme? Cum l-a violat, cum a regretat.
Sfatul meu este sa te axezi mai mult pe descriere, sa scrii capitolele cat mai lungi si sa fie cat mai ample. Stii, e ceva de genul: Ma violeaza, il urasc! Dar maine ma apara de un bataus si incep sa ma indragostesc de el. Puteau sa se intample mult mai multe in timpul acesta, Lex, la inceput, doar sa se joace cu el, sa nu simta nimic altceva decat o simpla atractie pentru dragalasenia lui Elian... Parerea mea!!
Gramatical, vorbind, nu am vazut nici-o greseala[ eram prea absorbita de Yaoi ca sa le mai observ]. Ma bucur ca incerci sa dezvolti, insa, capitolele. La inceput le scriai foarte scurte, observ ca acum sunt din ce in ce mai lungi.
Sper ca nu te-a suparat sau dezamagit opinia mea. Ideea este foarte interesanta si merita sa continui ficul. Acum grabeste-te cu Nextu'!!
Pwp, pa!! :*:*

[Eric]

Elian

Filmul ales de Lex a inceput de mai putin de zece minute dar deja nu ma mai pot uita. Strang nelinistit perna in brate si il injur in gand pentru gusturile lui: de groaza ? noaptea !? Mda, evident ca vrea doar sa imi arate cat de mare si tare este el si... la naiba, nu vreau sa il las sa mi-o demonstreze. Sta pe jos, la marginea patului, desi nu i-am cerut sa o faca. Din cand se intoarce si trage cu ochiul la mine, imi urmareste reactiile si zambeste din coltul gurii. Ah, stie ca nu suport nenorocitul de film, ca ma sperie.
Tresar la fiecare scena si imi ascund fata in perna
- Auzi, ba ?
- Ce vrei ? miorlai descoperindu-mi doar ochii .
- Esti tare simpatic cu figura aia terorizata, spune razand si casca.
- Ce vrei sa spui ? Nu sunt...aaa...terorizat de nimic.
- Hai nu zau ?
Imi dau ochii peste cap si ma intorc pe partea cealalta ca sa dau impresia ca nu imi pasa nici de el nici de prostia lui de film " infricosator". Da, sigur, de parca m-as speria eu de la un film...

Lex

Ma ridic pe nesimtite si ies din camera, lasandu-l singur. Ma amuza felul stupid in care se straduieste sa nu-si arate frica, dar tot un copil speriat pare. Ma calca pe nervi pustiul, nu stiu de ce dar brusc nu mai am nici un chef de prezenta lui.

Ma plimb prin casa fara sa stiu ce caut si aleg sa intru in biroul tatalui meu. Ma asez,aprind lampa, pun capul pe masa si raman asa un timp, golindu-mi mintea. Un tipat imi bruiaza linistea si tresar putin ingrijorat.
Cineva bubuie si tranteste usi, strigandu-mi numele. Of, ce poate sa mai vrea de la mine?
- Elian,ultima usa ! Cea din capatul holului, urlu.
Putin mai tarziu silueta i se profileaza in prag si ma pufneste rasul la auzul respiratiei sacadate.
- Lex !
- Da, Elain, sunt chiar aici.
- Lex, cum ai putut sa ma lasi singur !? se ratoieste la mine cu o voce mult mai pitigaiata decat o are de fapt. Stiai doar, stiai ca nu ma simt in siguranta si ai plecat. De ce ai plecat?

Ma ridic de la birou fara sa ii raspund si imi reiau plimbarea prin casa. Elian este ca si umbra mea, ma urmeaza pas cu pas, ca un catelus. Se tot tine dupa mine si aprinde lumina in fiecare camera, ca la comanda. Imi continui jocul, el se alatura, nimeni nu scoate nici un cuvant.

Nu am o tinta, ma distreaza pur si simplu situatia si continui asa pana cand il aud cascand in spatele meu si ma introc brusc. Tresare si scoate un mic tipat, apoi se incrunta si isi da ochii peste cap. Doamne, ce-i mai place sa faca asta! Are asa o placere diabolica de a ma scoate din sarite fara nici macar sa se straduiasca. Nu-mi inteleg starea de nervozitate dar simt ca o impartasim, ca nu sunt singurul. Ramanem fata in fata, privindu-ne, amandoi cu niste expresii ciudate pe fata, ni se citeste framantarea in priviri.

- Bine,Elian.Joaca s-a terminat.
- Nu ma jucam, cel putin nu cu tine.
- Stiu, esti doar speriat.
- Nu,nu sunt! Pur si simplu nu-mi place sa raman singur cand nu sunt la mine acasa. Crezi ca stii totul, ca ma cunosti?
- In timp, as putea sa spun si asta, ii spun razand fals.
- Las-o balta, Lex. Nu-ti doresti sa ma cunosti, nici macar nu ma poti suporta. Hai,recunoaste! Sau ce, crezi ca am nevoie de mila ta? De asta mi-ai luat azi apararea, pentru ca te simti vinovat? Vai, sarmanul copil neajutorat... N-am nevoie.
- Am impresia ca nu are nici un rost sa incep o discutie cu tine..
- Ti-am cerut eu sa-mi vorbesti? ma intreaba pe un ton veninos.
- Elian, cine era pustiul care zbiera prin casa dupa mine mai devreme? Daca erai tu- si da, erai tu- taci dracului din gura si hai in dormitor. O sa dormi cu mine in seara asta, nimeni nu are nimic de spus, nimeni nu atinge pe nimeni. Dormit, atat. Accepti?

Ezita, isi frange mainile, ofteaza si in final da din cap in semn ca accepta. Ne intoarcem impreuna in camera mea, se urca in pat, fac la fel, impartim aceeasi tacere apasatoare, bolnava. Nu o suport, respir incet, evit sa-l privesc, asteptand sa adoarma. Face la fel. Am impresia ca cineva a oprit timpul, ca se taraie undeva in urma noastra si ma holbez aiurea la tavan.

Imi dau seama ca se chinuie sa ramana treaz, inca il mai ingrijoreaza faptul ca as putea sa profit de el din nou. Strang in pumni asternutul, oftez si ii urez noapte buna. Se preface ca nu ma aude. Mult mai tarziu, ritmul respiratiei lui devine constant, adanc si realizez, mort de somn, ca a adormit. Ma intorc cu fata la el si il privesc dormind, in sfarsit linistit.

Trasaturile lui ma tulbura, are o frumusete pe care nu reusesc sa o descriu in cuvinte. Ii sarut delicat tamplele, trecandu-mi mana prin parul lui si degetele imi aluneca pe conturul buzelor arcuite intr-un suras inocent. Ma aplec si imi lipesc buzele de ale lui, presand usor. Raman asa o fractiune de secunda, apoi el tresare prin somn si inima aproape imi explodeaza de groaza la gandul ca ar putea fi treaz. Ma retrag, il privesc tinandu-mi respiratia, nu are nici o reactie. Rasuflu usurat si inchid ochii, ma las purtat de ganduri si senzatii in subconstient. Somnul, patul pe care il impartim ne uneste. Ceva, poate linistea, poate groaza de resentimente si lucruri pe care amandoi le negam, ne desparte.

[hiimera]

Ca deobicei vin si wow sunt prima.. chiar nu-mi vine sa cred.

Incepem cu ceva mai critic. Deci in acest capitol mi s-a parut umpic cam ciudat comportamentul personajelor, nu zic de nume de rau, insa s-au schimbat asa brutsc, interesant, macar asa putem cu adevarat sa le aflam personalitatea ascunsa.

La sfarsit as putea spune ca mi-a placut, se pare ca totusi Lex, nu este asa de enervat de prezenta lui Elian, din contra il caracterizeaza umpic. Deci cu siguranta reunoaste prin propria traire si gandire ca il place.
Elian ,are o personalitate destul de interesanta, ba e bland, ba e salbatic. [adica sigur pe el, incapatant etc.] Si stie cum sa-l contrazica pe Lex.
Greseli de tastare eu nu am vazut, a fost toul impecabil deci apreciez asta la tine.
Mereu le ai impecabile, bine se mai intampla cateodata una sau doua cuv. sa mai gresesti.. dar na.
Pe scurt mi-a placut totul. Nu prea mai am ce spune.. scuze. Ins sunt foarte obosita acum.
Astept nextul.