Pictand cu sange [+18]

[Mitsukai Yoru]

In curand voi termina unul dintre ficuri, asa ca nu am putut sta linistata si m-am apucat de altul. Fic-ul este politist si yaoi-ist:)) Scenele vor incepe din capitolul 3 si va fi ceva un pic mai mult decat ceea ce scriu eu de fel. Intr-un fel e bine, intr-un fel s-ar putea sa fie prea mult dar sper sa fie in regula. Sper sa fie ok, iar daca va plac crimele si paranormalul cu atat mai bine.
Sqa vedem xD

Capitolul 1:

<<Tic-tac, tic-tac>>, aceste cateva sunete taiau linistea profunda a casei. In cateva colturi se mai zareau umbre ce dansau frenetic prin lumina pala a lunii. Noaptea a zavorat in bratele ei soarele, lasand stelele sa picteze pe mantia de carbune mici pete albe, ce isi scurgeau stralucirea prin geamul mare al camerei. Nimic nu indraznea sa tulbure acele clipe monotone.
Doi ochi se deschid brusc, lasand albastrul lor sa strapunga aerul din ce in e mai sufocant. Respiratia sa se face auzita prin vidul cuprins intre cei patru pereti, lasand sa iasa la iveala o senzatie ciudata de neliniste. Un trup firav se inalta prin intuneric si se indreapta catre linia de lumina ce desparte camera sa de holul de la etaj. Un scartait usor lasa usa sa atinga peretele, iar din intuneric se zareste chipul palid al unui baietel, nu mai mare de zece ani. Priveste inspre camera parintilor sai si se indreapta catre ei. Picioarele sale lasa urme pe gresia rece a holului, ce retrimit fiori pana in cel mai ascuns colt al trupului . Nu se aude nimic, e mult prea liniste pentru o noapte de primavara.

[i]

[Yaku-chin]

whhhhhhhhhhhaaaaaaaaaaa eeee minunat!!!!! il ador, macar nu ma lasi sa simt absentza celuilalt fic care o sa se termine, desi o sa o simt insa ficul asta e foarte interesant. imi place foarte mult e superb ce mai e minunat divin, baiatul asta Kanou e de treaba cred chiar daca e ciudat saracutu cat aa suferit ......hmmm cum a putut asista la moartea parintilor, imi pare asa rau pentru el...sper ca viata de liceu sa ii prinda bine...si totusi cine e acea persoana care ii zicea "ucide"? hmmm sunt extrea curioasa abia astept sa vina nexu cat mai repede te rog:D....:* succes si bafta si numai noroc si toate cele bune:) :X

[Topaz]

Bun, am citit si eu capitolul asta si acum sa'ti zic parerea mea despre el.
Ce pot zice? M'ai impresionat ! Imi place mult felul in care scri . Cu exprimarea stai foarte bine din cate observ si nu duci lipsa de idei, ai idei chiar foarte bune ! Mi'a facut placere sa citesc capitolul si crede'ma ca voi citit ficul in continuare ! E grozav sincer. Bravo tie ca nu ai greseli de tastare, cred ca doar una singura am observat.
Si inca ceva, ai papat uneori semnul intrebarii.
De exemplu aici :" - Kanou, se auzi o voce groasa, esti gata ", nu ar fi trebuit sa fie intrebare ? Incearca sa nu mai papi semnele de punctuatie, se poate intalege altceva.
Ce sa mai zic? Ideea ficului pare destul de interesanta. Presimt ceva love intre Kanou si baiatul de care s-a lovit in drum spre liceu.Btw, imi place foarte mult cum se comporta Kanou, yay e un personaj grozav dupa parerea mea ! Poate o sa pui si niste poze cu personajele .
Cam asta e parerea mea.Deci cred ca acesta va fi un fic foarte bun. Succes in continuare si sport la scris !
Pune repede capitolul 2 . Bye bye ~

[Mitsukai Yoru]

Yaku-chin mersi mult ca ai trecut pe la topicul meu ca de obicei. :* Sper sa-ti placa si capitolul asta. Kisu
Topazu: heya! MS ca ai trecut pe aici, ma bucr mult ca-ti splace ms si de sfaturi. Stiu ca semnele de punctuatie au fost mancate, dar word-ul ma ucide, >.< In fine, am sa incerc sa fiu mai atenta. pozele cu personajele imediat le pun xD
ms cya :*
Capitolul 2:100

Simtea caldura imprastiindu-se prin trupul sau, si-si misca degetele in cautarea ei. O mana lipita de a sa ii strangea degetele cu putere.
Deschise ochii, insa lumina era prea puternica pentru a isi da seama unde se afla. Stranse palma si isi intoarse chipul spre directia ei. Ramase cu ochii atintiti asupra celui ce statea langa el in pat. Ce naiba facea langa un baiat? Isi pipai corpul si realiza ca era dezbracat, purtand doar boxeri; nu-si amintea ce s-a intamplat aseara.
Se ridica si se uita prin camera, trebuia sa fie la internatul liceului, totul i se parea lipsit de personalitate si incapere un aer de singuratate. Ii displacea senzatia asta si i se parea chiar dureroasa.
Auzi un oftat usor si isi indrepta privirea catre pat. Baiatul ce dormise langa el il privea acum cu o urma de curiozitate ascunsa in ochii sai.
-Unde-mi sunt hainele? Si cine esti tu? intreba Kanou pe un ton indiferent, lipsit de orice sentiment.
-Nee, ai putea sa zici si tu un multumesc ceva, inainte sa ma iei cu intrebari din astea. Akimoto Hideaki, mai pe scurt Hide.
Kanou il masura cu privirea si se intoarse cu spatele mergand catre geam. Il deschise si privi afara, avusese dreptate, se afla chiar in liceu. Era placut acolo, si lasa acel sentiment sa-l domine, sa-l paralizeze, simtea pulsul inimii ce crestea in intensitate si cu fiecare bataie se simtea mai liber, mai predispus slabiciunii de care vroia sa scape.
Simti ceva lovindu-i spatele si isi vazu hainele pe jos. Probabil ca celalalt i le aruncase sau probabil ca fusesera acolo in tot acest timp, nu fusese atent pe unde merge. Hide se aseza pe pat, privindu-l ingandurat.
Ii admira trupul baiatului, i se parea atat de fragil, incat si la o atingere a aerului avea impresia ca s-ar putea frange. Kanou avea pielea alba, mult mai alba decat vazuse pana atunci, si poate ca asta il fermeca. Nu avea un trup bine facut, dar avea o frumuseste aparte, o sensibilitate pe care Hide nu o mai vazuse.
-Iti iau un televizor? Te uiti la corpul meu de minute bune, nu-mi spune ca te-ai indragostit si tu de mine?
Kanou il surpinse cu intrebarea aia si aproape ca-l facu sa se balbaie, insa Hide isi inchise buzele imediat, dandu-si seama ce ar putea face daca ar vorbi intr-un impuls.
-De tine? Cine s-ar indragosti de un pusti enervant ca tine?
-Da , da asta a zis si fostul, si fostul celalat si fosta, da, da toti au zis asta, spuse baiatul afirmand din cap.
Hide stranse pumnul enervat si isi intoarse capul ca semn contradictoriu la spusele baiatului. Kanou zambi, fapt ce-l surprinse pe Hide, avea un zambet diferit. Un zambet parca scrijelit,pe chipul sau, ca si cum l-ar invata; il intristase. Il durea, era ca un venin ce se raspandeste prin trup si ucide, si asta il facea sa-si doreasca sa fie alaturi de baiat. Avea un sentiment diferit, ca si cum s-ar vedea prins in mintea baiatului, atunci tresari. Cand acel gand ii strabatu mintea, ajunse sa tremure necontrolabil.
-Cine esti? murmura Hideaki.
-Hm? In niciun caz un specimen pe cale de disparitie cum ma tratezi tu, afirma Kanou bosumflat.. Kanou , asta e numele meu, Kanou Akemi.
Hideaki deschise ochii mari, lasandu-si pupilele sa-i tulbure privirea. Nu putea sa creada ca persoana din fata e el. Nu vroia sa creada asta, era si asa destul de dureros sa-l vada in starea in care era, cum ar fi suportat asta? Cum ar putea macar sa-l priveasca in ochi pe cel ce l-a parasit atat de mult timp? Tacu, muscandu-si cu putere buzele. Incerca sa se controleze, trebuia sa faca asta, celalalt nu avea voie sa afle cine e el.
Se auzi un tipat infundat, ce-l trezi din starea in care se afla. Kanou era pe jos, in genunchi tremurand si tragandu-se de par. Parea disperat, se vedeau lacrimile cum se scurg pe fata sa, lasand niste cicatrici false si rosii.
-Nu, nu din nou. Nu mai vreau! Opriti-va, opriti-va! tipa baiatul.
Hideaki se repezi la el, aruncandu-se in genunchi si luandul in brate. Il strangea cu putere si ii simtea trupul tremurand, parca in acelasi timp cu inima sa. Nu stia ce ar trebui sa faca, continua sa-l stranga la piept cu putere, punandu-si genunchi de o parte si de alta a trupului lui Kanou. Vroia sa-l protejeze , trebuia sa faca sta, insa se simtea ca un idiot cand realiza ca e lipsit de orice putere.
Il prinse pe baiat de barbie si ii ridica fata la nivelul chipului sau. Simtea lacrimile cum se scurg pe proprii obraji, pana a-si da seama ca plange. Ii mangaie chipul si isi apropie buzele de ale sale. Vroia sa stea asa, vroia sa-i simta respiratia ca niste intepaturi mici pe chipul sau. Nu il saruta, insa isi lipi fruntea de a sa si ii strecura degetele prin palma baiatului. Statu asa pana cand simti cum tanarul se calmeaza, si respira din ce in ce mai normal. Mai vroia sa-l simta, stia ca acel gest insemnase mai mult decat orice sarut, si asta il linistea, nu-l uitase inca, dupa fiecare cosmar obisnuia sa-i sarute fruntea, l-a iubit enorm, il iubeste si probabil il va iubi, nu a putut sporta ideea de a il vedea asa distrus.
-Esti bine? intreba Hide, prinzandu-i fata intre palme si privindu-l adanc in ochi.
Insa baiatul nu facea decat sa murmure cateva cuvinte, privea intrebator in directia celuilalt si parca era prins in alta lume. Hideki il privi atent incercand sa intelega ce zice baiatul. Urechile incepura sa distinga sunetul slab.

[I]

[Yaku-chin]

whhhaaawwww saracul baiat saracu kanou ...sa vada atatea si sa nu poata sa faca nimica...si cinei hide? si ceilalti? ce cauta ei acolo? cine sunt? ce vor de la kanou? hmmm tipu asta hide il cunoaste...si de ce la uitat kanou pe hide? de ce atatea intrebari mitsu de ce nu nu lamuresti:(( vrei sa ne ucizi si pe noi? ei bine cu mine reusesti ca de fiecare data:( ma omorii....prea mult suspans mult prea mult mister vreau sa aflu:( vreau....
A fost un capitol super de frumos si misterios....astept nexu cat de curand...sunt curioasa:D pwps:D:X

[Topaz]

OMG ! Am ramas fara cuvinte :o . Esti cumva o scriitoare adevarata si nu vrei sa ne zici :))?
Bine, uite am observat o greseala :

mri - muri [ne ca ai papat un u ;;)]

Asta a fost singura greseala de tastare, in rest numai ai . Ce pot zice de capitolul asta ?
E pur si simplu grozav . Doamne nici nu am ce comenta :o . Mie una imi place foarte , foarte mult .
Sunt tare curioasa cine e Hide si cum de Kanou nu'l mai cunoaste :-ss . Si cei cu baietii aia ? Si Yoshi ?
Omg cate intrebari . Nu mai pot sa dorm la noapte daca nu aflu cat mai repede =]] .
Sti , imi place ca tu faci capitolele destul de lungi si pedeasupra mai sunt si bune . Bravo !
Astept cu nerabdare urmatorul capitoul . Sport la scris in continuare !

[Mitsukai Yoru]

Hihii, voi raspunde la intrebari pe rand, a mai aparut cineva, >:) Poza cu acea persoana secreta nu o voi pune, cred ca atat timp cat Kanou nu-l cunoaste ramane misterios, si chiar daca am dat cateva detalii, daca ii pun acum poza nu mai e la fel. In schimb am pozele cu ceilalti. xD Pe cei patru baieti ii voi descrie capitolul urmator( cand pun si pozele) asa ca pana atunci pun poze doar cu Hide si kanou xD
Mersi mult pentru comenturi, si pentru aprecieri. :"> Topaz cred ca mai am un drum lung pana sa devin ceea ce numesti un scriitor adevarat, mersi mult de compliment.
Yaku-chin Normal =)) doar e fic politist, totul se rezuma la secrete, dar eu nu sunt criminala :-s pe bune, chiar nu sunt. :"> Totul se va afla pe parcurs so Hope you like it ;;)
Hideaki
Kanou
Capitolul 3:Atingeri pacatoase

<< Pic, pic>>, se auzeau lacrimi ce curgeau pe parchetul camerei. Era liniste, o liniste terifianta; frica, durere, epave ale mintii ce pluteau in deriva prin ganduri si sentimente. Kanou se straduia sa se ridice, dar cineva il apasa cu mana pe piept, tinandu-l tintuit la podea. Fiecare bataie a inimii sale era o noua lovitura zguduitoare resimtita pana in spatele ochilor, aproape de tample.
In linistea camerei, baiatul deveni constient de-un zumzet slab,ce pulsa din spatele usi; un soi de muzica inumana, insa placuta.
Se ridica si deschise, nu se putea tine pe picioare, asa ca statea proptit de tocul usii, cu mana pe lemnul rece. Ridica privirea si ramase atent la cel din fata sa. Nu ii putea distinge trasaturile foarte bine. Strainul parea o figura neagra, sobra, desi parul se revarsa in valuri albe peste umerii lati. Nu parea mai mare ca el, nici mai diferit, dar avea o oarecare maturiate in privire, un oarecare simt al cunoasterii umane. Cine era? Il facea curios asta, insa era prea slabit pentru a-si pune intrebari inutile la care stia ca nu va primi raspuns. Se lasa in genunchi, parca vlaguit si ramase acolo, pana ce strainul il lua in brate si-l aseza pe pat.
Cat timp trecuse de cand fugise de langa ei, cat timp mai avea sa treaca, ciudat, se simtea singur, pentru prima oara de atunci se simtea abandonat si accepta asta.
Acei sase ani au reusit sa deseneze cu cenusa parintilor sai un zid negru, intre el si lume, stia ca e izolat, insa ii era greu sa scape din acea temnita in care se inchisese acum mult timp.
Zambi, nu era constient ca facuse asta, ca si cum ar fi aruncat acea expresie pe fata sa, insa era placut. Se simtea tras intr-o lume diferita de a sa, se simtea drogat cu placere. Fiori ii strabateau trupul in toata lungimea sa, pierzandu-se in mici sunete ce vibrau prin aer. Era posedat de niste atingeri usoare, insa destul rascolitoare, ce-i presau pielea alba pana in adancul carnii.
Camasa ii era deschisa, nasture cu nasture, pana ajunse intinsa, asemeni unor aripi pe patul camerei. In intensitatea luminii care se revarsa pe ferestrele mari, incaperea parca devenise un negativ fotografic, creata din portiuni de alb si umbre negre halucinante.
Avea ochii inchisi, si poate ca asta contribuia mai mult la senzatia de excitare ce-i domina trupul. Zgarieturi trasau pe corpul sau cicatrici false, ce se inroseau cu rapiditate. Ingerul de langa el, isi gusta propia prada; nu-i aflase numele, insa se simtea dezbracat din ce in ce mai mult de ochii sai adanci. Pe picioare ii aluneca un material asemeni bumbacului; banui ca sunt pantalonii, pentru ca imediat dupa aceea isi simti goliciunea expusa privirii celuilalt. Degete fine, ii parcurgeau trupul fara ezitare, trecand peste sfarcuri si ajungand pana la gura sa, pe care o cerceta cu atentie. Nu se intampla altceva, nu erau decat urme lasate de caldura bratelor celuilalt. Isi simti interiorul invadat si o durere il facu sa scoata un scancet slab. Simtea atingerile ce-i facea trupul sa ia foc, iar corpul sau cerea mai mult, insa nu primea altceva. Il durea, se simtea sfasiat insa totul se transforma in placere, cu fiecare patrundere mai adanca a degetelor strainului. Simti mana baiatului cum urca si coboara pe organul sau, ritmic, cu fiecare secunda mai repede. Pielea se inrosise si baiatul isi musca buza de durere. Un lichid alb, il facu sa scoata un scancet si apoi

[Yaku-chin]

whhhhhaaaa ce tare!!! ce yaoi ce tare ce bine imi pare k a fost yaoi, hmmm mai facut sa nu imi iau ochii salivam:))) hmm is nebuna stiam :)))...dar kanou asta cum sa nu simta el nimic? cum sa nu stie k a facuto? ce pervers in devenire:)) glumeam....si hide gelos hm? tare:D:))imi place insa sunt curioasa cine e noul aparut :D
Astept nexu cat de curand sper...
Bafta si succes! si nu ne mai tine in suspans:D:)

[nolazy]

Woow..deci ficul tau este extraordinar.Mai ales si pentru ca este politist, iar eu iubesc acest gen.Tot acel mister care predomina m-a tinut pur si simplu cu sufletul la gura. N-am nici o idee cum se vor desfasura lucrurile de acum, dar pot sa pun pariu ca va fi interesant :D
Imi pare bine ca Hide nu l-a mai violat pe Kanou..si asa saracul nu avea nici o vina..Iar acel personaj nou mi se pare de-a dreptul nebun..
Abia astept urmatorul capitol :X. Spor la scris :*
bye bye :bye:

[Topaz]

Oho..capitol nou ! :x
Ce pot zice ?! Mi-a placut la nebunie.
Ca deobicei greseli de tastare nu ai si nici de exprimare.Te descurci de minune !Ficul acesta incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult, ideea ta e originala, va fi un fic superb, sunt sigura de asta :x. Nu am ce sa comentez...dar astept capitolul 4 cu nerabdare:x . Bye bye si sport la scris in continuare !