Prima zi de scoala /liceu

[Batsy]

M-a apucat nitel nostalgia, deci voi posta si eu aici.

Prima zi de liceu. Septembrie, 2008.

Mi-a placut in generala, mai ales a 8-a, cand ne-am unit mai mult si eram deja indeajuns de plictisiti de scoala incat sa plecam d'acolo si sa facem activitati extra impreuna: de la vizionarea filmelor pana la a face cheta pentru o Fanta si un Polar, sa ne ducem in Tineretului pe insula sa savuram combinatia mortala. Ma rog, fusese frumos, materie usoara, generala, monotona, nimic unde sa intampini dificultati si multa caterinca.
Vara dinainte a fost una super, am fost la Artmania cu o fosta colega, care ma bucur ca inca mi-a ramas prietena foarte buna, oricum..memorabila, deci era de asteptat ca atat eu, cat si M, sa fim triste si infricosate de liceu. Amandoua ne-am ales mate-info bilingv engleza, eu la liceul care-si avea renumele pe bilingv, ea la clasa cu cea mai mare medie de admitere, la un liceu de renume din Bucuresti. Ne era teama de materia ce avea sa vina, de pretentii si de tot ce avea sa urmeze. Asadar m-am dus cu asteptari foarte mici si cu multa tristete in prima zi de liceu.

Era o zi intunecata, ploioasa, demna de o depresie ca la carte. Mi-am luat un tricou negru, niste blugi, geaca de piele neagra si skate-shoes, eram in perioada aia.
Am ajuns acolo si am intrat in multime, nu stiam pe nimeni, nu ma dusesem la intalnirile cu bobocii, am zis ca 4 ani erau suficienti.
Dupa discursul greu de auzit al directoarei de la vremea respectiva, au iesit in fata dirigintii. Dupa multe fete calduroase, ajunge si o doamna in etate, sa ma exprim frumos, mica de inaltime de trebuia sa stau pe varfuri ca s-o vad. "R2, manutele sus!" - cand am auzit asta am avut mi s-a facut un nod in stomac, mi-a provocat o repulsie de nedescris. Am ridicat timid mana, ca si colegii mei de altfel, iar dupa ne-am strans intr-un cerc.
La terminarea "deschiderii" aveam o ora sau doua inainte sa ajungem la prima ora de dirigentie, asa ca ne-am hotarat s-o umplem mergand intr-un pub sa ne cunoastem. Nu imi amintesc nimic din partea asta, doar fragmente ce nu merita mentionate.
Pana la urma am ajuns in clasa. Vorbele dirigai ne-au impins in spatarul scaunului, toate fiind pe un ton aspru, ne-a prezentat toate obligatiile pe care le avem ca elevi in acel liceu si ce pretentii are de la noi, cu un "bun venit" parca fortat la inceput. Si atat.

Foarte dezamagita. Asta a fost cuvantul care mi-a descris ziua, dezamagire, ma asteptam sa fie urat, dar nu asa urat. Colegii nu imi placeau, aveam doar 5 baieti si stiam ca o clasa plina de fete nu e cel mai nemaipomenit lucru, iar baietii nici ei nu erau ca nebunii din generala, foarte linistiti si la locul lor. Dar de aici am invatat prima lectie din liceu: nu judeca dupa aparente. Am ramas prietena cu un grup restrans, dar sunt singura care mai vorbesc cu atata lume din clasa, pentru ca liceul m-a invatat sa ma mulez pe mai multe tipuri de oameni, care daca atata timp cat poti gasi subiecte de discutie cu ei si isi pot exprima opiniile si parerile intr-un anumit mod si daca stiu de gluma, atunci nu imi pasa ce muzica asculta, ce carti (nu) citesc, la ce filme se uita etc.
Am si regrete, dezamagiri si tot tacamu' in ceea ce priveste profii, unii colegi, ce nu am facut, dar, per total, a fost foarte bine.

Dubios, desi liceul a ajuns sa imi placa mult mai mult decat generala, nu mi-e dor. Am momente, dar trec uimitor de repede.