30-07-2010, 11:01 AM
Încă n-am ajuns la liceu...aşa că...hm..prima zi de şcoală. Îngrozitoar de plictisitoare De ce? De mică părinţii mei lucrau, aşa că întotdeauna stăteam singură acasă, şi chiar şi în prima zi de scoală am plecat singură. Da, deşii m-am trezit cu o juma de oră m-ai târziu decât trebuia, m-am îmbrăcat repede cu uniforma şi în locul dresului oribil pe care mi-l pregătise mama mi-am luat nişte blugi :]] ( era destul de frig afară şi oricum uram dresurile T.T ) En fine, mi-am luat eu frumuşel florile şi am ajuns la staţia de autobuz. Autobuzul chiar atunci pleca, aşa că m-am grăbit, fiindcă oricum întârziasem şi următorul venea incredibil de greu... Şi în graba mea de-a urca mi.am sfâşiat uniforma :]]]] Da, manşeta dreaptă, parcă, oricum ştiu sigur că aveam o mânecă ruptă =]] Am ajuns la şcoală cu o mânecă ruptă, iar în curte era o aglomeraţie infernală...zici că se dădea pâine pe gratis. Ştiu că mă tot fâţâiam pe acolo, caătându-mi clasă...şi mă simţeam destul de aiurea... Adică toţi copii îmbrăcaţi în uniformă,fetele cu codiţe şi toţi cu părinţii sau bunici de mână... Iar eu, cu o manecă ruptă, cu părul despletit şi bretonu ciufulit şi cu trandafirii ăia în mână, singura care venise fără părinţi... îmi venea să fug acasă. Nu aveam emoţii pentru prima zi, mi se părea plictisitor şi îmi tot ziceam de ce nu au venit şi ai mei măcar în prima zi, aşa cum făceau toti părinţii. Am rămas într-un colţ din curtea şcolii, până când m-a văzut o educatoare... Care m-a luat de mână şi m-a dus în clasă, fiindca era o elevă de-a ei. Cert e că eu mă holbam la părul blond, cu o şuviţă mov a educatorei mele şi uitasem de trandafiri ( ţin sigur minte că o strigam ''Domnişoara Violeta'' ). En fine, până la urmă mi-am amintit şi de flori şi i le-am dat. Am intrat în clasă, unde toţi copii se prezentau, se uitau la manualele, florile şi ciocolata de pe banca fiecăruia, iar părinţii făceau poze. Iar m-am simţit aiurea... Dar educatoarea era super drăguţă, mi-a aranjat părul şi m-a pus să mă prezint. Iar prezentarea mea a fost cea mai ciudată.. era ceva de genu' : Sunt Isabella şi îmi place să desenez. ( era scurtă şi la obiect =]] ) Iar un părinte ştiu că mă întrebase ce desenez...iar eu i-am răspuns: '' Graffiti'' Toţi se uitau la mine ca viţelul la poarta nouă :]] Iar apoi totul a fost plictisitor. Toţi povesteau, ba colorau, ba desenau, ba vroiau la toaleta, ba le era foame... Şi la sfârşitul zilei deja mă împrietenisem cu un băiat ( care mie şi acum bun prieten) şi fiindcă oricum mergeam singură spre casă şi spre şcoală, am mers cu bunica lui înapoi acasă. Şi aşa făceam în fiecare zi... Bunica lui, care acum a murit era super de treabă şi de fiecare dată când mă vedea avea obiceiul să-mi aşeze bretonu' :]]
Merci beaucoup LynnuÅŸor