Edit: am inlocuit cu altceva acea poveste, fiindca nu am avut timp sa scot toate diactricele.
Varsta minima: orice varsta.
Gen: -
Limba: romana.
Observatii: povestiri scurte
Tip comentariu: nu conteaza, ramane la altitudinea cititorilor.
Observatii in plus: mai sunt postate undeva, pe alt forum.
Lasand nebunia sa se hraneasca.
Privesti in jur, nu vezi nimic. Intorci spre stanga capul, un coridor gol, intorci spre dreapta, lumina slaba. Totul in jur a fost inghitit de liniste. Te impacientezi.
Iluziile mintii joaca dansul mortii, crezi ca esti pierdut, dar te afunzi singur in depresia oarba pe care ochii ti-o creaza. Esti incetosat de gandul ca nu va mai exista o a doua zi. Oare nebunia a pus stapanire pe tine? Simtomele sunt clare, se pare ca stropul de ploaie a tulburat oceanul larg.
In urmatoarele secunde tresari, fugi din loc, alergi precum un iepure vanat de lup. Crezi, ca totul e un camp de lupta, auzi zgomote, sunete asurzitoare. Parca o intreaga ceata de antilope s-ar rasfrange asupra ta, zdrobindu-te sub presiunea vitezei. Bestiile ce le urmaresc par flamande si crezi cu tarie ca vor mult mai mult de atat. Te vor pe tine.
Incerci sa scapi, dar fugi spre gol, te blochezi, ingenunghezi si privesti in intunericul format prin inchiderea pleaoapelor. Auzi nimic. Totul pare in surdina, zgomotele se indeparteaza odata cu salbaticiunea din mintea ta tulbure. Stai cateva secunde si iti pui intrebare:
"Sunt in siguranta?"
Iar raspunsul nu intarzie sa vina atunci cand deschizi ochii si vezi ca totul e normal, caci nebunia a posedat partea mintala a carei somnolenta nu ai putut-o anihila. E clar ca vezi lucruri anormale, insa nu uita - viata e compusa din ceva real si ireal, nu lasa fantazmele sa joace in fata ta! Poti oricand sa fi captat si inghitit de ele.
Un sincer bun venit!
Se simte in jur aerul rece, de mult a fost colesita natura de acest sentiment profund. Cu toate ca toamna dispare, iarna se revarsa primitoare, avand bratele larg deschise.
E deja 1 Decembrie, pot sa vad cum cerul e usor luminat de soare, norii mari si impaienjeniti de fum cenusiu, imi creaza starea de somnolenta. Insa ma conformez sa raman cu ochii deschisi, nu pot sa pierd spectacolul fulgilor.
Ma plimb pe aceiasi poteca, pe care ma plimbam si acum trei anotimpuri in urma. A ramas la fel de nesfarsita si minunata, peisajul din jur imbratisand un tablou de basm.
Imi aduc mainile la nivelul buzelor, le simt inghetate, incep a sufla, vreau doar putina caldura, dar treptat privirea imi este furata de ceva.
Fulgii se preling in jos, totul pare un vis. Precum mici stelute, se apleaca asupra mea, antura imbracand o haina de un alb lucios. Credeam ca nu se va mai intampla, credeam ca iar avea sa fie pustiu, pamantul negru din nou sa impanzeasca peisajul de iarna.
Dansul fulgilor se inteteste, vantul se alatura si el, cu unduiri fine si elegante, ghideaza aronic cristalele inghetate.
Totul in jur pare cuprins de o vraja, iarna a sosit. Si iti urez un sincer bun venit!
Varsta minima: orice varsta.
Gen: -
Limba: romana.
Observatii: povestiri scurte
Tip comentariu: nu conteaza, ramane la altitudinea cititorilor.
Observatii in plus: mai sunt postate undeva, pe alt forum.
Lasand nebunia sa se hraneasca.
Privesti in jur, nu vezi nimic. Intorci spre stanga capul, un coridor gol, intorci spre dreapta, lumina slaba. Totul in jur a fost inghitit de liniste. Te impacientezi.
Iluziile mintii joaca dansul mortii, crezi ca esti pierdut, dar te afunzi singur in depresia oarba pe care ochii ti-o creaza. Esti incetosat de gandul ca nu va mai exista o a doua zi. Oare nebunia a pus stapanire pe tine? Simtomele sunt clare, se pare ca stropul de ploaie a tulburat oceanul larg.
In urmatoarele secunde tresari, fugi din loc, alergi precum un iepure vanat de lup. Crezi, ca totul e un camp de lupta, auzi zgomote, sunete asurzitoare. Parca o intreaga ceata de antilope s-ar rasfrange asupra ta, zdrobindu-te sub presiunea vitezei. Bestiile ce le urmaresc par flamande si crezi cu tarie ca vor mult mai mult de atat. Te vor pe tine.
Incerci sa scapi, dar fugi spre gol, te blochezi, ingenunghezi si privesti in intunericul format prin inchiderea pleaoapelor. Auzi nimic. Totul pare in surdina, zgomotele se indeparteaza odata cu salbaticiunea din mintea ta tulbure. Stai cateva secunde si iti pui intrebare:
"Sunt in siguranta?"
Iar raspunsul nu intarzie sa vina atunci cand deschizi ochii si vezi ca totul e normal, caci nebunia a posedat partea mintala a carei somnolenta nu ai putut-o anihila. E clar ca vezi lucruri anormale, insa nu uita - viata e compusa din ceva real si ireal, nu lasa fantazmele sa joace in fata ta! Poti oricand sa fi captat si inghitit de ele.
Un sincer bun venit!
Se simte in jur aerul rece, de mult a fost colesita natura de acest sentiment profund. Cu toate ca toamna dispare, iarna se revarsa primitoare, avand bratele larg deschise.
E deja 1 Decembrie, pot sa vad cum cerul e usor luminat de soare, norii mari si impaienjeniti de fum cenusiu, imi creaza starea de somnolenta. Insa ma conformez sa raman cu ochii deschisi, nu pot sa pierd spectacolul fulgilor.
Ma plimb pe aceiasi poteca, pe care ma plimbam si acum trei anotimpuri in urma. A ramas la fel de nesfarsita si minunata, peisajul din jur imbratisand un tablou de basm.
Imi aduc mainile la nivelul buzelor, le simt inghetate, incep a sufla, vreau doar putina caldura, dar treptat privirea imi este furata de ceva.
Fulgii se preling in jos, totul pare un vis. Precum mici stelute, se apleaca asupra mea, antura imbracand o haina de un alb lucios. Credeam ca nu se va mai intampla, credeam ca iar avea sa fie pustiu, pamantul negru din nou sa impanzeasca peisajul de iarna.
Dansul fulgilor se inteteste, vantul se alatura si el, cu unduiri fine si elegante, ghideaza aronic cristalele inghetate.
Totul in jur pare cuprins de o vraja, iarna a sosit. Si iti urez un sincer bun venit!