28-04-2009, 06:23 PM
Capitolul Vll
Isi facu curaj si reveni printre invitati. Lua un sandwich cu caviar, dar nu-i simti gustul deloc. Ce se intampla cu el? Stia ca probabil acum Yuudai discuta cu tatal fetei pe care o va lua de nevasta. Privirea ii era trasa fara incetare spre usa bibliotecii. Trebuia sa lupte cu dorinta de a deschide usa. Vazu chipul matusii lui, a fratilor lui si se gandi ca ei meritau sa traiasca in sfarsit in liniste si pace. O casnicie nefericita pentru Yuudai ii va arunca pe toti intr-o nesiguranta si disperare in umbra careia va creste o noua generatie. Trebuia oprita aceasta nenorocire si el o va face. Nu doar pentru familie ci si pentru el ca inca isi mai iubeste varul, dar si pentru Yuudai care nu merita sa nu se insoare din dragoste. Curajul planului lui il ingrozea. In fata usii bibliotecii isi trase aer in piept si deschise usa. " Acum ma v-a dusmani, dar intr-o zi poate imi va fi recunoscator pentru interventia mea". Slaba consolare. Inaltandu-si fruntea deschise usa. Tatal fetei pe care spera ca nu o va lua de sotie si Yuudai stateau razimati de semineul ornat cu o vaza enorma de flori galbene, rosii si albe. Nu remarcasera prezenta tanarului pana acesta nu tranti usa. Cu un pahar de whisky in mana si cu un zambet provocator se indrepta spre varul sau.
-Iata unde te ascunzi in mijlocul unei petreceri, mojicule!
Yuudai il privi uimit si-i raspunse.
-Sunt ocupat dupa cum vezi. Nu am terminat de vorbit.
Domnul mai in varsta era vizibil jenat de comportamentul lui Shinsuke.
-Scuzati-ma. Verisorul meu se pare ca baut prea mult. Acum pleaca pana nu devii ridicol. Yuudai vru sa-l prinda de umeri, dar el profita sa-si arunce bratele in jurul gatului sau si il privi patimas.
-Dragul meu, zise el plangacios. Cand ma gandesc ca am strabatut atata drum ca sa te vad. Saruta-ma astfel nu plec.
Din privirea ucigatoare pe care i-o arunca Yuudai, el ar fi putut sa jure ca nu il credea atat de beat cum voia sa para. Se lipi si mai tare de el asa incat sa auda si celalalt barbat:
-Bine. Te astept in camera mea de hotel. Ca in grajd adauga el cu un zambet plin de intelesuri.
Cand varul sau il impinse el il prinse de mijloc.
-De ce esti asa rau cu mine? E vorba de vreo femeie? Ceva prospatura, impielitatule! Hi! Hi!
Yuudai il prinse de maini.
-Termina comedia asta! Sub influenta impactului scapa neindemanatic paharul care se sparse in mii de cioburi, la fel ca si curajul lui.
-Oh. ma inseli! Te urasc! zbiera el intorcandu-se cu spatele si scuturandu-si umerii in hohote de plans perfect imitate.
Ajungand din nou printre invitati isi relua atitudinea normala. Vazandu-l pe Yuudai apropiindu-se de el hohotele de mai devreme devenira adevarate.
-Poti sa-mi chemi un taxi? Nu mai vreau sa raman.
-Eu te-am adus, eu te duc, spuse Yuudai.
Drumul parcurs pana la locuinta varului sau a fost unul dureros de tacut si tensionat. Aruncandu-i o singura privire varului sau, Shinsuke constata ca acesta parea usor amuzat.l
-Bine, sa lamurim tot, sparse Yuudai tacerea. Cand ai intrat in biblioteca tocmai ii refuzam oferta acelui domn de a ma casatori cu fiica lui. Asa ca nu era nevoie de toata comedia aceea. Apoi il prinse de incheietura maini apropiindu-si capul de el.
Hai sa nu ne mai jucam de-a soarecele si pisica. Ai simtit vreodata ceva cu Emi ca atunci cand te-am sarutat eu si ca sa-i reaminteasca il saruta din nou. Tanarul ceda fara sa opuna rezistenta, cateva minute mai apoi incepea sa-si simta trupul dezbracat. Era coplesit de placere si dorinta. Yuudai il intinse pe pat facandu-l pe Shinsuke sa se inece in valul de dorinta ce-l cuprindea. Fiecare mangaiere il ardea. Plutea in valul magic ce-l cuprinse pana simti buzele lui Yuudai atingandu-l undeva mai sus de inima. Tanarul gemu infiorat dorind din ce in ce mai mult. Tot ce vroia era sa-l simta in intregime, sa-i raspunda iubirii lui si sa o accepte. Se lasa sarutat de varul sau pe tot corpul. Gemu si lacrimi de fericire curgeau din ochii sai frumosi cand celalalt barbat ii acapara cu gura zona sensibila. Bataile inimii se inteteau, respiratia ii era din ce in ce mai fierbinte, luciditatea se risipea ca fumul in bataia vantului, doar visa, visa ca zboara pe aripi de pasiune, ca primeste atinge ce si-a dorit din adolescenta sa atinga, dar acest vis era realitate. Magia se risipi putin cand simti o durere la patrunderea varului sau.
-Imi pare atat de rau ca te doare, ii spuse Yuudai.
-Nu iubitule, cand iubesti nu trebuie sa-ti para rau sau sa-ti ceri iertare. Durerea asta imi provoaca atata fericire ca nu gasesc cuvinte sa o descriu. As dori sa scriu o reteta la cum poti ajunge la starea asta ca toti oamenii sa aiba parte de ea. Trupurile lor vorbeau aceasi limba, gurile lor nu se mai puteau desprinde una de cealalta. Atinsera apogeul extazului in acelasi timp si dupa ritualul dragostei adormira imbratisati mangaiati de respiratia lor.
Shinsuke se trezi in zgomotele obisnuite ale diminetii. O raza de soare patrunse printre jaluzele si-i mangaie fata. Se intinse cateva clipe ca o pisica savurand amintirile desfatatoare ale noptii. Abia cum remarca linistea care invaluia casa. Se intoarse pe o parte si gasi un bilet de la Yuudai: Dragul meu, sunt la vila. O sa vin in jurul pranzului.
Neavand ce sa faca prepara ceva sa manance, spala vasele si pleca sa faca un dus. Ii parea rau sa faca dus pentru ca astfel urmele buzelor si a trupului lui Yuudai se vor sterge. Statu in jur de o ora si ceva in dus. Vrand sa iasa din cabina dadu peste varul sau complet gol.
-Sper ca nu te deranjeaza daca iti prelungesti dusul, spuse acesta sarutandu-l si razimandu-l de perete. Isi turna gel de dus in palme si-l intinse pe corpul tanarului. Simtea cum trupurile lor sunt cuprinse de foc, ii ridica piciorul si-l patrunse mai patimas ca noaptea trecuta. Se strangeau in brate sarutandu-se, bucurandu-se de clipele ce le petreceau impreuna. Au iesit din dus dupa doua ore in care pasiunea si-a spus cuvantul. Yuudai ramase impietrit cu privirea spre bagajele pregatite.
-Trebuie sa ma intorc sa dau examenele finale.
-Cand pleci?
-Peste doua ore, raspunse tanarul.
Orele au trecut, o stare de neliniste i-a cuprins pe amandoi. Simteau si o stare pe care nu o puteau descrie, ceva ca un presentiment. O stare apasatoare, dramatica ca si cum ceva rau ar urma sa se intample. Iesind in strada aceea stare se adeveri. Yuudai ii daduse lui Shinsuke cheile de la masina pentru a o deschide fiindca el a uitat sa incuie usa locuintei. Nici nu apuca sa introduca cheia in broasca si auzi un zgomot puternic de frana pusa brusc si o izbitura. Cand se intoarse vazu trupul inert al varului sau si o balta mare de sange.
Cateva ore mai tarziu, dupa o lunga agonie pe holul spitalului veni doctorul si-i spuse ca tanarul se afla in stare grava si ca trebuie sa astepte ziua de maine ca dovada ca tanarul nu va muri si va trece peste aceasta zi.
Isi facu curaj si reveni printre invitati. Lua un sandwich cu caviar, dar nu-i simti gustul deloc. Ce se intampla cu el? Stia ca probabil acum Yuudai discuta cu tatal fetei pe care o va lua de nevasta. Privirea ii era trasa fara incetare spre usa bibliotecii. Trebuia sa lupte cu dorinta de a deschide usa. Vazu chipul matusii lui, a fratilor lui si se gandi ca ei meritau sa traiasca in sfarsit in liniste si pace. O casnicie nefericita pentru Yuudai ii va arunca pe toti intr-o nesiguranta si disperare in umbra careia va creste o noua generatie. Trebuia oprita aceasta nenorocire si el o va face. Nu doar pentru familie ci si pentru el ca inca isi mai iubeste varul, dar si pentru Yuudai care nu merita sa nu se insoare din dragoste. Curajul planului lui il ingrozea. In fata usii bibliotecii isi trase aer in piept si deschise usa. " Acum ma v-a dusmani, dar intr-o zi poate imi va fi recunoscator pentru interventia mea". Slaba consolare. Inaltandu-si fruntea deschise usa. Tatal fetei pe care spera ca nu o va lua de sotie si Yuudai stateau razimati de semineul ornat cu o vaza enorma de flori galbene, rosii si albe. Nu remarcasera prezenta tanarului pana acesta nu tranti usa. Cu un pahar de whisky in mana si cu un zambet provocator se indrepta spre varul sau.
-Iata unde te ascunzi in mijlocul unei petreceri, mojicule!
Yuudai il privi uimit si-i raspunse.
-Sunt ocupat dupa cum vezi. Nu am terminat de vorbit.
Domnul mai in varsta era vizibil jenat de comportamentul lui Shinsuke.
-Scuzati-ma. Verisorul meu se pare ca baut prea mult. Acum pleaca pana nu devii ridicol. Yuudai vru sa-l prinda de umeri, dar el profita sa-si arunce bratele in jurul gatului sau si il privi patimas.
-Dragul meu, zise el plangacios. Cand ma gandesc ca am strabatut atata drum ca sa te vad. Saruta-ma astfel nu plec.
Din privirea ucigatoare pe care i-o arunca Yuudai, el ar fi putut sa jure ca nu il credea atat de beat cum voia sa para. Se lipi si mai tare de el asa incat sa auda si celalalt barbat:
-Bine. Te astept in camera mea de hotel. Ca in grajd adauga el cu un zambet plin de intelesuri.
Cand varul sau il impinse el il prinse de mijloc.
-De ce esti asa rau cu mine? E vorba de vreo femeie? Ceva prospatura, impielitatule! Hi! Hi!
Yuudai il prinse de maini.
-Termina comedia asta! Sub influenta impactului scapa neindemanatic paharul care se sparse in mii de cioburi, la fel ca si curajul lui.
-Oh. ma inseli! Te urasc! zbiera el intorcandu-se cu spatele si scuturandu-si umerii in hohote de plans perfect imitate.
Ajungand din nou printre invitati isi relua atitudinea normala. Vazandu-l pe Yuudai apropiindu-se de el hohotele de mai devreme devenira adevarate.
-Poti sa-mi chemi un taxi? Nu mai vreau sa raman.
-Eu te-am adus, eu te duc, spuse Yuudai.
Drumul parcurs pana la locuinta varului sau a fost unul dureros de tacut si tensionat. Aruncandu-i o singura privire varului sau, Shinsuke constata ca acesta parea usor amuzat.l
-Bine, sa lamurim tot, sparse Yuudai tacerea. Cand ai intrat in biblioteca tocmai ii refuzam oferta acelui domn de a ma casatori cu fiica lui. Asa ca nu era nevoie de toata comedia aceea. Apoi il prinse de incheietura maini apropiindu-si capul de el.
Hai sa nu ne mai jucam de-a soarecele si pisica. Ai simtit vreodata ceva cu Emi ca atunci cand te-am sarutat eu si ca sa-i reaminteasca il saruta din nou. Tanarul ceda fara sa opuna rezistenta, cateva minute mai apoi incepea sa-si simta trupul dezbracat. Era coplesit de placere si dorinta. Yuudai il intinse pe pat facandu-l pe Shinsuke sa se inece in valul de dorinta ce-l cuprindea. Fiecare mangaiere il ardea. Plutea in valul magic ce-l cuprinse pana simti buzele lui Yuudai atingandu-l undeva mai sus de inima. Tanarul gemu infiorat dorind din ce in ce mai mult. Tot ce vroia era sa-l simta in intregime, sa-i raspunda iubirii lui si sa o accepte. Se lasa sarutat de varul sau pe tot corpul. Gemu si lacrimi de fericire curgeau din ochii sai frumosi cand celalalt barbat ii acapara cu gura zona sensibila. Bataile inimii se inteteau, respiratia ii era din ce in ce mai fierbinte, luciditatea se risipea ca fumul in bataia vantului, doar visa, visa ca zboara pe aripi de pasiune, ca primeste atinge ce si-a dorit din adolescenta sa atinga, dar acest vis era realitate. Magia se risipi putin cand simti o durere la patrunderea varului sau.
-Imi pare atat de rau ca te doare, ii spuse Yuudai.
-Nu iubitule, cand iubesti nu trebuie sa-ti para rau sau sa-ti ceri iertare. Durerea asta imi provoaca atata fericire ca nu gasesc cuvinte sa o descriu. As dori sa scriu o reteta la cum poti ajunge la starea asta ca toti oamenii sa aiba parte de ea. Trupurile lor vorbeau aceasi limba, gurile lor nu se mai puteau desprinde una de cealalta. Atinsera apogeul extazului in acelasi timp si dupa ritualul dragostei adormira imbratisati mangaiati de respiratia lor.
Shinsuke se trezi in zgomotele obisnuite ale diminetii. O raza de soare patrunse printre jaluzele si-i mangaie fata. Se intinse cateva clipe ca o pisica savurand amintirile desfatatoare ale noptii. Abia cum remarca linistea care invaluia casa. Se intoarse pe o parte si gasi un bilet de la Yuudai: Dragul meu, sunt la vila. O sa vin in jurul pranzului.
Neavand ce sa faca prepara ceva sa manance, spala vasele si pleca sa faca un dus. Ii parea rau sa faca dus pentru ca astfel urmele buzelor si a trupului lui Yuudai se vor sterge. Statu in jur de o ora si ceva in dus. Vrand sa iasa din cabina dadu peste varul sau complet gol.
-Sper ca nu te deranjeaza daca iti prelungesti dusul, spuse acesta sarutandu-l si razimandu-l de perete. Isi turna gel de dus in palme si-l intinse pe corpul tanarului. Simtea cum trupurile lor sunt cuprinse de foc, ii ridica piciorul si-l patrunse mai patimas ca noaptea trecuta. Se strangeau in brate sarutandu-se, bucurandu-se de clipele ce le petreceau impreuna. Au iesit din dus dupa doua ore in care pasiunea si-a spus cuvantul. Yuudai ramase impietrit cu privirea spre bagajele pregatite.
-Trebuie sa ma intorc sa dau examenele finale.
-Cand pleci?
-Peste doua ore, raspunse tanarul.
Orele au trecut, o stare de neliniste i-a cuprins pe amandoi. Simteau si o stare pe care nu o puteau descrie, ceva ca un presentiment. O stare apasatoare, dramatica ca si cum ceva rau ar urma sa se intample. Iesind in strada aceea stare se adeveri. Yuudai ii daduse lui Shinsuke cheile de la masina pentru a o deschide fiindca el a uitat sa incuie usa locuintei. Nici nu apuca sa introduca cheia in broasca si auzi un zgomot puternic de frana pusa brusc si o izbitura. Cand se intoarse vazu trupul inert al varului sau si o balta mare de sange.
Cateva ore mai tarziu, dupa o lunga agonie pe holul spitalului veni doctorul si-i spuse ca tanarul se afla in stare grava si ca trebuie sa astepte ziua de maine ca dovada ca tanarul nu va muri si va trece peste aceasta zi.