Pagini de jurnal

[Nero19]

23 August 1583


Florenta

Lumini. Sunete de petrecere. Chiote si urale pentru cei doi oameni care tocmai se casatorisera. Toti erau fericiti deoarece toata lumea credea ca cei doi nuntasi erau facuti unul pentru celalalt. Toti cu exceptia mea si a lui Francesco, prietenul meu din copilarie. Doar noi doi stiam ca mirele nu era tocmai un...om in toata firea. Doar noi doi stiam foarte bine ca Vittorio era de fapt un vampir, iar singurul lucru care ne oprise din a fugi din Florenta era faptul ca el nu avea habar ca il vazusem cum bause sangele unei femei nevinovate. Nici acum nu pot uita felul in care si-a apropiat buzele de gatul femeii cu par blond si carliontat si imbracata intr-o rochie de bal de culoarea unui albastru stralucitor. Sunetul care se auzi in acea seara ma facu sa il privesc cu totul alti ochi. In linistea aceea eu si cu Francesco am auzit cum Vittorio bau incet tot sangele femeii, dupa care ii puse cu grija cadavrul langa un zid, nemaivazand-o nimeni din acea seara.
Eu si Francesco ne decisesem dupa o saptamana plina de certuri sa parasim Florenta, crezand ca am fost descoperiti, dar chiar in acea seara Vittorio veni la noi sa ne invite la nunta lui. De teama de a nu fi omorati am spus amandoi in graba da si i-am cerut detalii legate de petrecere.
-Pe scurt nu va stresati cu cadouri de nunta, ne spuse el uitandu-se dintr-o data la mine si incepand sa zambeasca ciudat. O sa fie un festin pe cinste. Doar sa veniti costumati specific unui bal mascat.
Replica lui ma lasa rece. Oare isi daduse seama de ce puneam la cale? Speram ca nu, dar deja fusese prea tarziu inca din momentul in care Vittorio aparuse la usa casei mele.
Si uite asa m-am pomenit la nunta vampirului Vittorio imbracat in straiele unui bufon cu o bluza amuzanta pe mine si plina de modele haioase si cu pantaloni foarte stramti si colorati in carouri pe care cu greu ii puteam numi izmene. Pe cap purtam palaria clasica de bufon cu trei alungiri colorata in mov si rosu si terminandu-se cu cate un clopotel la fiecare capat al acelor alungiri, iar fata mea fusese pictata de catre Francesco cu alb, negru si rosu. Francesco in schimb venise imbracat intr-un vrajitor mai sinistru fiind imbracat cu o camasa alba acoperita de o vesta neagra si cu pantaloni la fel de negrii. In jurul gatului camasii era prinsa o funda rosie, iar in jurul gatului celui mai bun prieten al meu era prinsa o mantie. Pe cap avea o palarie tuguiata si foarte jerpelita. Cerul era chiar senin in seara aceea si plin de stele, iar lumina lunii era atat de fermecatoare incat mai cu greu imi puteam dezlipi ochii de la ea
-Deci ce crezi? Ma intreba el dintr-o data facandu-mi sa imi iau ochii de la luna si sa ma uit in ochii maronii ai companionului meu
-Din punctul meu de vedere arati mult mai bine decat mine, i-am raspuns rapid facandu-l sa rada in momentul in care ma intreba daca alti pantaloni mai buni ca aia nu puteam.
-Unde crezi ca e el? Intreba Francesco dupa cateva minute uitandu-se in jur dupa cineva anume.
-Nu cred ca vreau sa stiu deloc. Am face bine sa plecam inainte de a...
-Ma scuzati o secunda, imi intrerupse Vittorio propozitia ca sa faca un anunt important. Vreau sa va multumesc ca ati venit in aceasta seara speciala pentru mine in care ma casatoresc cu frumoasa fata a lui Giovanni. Ceea ce vreau sa va spun de fapt este faptul ca festinul pe care l-am pregatit nu este unul oarecare. Ci pregatit chiar din cele mai alese bucate din toata Florenta.
Toata lumea incepea sa se mire cand a auzit asa ceva. Toata lumea cu exceptia mea. Chiar si Francesco care era langa mine devenise fermecat de cuvintele acelui vampir.
-Si acestea fiind spuse va urez pofta buna copiii mei, continua acesta cu un zambet voios in glas.
In urmatoarea secunda se petrecura mai multe lucruri in acelasi timp. In primul rand Vittorio se uita la mine cand zisese chestia aceea cu copiii. Apoi din spatele lui sarira multe creaturi la gaturile musafirilor. Si nu in cele din urma cand am incercat sa fug am vazut ca nu o puteam face. Ceva ma tinea de mana. Era Francesco. Uitandu-ma la fata lui mi-am dat seama de ce ne-am certat o saptamana intreaga ce sa facem, daca sa plecam din Florenta sau nu. Francesco al meu nu mai era om. Era unul de-al lui acum. Era un vampir. Si exact in seara in care muream mi-am dat seama de asta. In urmatoarea clipa dintii lui se infipsesera in partea stanga a gatului facandu-ma sa ma simt din ce in ce mai epuizat pe masura ce acesta imi fura din sange.
-Fran...ce...sco, am reusit sa spun inainte de a mi se opri bataile inimii si singurul lucru pe care mi-l amintesc foarte clar era faptul ca acesta imi saruta buzele pentru ultima oara ca fiinta umana.

[Nero19]

23 Septembrie 1583
Florenta
Prima data cand am deschis ochii ca vampir nu imi puteam da seama ce s-a intamplat si unde ma aflam. Apoi cand fata lui Francesco aparu deasupra mea mi-am amintit totul pe data. Mi-am amintit cum eram la petrecerea lui Vittorio si cum acesta si-a chemat progeniturile sa manance toti musafirii. Pana si Francesco devenise unul din copiii lui. Francesco in care credeam mereu era de fapt un vampir. De cand oare? De cat timp se intamplase asta? De cand il vazusem pe Vittorio acum o saptamana?
-Vrei sa spui acum o luna, se auzi vocea lui Francesco.
-Poftim?
-Azi suntem in data de 23 septembrie. Ai dormit cam o luna.
Nu pot sa cred ca mi-a citit gandurile asa usor. Cum a reusit sa isi dea seama ca asta ma intrebasem acum cateva secunde.
-La ce ganduri zgomotoase ai ma si mir ca mai pot auzi ceva, incepu el sa rada si imi saruta usor si apasat buzele. Acum esti al meu, imi spuse el. Esti copilul, fratele si amantul meu si asa vei ramane pentru totdeauna, imi sopti el usor in ureche si imi saruta iar buzele. Respingandu-i sarutul l-am impins departe de mine si mi-am ridicat in picioare. Am incercat sa imi dau seama unde eram si doar in momentul in care am vazut fantana mi-am dat seama ca eram in acelasi loc in care Vittorio imi luase viata umana si ma transformase intr-un demon. Nu imi vine sa cred ca am dormit o luna intreaga in acelasi loc si ca Francesco nu ma mutase deloc. Oare ce imi facuse in tot timpul asta?
-Sa stii ca doar am stat si m-am uitat la tine, imi spuse acesta citindu-mi iar gandurile. Inca de cand te-am sarutat atunci nu m-am atins de nici o particica a corpului tau, continua el pe un ton cuceritor.
-De ce? De ce ai ales sa ma transformi? L-am intrebat eu putin infricosat deoarece stiam deja ce imi va raspunde.
-De ce? Ma intreba el ironic. De ce?? Pentru ca te iubesc, de aceea. Pentru ca te iubesc mai mult ca pe un prieten si chiar mult mai mult ca pe un frate. Te iubesc ca pe un iubit pe care nu l-am avut vreodata. Te iubesc de aceea am facut-o.
-Daca ma iubeai stiai bine ca nu puteam trai intr-o lume ca asta unde stiu ca toti cei dragi mie mor pe capete.
-Daca te iubeam nu mai ziceam ca tu erai singura mea familie si ca tu erai cel care ma impinse sa fac asta.. Tu erai cel care m-a facut sa te iubesc si sa te transform in vampir. Vrei sa stii cand s-a intamplat asta? Bine. S-a intamplat a doua zi dupa ce Vittorio omorase acea femeie. M-am dus la el si i-am cerut viata vesnica si mie si tie. Mie mi-a dat-o si la fel si tie. Pentru tine am facut-o, Mercutio, continua el asezanduse in fund si stragandu-si mainile in jurul genunchilor sai. Inca era imbracat in hainele acelea de vrajitor pe care le purtase in seara in care am fost muscat de el. Auzindu-l cum incepu sa planga m-am gandit serios si mi-am dat seama ca avea dreptate. Eu eram singura lui familie care mai ramasese. M-am indreptat usor spre el cu gandul ca poate luase decizia corecta sa ma transforme intr-o creatura a noptii si mi-am plimbat mana dreapta prin parul lui des si castaniu. Era fin la atingere. Francesco isi ridica fata plina de lacrimi si se uita in ochii mei. Tristetea lui ma coplesea pana in cele mai adanci locuri din inima si din iubirea pe care i-o purtam ca prieten, ca frate si ca amant i-am luat usor fata in cealalta mana si l-am ridicat asemenea unui fulg si i-am sarutat buzele incet si lung.
Acesta ramasese uimit. Chiar nu mai avea cuvinte sa descrie reactia pe care a avut-o cand l-am sarutat din proprie initiativa. Acesta incerca sa ma sarute la randul lui, dar i l-am oprit rapid si i-am zis ca este indeajuns pentru seara asta. Acum aveam nevoie sa mananc ceva si sa vad lumea pentru prima oara ca vampir.
Intunericul era mirific. Puteam vedea totul la fel de bine cum puteam vedea in lumina zilei. Ba chiar mai mult. Francesco imi aratase cum sa ma concentrez sa citesc gandurile cuiva si cum pot sa imi dau seama care persoane au sange bun sau nu. Mie nu imi pasa deocamdata. Ceea ce imi doream era doar sa ma hranesc. M-am dus pe Aleea Neo Verona unde stiam ca acolo vor fi multi oameni si in momentul in care vazusem un tip artagos si frustrat am inceput sa imi pun in aplicare planul. Am inceput sa vorbesc cu el si in cateva minute era deja in mrejele mele, iar in momentul in care mi-am scos coltii acesta incepu sa urle de teroare. Cand mi-am lipit buzele de gatul lui, tipatul inceta si ceea ce am simtit atunci era cel mai divin lucru din lume. Am simtit cum sangele lui tasnea direct in gura mea, iar gustul era atat de bun incat pe putin l-as fi comparat cu nectarul zeilor. Cand am simtit ca eram satul de la atata baut m-am indreptat spre Francesco care privise intrigat toata scena si l-am sarutat, impartind si dragostea mea pentru el, dar si sangele pe care tocmai il furasem dinauntrul unei persoane complet nevinovate.
Era totul fantastic pana in momentul in care mi-am dat seama ca vine rasaritul soarelui pe care vroiam cu nerabdare sa il vad, dar Francesco m-a oprit din a face asta spunandu-mi ca daca voi vedea soarele va fi pentru ultima oara cand voi vedea lumea. Mi-a luat mana intr-a lui si m-a condus usor spre locul in care s-a tinut nunta lui Vittorio si unde am devenit eu vampir. De aici am fost indrumat spre o usa plina cu trepte sculptate in piatra care pareau ca ma vor duce jos in pivnita. Am inaintat tinand din ce in ce mai tare mana lui Francesco si in cele din urma cand am ajuns la baza scarilor socul a fost prea mare pentru a ma mai gandi la altceva. In fata mea se intindea cea mai frumoasa camera din toata lumea. Lumina focului din semineu se juca pe peretii frumos tapetati cu culoarea albastrului inchis, iar patul era facut dintr-o croiala fina daca nu ma puteam insela.Ce material nu puteam spune inca, dar stiam ca patura de culoarea unui rosu sangeriu era un material de cea mai inalta calitate. Si la fel si fotoliul maroniu care statea langa semineu.
Uitandu-ma la Francesco l-am intrebat a cui este camera aceea, iar el mi-a spus rapid ca este a mea si ca aici voi dormi de acum inainte alaturi de el. Uitandu-ma mai atent in ochii lui am vazut ca avea un gand ascuns pe care nu vroia cu nici un chip sa il dea afara. Sarutandu-mi in schimb mana imi ura noapte buna si sa dorm cat mai bine.
Gandindu-ma mai bine la acel posibil lucru ascuns pe care il avea Francesco, i-am sarutat usor buzele si i-am urat noapte buna, urmand ca in urmatorul minut sa ma arunc in acel pat comfortabil si sa adorm imediat cum corpul meu atinsese textura moale a acestuia.

[Nero19]

24 Septembrie 1583

Florenta

M-am trezit la ora sapte si patruzeci si cinci de minute seara exact in momentul in care apunea soarele si ma gandeam la ce se intamplase aseara. La faptul ca Francesco ma transformase in vampir si ca am omorat o persoana nevinovata. Oare ce mi se va intampla? Oare voi ajunge in Iad? Sau voi ramane mereu cuprins de remuscari? Tocmai cand ma intrebam daca voi avea sansa la pocainta pentru acest pacat fatal, am auzit vocea lui Francesco spunandu-mi ca de acum traind vesnic nu voi mai putea ajunge vreodata in Rai sau Iad, ramanand astfel sa traiesc pentru eternitate in Purgatoriu.
-Acum ca ai viata vesnica singurele lucruri de care trebuie sa te temi sunt lumina si sangele, imi spusese el asezandu-se langa mine in pat. Doar de asta trebuie sa te temi caci daca nu lumina te va omora atunci clar pofta pentru sange.
-Si daca exista o alta metoda de a muri? L-am intrebat pe un ton mai somnoros.
Francesco della Cassa auzindu-mi intrebarea izbucni in ras si singurul lucru pe care am reusit sa il inteleg a fost faptul ca nu exista nici o alta metoda de a muri si ca doar lumina ma va omora sau pofta de sange.
L-am intrebat cateva minute mai tarziu dupa ce se opri din ras ce planuri aveam in seara aceea si singurul lucru pe care il indruga era faptul ca trebuie sa se hraneasca. Fiind de acord cu el am mers impreuna pe aleea Neo Verona, iar de data aceasta eu eram cel care privea cum o femeie imbracata elegant era sedusa de un baiat frumos de 27 ani cu par castaniu si ochi verzi. Doamna aceea fusese rapid sedusa si dusa intr-un loc total diferit fata de cel in care ma hranisem noaptea trecura, iar peste cateva secunde se auzi un geamat si sunetul exorbitant al sangelui tasnit din gatlejul ei care se facu auzit in linistea noptii.
Spre deosebire de Vittorio care isi consuma victimele incet, Francesco se grabea pentru ca se temea sa nu fie prins. Se temea ca nu cumva cineva sa prinda de veste faptul ca el ucisese oameni nevinovati. Ma intreb chiar si acum oare varsta reala a lui Francesco pe vremea aceea era de 27 de ani sau era mai batran de atat? Din pacate nu voi afla niciodata raspunsul la aceasta intrebare.
Dupa cateva minute se intorsese Francesco cu sangele pe buze si singurul lucru pe care il puteam face era sa ii dau un servetel sa si-l stearga.
-Esti prea grabit, i-am spus eu pe un ton plin de repros. Uita-te si tu cat de repede ai terminat cu ea si uita-te si tu cu cat sange te-ai ales pe fata.
-Daa? Ma intreba el sarcastic. Sa te vad pe tine, bufonule cum te saturi dintr-o singura victima.
Bufon? Fir-ar! Am uitat sa ma schimb de hainele astea. Nu pot sa cred ca am dormit o luna imbracat in straiele alea de paiata. L-am intrebat de ce nu mi-a spus ca inca purtam hainele alea, iar el rosind mi-a spus ca ma prinde bine ca paiata lui proprie dupa care incepu sa rada in hohote alaturi de mine.
-Hai sa iti arat eu ce inseamna un vanat adevarat, i-am zis intorcandu-ma inapoi pe aleea Neo Verona unde treceau incredibil de multi oameni. De data aceasta gasisem o femeie imbracata intr-o rochie de bal rosie. Asta imi placea mereu seara. Faptul ca mereu era cate un bal prin Florenta si faptul ca mereu lumea murea imbracata elegant. Femeia aceasta avea parul drept si buzele rosii si carnoase. Era perfecta. M-am indreptat spre ea cu pasi usori si totusi energici si doar in momentul in care ajunsesem in fata ei i-am privit ochii vazand cat de albastrii erau.
-Buna seara, doamna. Va suparati daca va insotesc in aceasta seara.? Am intrebat-o pe cel mai politicos ton din lume. Am auzit ca noaptea umbla tot felul de hoti si cand v-am vazut eleganta m-am gandit sa va ofer o mana de ajutor.
Ea se uita la mine mirata si tot ce putea spune era faptul ca nu putea accepta ajutorul unui om strain imbracat in straie de paiata pe care nici macar nu il stia dupa nume. Facand o plecaciune solemna i-am zis ca ma numesc Antonio della Costa Luna, iar ea raspunzandu-mi in acelasi fel mi-a zis ca se numea Claire si ca venise din Sudul Frantei pentru a vizita Florenta si a vedea daca faptul ca balurile din acest oras erau intr-adevar pe atat de frumoase pe cat se spune prin toata Europa. Am intrebat-o inca o data daca o puteam insoti, iar ea a acceptat spunandu-mi ca sta chiar foarte aproape.
Cand eram aproape de casa ei am inceput sa fredonez un frumos cantec in italiana veche pe care il auzisem la nunta lui Vittorio. Vazand chipul impresionat al lui fetei m-am gandit sa o las in pace, dar sunetul care se facu auzit in zona stomacului ma adusese cu picioarele pe pamant.
-Ti-e foame deja? Ma intreba ea putin surprinsa. Daca vrei poti sa intri sa iei o gustare.
Ma uitam cu disperare la ea si la felul in care i se misca artera din zona gatului si imi doream sa se termine mai repede si sa ii beau odata sangele.
-Antonio? Se auzi vocea ei de undeva din neant.
-Oui, mademoiselle? I-am zis pe un ton adorabil in franceza care o facu pe Claire sa roseasca si sa imi puna iar aceeasi intrebare. Infometat si plin de dorinta de a scapa din acel loc i-am zis da exact in momentul in care incepuse sa ma intrebe. Am mers brat la brat cu ea si am intrat in casa. In momentul in care am trecut de usa, in fata mea se intindea un hol imens. Atat imi trebuia. Am inchis usor usa si i-am zis doar sa nu tipe, urmand ca in urmatoarea clipa sa ii rup hainele si sa ii musc gatul. Era prea bun sangele ei. Era cald si infierbantat. Probabil ca isi imagina ca eu o doream pe ea in patul ei si de aceea era sangele ei asa cald. I-am dat drumul peste cateva secunde ca sa vad cum i se stingea si ultima lumina din ochi si sa o vad cum murea in bratele mele, apoi am muscat-o iar si i-am furat din acel pur lichid al vietii. Nu ma mai puteam satura de el. In cele din urma peste un sfert de ceas am plecat din casa ei complet curat si fara nici o urma de regret pe fata mea.
In fata casei unde tocmai imi satisfacusem pofta de a bea sange ma astepta Francesco mirat de felul in care am reusit sa o seduc si sa ii beau acel minunat ser al vietii. Singurul lucru pe care il facusem ca sa il scot din acea stare a fost sa ii dau un sarut lung si plin de pasiune. Un sarut in care limba mea se juca prin gura lui incercand sa faca si limba lui sa procedeze la fel.
Deabia dupa cateva minute intense dupa ce rupsesem sarutul si-a revenit si Francesco din starea lui de soc si surprindere. Ma intreba cum am reusit sa fac asa ceva si tot ce i-am spus a fost faptul ca nu m-am grabit deloc si l-am sarutat iar, dar de data aceasta limbile noastre incepura sa faca un faca un impresionant vals ce parea interminabil. Peste cateva minute am simtit cum mainile lui imi atingeau fundul si cum imi strangea usor fesele, urmand ca in urmatoarea secunda sa isi retraga atat mainile cat si sarutul si sa isi ceara scuze ca a facut asta. Am incercat sa ii explic ca nu m-am suparat din cauza asta, dar el ma intrerupse spunandu-mi ca ar trebui sa mergem acasa ca rasare soarele in curand.

[ohaio_angel]

Pfoaaaaiii, ti-am zis ca e genial si l-am recitit si ce pot spune, da e stilul tau, l-as recunoaste oriunde. Ciudat a fost faptul ca in tot acest timp , in care am citit fiecare particica imi suna vocea ta in minte, cu intonatii si chestii, iar asta m-a facut sa izbucnesc in ras. Gomen, dar era prea.. Stiu ca e ciudat, insa asa a fost.
Revenind la Paginile din jurnal, mi-au placut, felul cum ai descris actiunea, replicile in care cei doi si le dau, epic, apoi colantii de bufon... asta a fost ca o cireasca pe un tort de ciocolata.
M-a intrigat fata cu parul drept si cu orchia visinie, mi-a transmis un aer de mister, nu ca in toata povestea nu e asta, dar ceva la ea este diferit, poate ca este si din cauza ca stiu unele lucruri. Vedem pe parcurs, acum ma chinui sa-ti spun parerea mea, care este una buna.
Chiar imi place povestea ta yaoi, cu vampiri chiar. Ai incercat sa pastrezi un pic din mituri, teama de lumina ca s-ar face scrum si da, sangele, un lichid la fel de periculos. Ma intreb cum va mai decurge actiunea, pana acum a fost putin, trebuie sa ma astept la multe altele si parca-mi e teama ca or sa moara toti.
Acum , am lasat un com, tu adu next
*hugs*

[Nero19]

Atentie limbaj deplasat si foarte explicit

25 Septembrie 1583
Florenta
Visam ca ma aflam iar la nunta lui Vittorio, dar de data aceasta, nu era Vittorio cel care tinea discursul de sub arcada frumos sculptata ci tipul artagos si frustrat pe care il omorasem acum doua seri. Acesta le spunea tuturor modul brutal prin care fusese ucis si de asemenea le spunea tuturor ca nu voi scapa basma curata din toata tarasenia asta. Ceea ce auzeam ma soca prea tare ca sa mai pot sta in picioare. Deja incepeam sa tremur cu gandul ca m-ar fi putut vedea si m-ar fi facut sa regret ziua in care l-am intalnit pe aleea Neo Verona. Incetul cu incetul mi-am dat seama ca imaginea din fata mea devine difuza, iar in locul unde se petrecuse masacrul de acum o luna trona Claire asezata pe un tron maret si rosu. In jurul ei era totul facut din piatra, iar lumina lunii se revarsa in lacul din jurul meu. Ea se uita in ochii mei si incepu sa imi blesteme numele pe care mi-l alesesem precum si soarta pe care o aveam. Chiar si acum ii mai aud vocea spunandu-mi ca nu voi avea niciodata parte de familie sau prieteni pentru mult timp si ca voi fi mereu tradat de catre persoana pe care o iubesc cel mai mult. In momentul in care imi spusese ca nu ma va ierta niciodata o lumina orbitoare isi facu aparitia si ma infricosa atat de tare incat am sarit din patul in care dormeam drept in dulapul care se afla la cativa pasi de mine. Oare fusese real? Oare chiar vazusem acea lumina? Imi era frica sa mai deschid usa dulapului de teama ca acea lumina ma va omora. Cu lacrimi in ochi am inceput sa il chem pe Francesco in camera mea si sa il intreb daca mai este lumina acolo.
Totul parea normal cand a deschis usa. Nu era nici macar un strop de lumina. Nici macar un firicel care sa ma convinga ca visul fusese real.
Fericit si infricosat in acelasi timp am sarit la gatul lui Francesco al meu si l-am luat in brate neuitand sa il sarut mai tare decat seara trecuta. L-am rugat sa doarma cu mine in seara aceasta, iar el a acceptat sa o faca cu o conditie. Sa nu tip data viitoare cand mai am un vis urat. M-am pus inapoi in pat, iar Francesco era alaturi de mine si isi plimba mana prin parul meu pana cand am simtit ca adormise deja.
Ma uitam plin de farmec la felul in care dormea, la felul in care tinea ochii inchisi si la felul in care zambea. Sigur avea un vis chiar foarte frumos. M-am gandit sa il sarut iar, dar mi-am oprit intentia deoarece ma temeam sa nu il trezesc. Cred ca timp de treizeci de minute dupa ceas ma uitasem la el dorindu-mi sa il vad mai bine cand mi-am dat seama de ceva. Mi-am dat seama ca mana lui care imi umblase mai devreme prin par acum era in zona din mijlocul picioarelor mele. Cred ca asta te facea sa zambesti asa nu, Francesco? Ma tot gandeam oare ce lucru imi ascunsese acum doua seri? Oare vroiam sa ne implinim iubirea prin cel mai frumos act de dragoste vazut vreodata? Sau pur si simplu era altceva la mijloc? Luandu-mi inima in dinti i-am strigat numele lui Francesco de cateva ori pana s-a trezit. Asta era ocazia perfecta.
-Ce? Ce? Deja e noapte? Ma intreba el mirat cand l-am sarutat rapid si i-am spus ca vreau sa il rog ceva.
-Vreau sa te dezbraci, am inceput eu pe un ton mai ciudat ce il sperie pe bietul Francesco care incepu deja sa ma ia la intrebari. Te rog nu pune intrebari. Vreau doar sa te dezbraci. V...vreau sa vad cum arata trupul tau pe dinauntru...stii tu...gol, i-am spus rosind in ultimul hal.
-Ai patit ceva? Ma intreba el speriat ca puneam ceva la cale, iar in momentul in care mi-a citit gandurile a inceput incet incetisor sa isi dea jos hainele de vrajitor pe care le purtase timp de doua seri.
Tocmai isi daduse jos camasa cand i-am spus ca are un corp foarte frumos si seducator si mi-am apropiat buzele de gatul lui, atingandu-l si lasandu-i urme cum ca mie imi apartine. Fiecare atingere a buzelor mele era de fapt un semn lasat ca acea parte imi apartine mie si nu altcuiva. Francesco incepu sa geama si mi-a spus sa ma opresc, dar nu puteam. Pur si simplu ispita era prea mare. Si crescuse si mai mult in momentul in care Francesco imi atinsese foarte gingas parul cand i-am muscat incet sfarcul drept. Pur si simplu parfumul corpului sau ma imbata asemenea unui drog care te facea sa te simti ca in al noualea cer.
-Mercutio, imi gemu el numele si incerca sa isi dea jos cureaua de la pantaloni. Ma uitam la el plin de venerare si adorare deoarece el era tatal meu. Era fratele meu mai mare. Era iubitul si amantul meu in acelasi timp. Francesco era chiar foarte excitat si asta imi dadeam seama doar din felul in care gemea cand ii atingeam organul genital ascuns sub pantalonii lui negrii pe care reusise sa ii dea in cele din urma jos cu ajutorul meu, desigur. Ma uitam la monstruletul care statea gata gata sa sara din lenjeria lui drept in gura mea si poate chiar si mai departe de atat. M-am ridicat in picioare si i-am sarutat fata cu mult mai mare dor fata de seara trecuta. Daca atunci limbile noastre faceau un minunat vals acum ele faceau o minunata pereche completandu-se una pe cealalta. Mi-am tinut mana dreapta in zona dintre picioarele lui Francesco si am inceput sa ii provoc dracusorul sa ma astepte ca vin cat mai repede.
M-am pus iar in genunchi dupa cateva minute intense de sarutari si i-am dat jos lenjeria alba de pe el. Ceea ce am vazut imi intrecea orice imaginatie. Diavolul lui mic era chiar destul de mare, dar nu indeajuns de mare ca al meu. Am inceput sa il ling ca pe o inghetata si sa il iau in gura. Era cald. Era cald si chiar foarte dulce. Cu cat imi indreptam gura mai mult cu atat ma simteam mai bine, mai ales cand il auzeam pe Francesco, care imi mangaia parul si imi impingea capul tot mai mult spre teaca, gemand si soptindu-mi numele mai mereu. Mi-am indreptat ochii spre el si am vazut ca el era deja rosu la fata si nu mai rezista prea mult. M-am ridicat in picioare si l-am sarutat punandu-l rapid in pat.
Francesco era total uluit de tot ce se intamplase, dar nu inceta deloc in momentul in care ma ajuta sa imi dau jos hainele de pe mine lasandu-ma doar in acei colanti de bufon. Incepu sa imi sarute gatul si sa imi atinga zona excitata cu mana. Si nu se lasa pana cand in cele din urma nu imi rupsese pantalonii de bufon si lenjeria de pe mine. Acesta incepu sa imi ia rapid in gura organul si sa isi miste repede capul in sus si in jos in jurul lui. Era atat de cald in gura lui Francesco incat imi doream sa faca asta la nesfarsit. Am inceput sa gem din ce in ce mai tare si sa imi doresc mai mult. Imi doream mai mult de la Francesco al meu, iar acesta imi indeplini dorinta in momentul in care am simtit cum unul din degetele lui mari si groase imi intrase in fund, iar cateva secunde mai tarziu il baga si pe al doilea facandu-ma sa gem si mai tare decat o facusem inainte.
-Sigur vrei sa fac asta? Ma intreba el la un moment dat cand se ridica in picioare.
-DA! Am urlat eu, iar el imi ridica picioare, le puse pe umerii sai si isi baga dracusorul intre fesele mele usor si delicat nesimtind deloc ce facuse. Apoi a inceput sa impinga si sa traga usor de corpul meu cateva minute bune ca sa ma acomodez cu acea senzatie. Ritmul incepea sa creasca din ce in ce mai tare si la fel si gemetele mele. Cresteau din ce in ce mai tare ca tonalitate si ii strigam mereu numele lui Francesco in timp ce imi frecam organul cu mana.
Era extraordinar. Acea senzatie dinauntrul meu era ceva ce nu puteam defini cu propriile mele cuvinte si nu cred ca o voi putea face vreodata.
-Fraaan...ce...scooo, ii zisesem la un moment dat, iar el se hotara sa schimbam pozitia, de data aceasta eu stateam deasupra lui si imi impingeam corpul deasupra micutului demon al partenerului meu. Ma simteam extaziat de felul in care partenerul meu se misca in acelasi ritm cu mine si imi freca organul cu propria lui mana ajungand intr-un final sa simt ca in curand va trebui sa ejaculez.
-Simti si tu? Se auzi vocea lui printre gemetele noastre infundate. I-am zis ca da si atunci ma dadusem jos de pe el si am inceput sa i-l frec si sa i-l sug pana in momentul in care substanta alba tasni drept in gura mea. Era chiar calda si avea un gust ciudat, dar fiind rodul lui Francesco nu imi pasa deloc de asta in momentul in care el facu acelasi lucru pentru mine facandu-ma sa ejaculez precoce si sa ma bucur ca mi-a oferit o asemenea noapte de vis.

[Nero19]

26 Septembrie 1583

Florenta

M-am trezit din somn la doar cateva ore dupa ce eu si Francesco facusem dragoste. Nu imi venea sa cred ca totul se intamplase asa rapid si ca noi doi am facut intr-adevar asta. M-am ridicat din pat si ma uitam dupa haine cand se auzi vocea lui Francesco mormaind ceva legat de haine si de dulap. Am aruncat o privire mai atenta camerei din jurul meu si am vazut ca dulapul se afla chiar langa usa. M-am uitat prin el si am vazut ca erau numai costume negre. Era chiar perfect. Acum nimeni nu va mai intra la banuieli si vor incepe sa dea sfoara in tara ca am omorat pe cineva.
La cateva minute dupa ce mi-am pus o camasa alba pe mine si un sacou negru, precum si o pereche de pantaloni pe mine, am inceput sa ma uit in jurul meu dupa o oglinda in care sa imi aranjez parul si sa imi pun si un papion.
-Ai deasupra o baie, se auzi iar vocea lui Francesco mormaind.
Am iesit rapid la suprafata si am gasit cu usurinta baia. In fata oglinzii rotunjite din baie am vazut un baiat tanar de vreo saptesprezece ani cu par negru si lung si care parea foarte neingrijit ce incadra o fata palida si fara nici macar o urma de rid de parca ramasese fara nici macar un pic de sange in corp. Iar ochii aceia...Doamne dumnezeule cand imi amintesc de ei ma infioara mereu indoiala cum ca erau ai mei. Baiatul din oglinda avea doi ochi albastrii ca de bombardier. Si erau reci. Reci asemenea ghetii din Nordul Indepartat. Pentru moment era sa urlu cand am vazut acei ochi, dar in cele din urma m-am calmat si i-am inchis. Pur si simplu nu imi mai doream sa vad asa ceva. Am mers cu pasi inceti spre iesire nepasandu-mi daca ma izbesc de ceva sau nu. Dupa cateva minute lungi ca un secol am reusit sa deschid in sfarsit ochii si m-am indreptat de unul singur spre aleea Neo Verona sa mai vanez ceva. Simteam nevoia sa beau ceva sange ca sa ma calmez de la acea sperietura.
Ma gandeam la Francesco si la visul de aseara cand un domn ma opri sa imi arate o poza si sa ma intrebe daca am vazut femeia din poza aceea. Cand am vazut pe cine cauta el m-am repezit imediat la gatul lui si l-am omorat pe loc sperand ca poza ei nu ma va mai bantui niciodata. Femeia era, desigur, nimeni altcineva decat Claire, femeia pe care o sedusesem cu o seara inainte si pe care o omorasem in propria ei casa. Tipul asta probabil ca era iubitul ei. Sau amantul. Din fericire nu imi pasa nici negru sub unghie de relatia celor doi. Tot ce imi pasa mie era sa nu fiu descoperit si alungat din orasul acesta.
I-am savurat fiecare strop de sange si nu m-am lasat pana nu i l-am baut pe tot si l-am secat complet. I-am lasat trupul sprijinit de zidul unui colt intunecat si am mers mai departe in speranta ca nu m-a vazut nimeni.
M-am intors acasa dupa cateva ore de colindat orasul. Camera era pustie, iar Francesco al meu nu era pe nicaieri. Ma gandeam pe unde era in momentul in care vocea lui placuta la auz ma sperie si ma facu sa ma intorc rapid. Nu imi venea sa cred cat de silentios putea deveni. Oare voi fi si eu la fel de silentios cum a fost el? Credeam ca da, dar se pare ca soarta mi-a fost impotriva.
Francesco ma linisti imediat si ma intrebase unde am fost. I-am explicat ca doar sa mananc putin, dar el stia deja. Stia deja ca il omorasem pe tipul ala. Stia deja ca deja a inceput lumea sa puna intrebari. Stia si tremura la faptul ca se va afla asemenea lucru.
-Fa-ti bagajele, imi spuse speriat. Ne mutam.
-Poftim??? Dar de ce?
-Pentru ca am fost descoperiti.
Am incercat sa ii spun ca nu era adevarat, dar el tot insista cu faptul ca am fost si ca lumea deja incepe sa puna intrebari despre disparitiile oamenilor. M-am impotrivit si am ramas pe loc, dar Francesco imi spusese ca mai bine am pleca decat sa stam si sa pornim o rascoala contra noastra...
-Si ce...? Crezi ca imi pasa daca starnim o rascoala? Sa vina toti la mine sa vezi cum ii omor si las orasul asta pustiu.
-Tu nu stii deloc de ce sunt in stare oamenii, incepu el sa imi povesteasca in timp ce isi baga lenjeria intr-o valiza. Sunt rai si nu se lasa pana nu te vad ca arzi pe rug. De-a binelea, continua el reusind cumva in acelasi timp sa bage atat spaima cat si surprinderea in mine.
L-am rugat sa mai stam putin si dupa cateva ore de rugi si promisiuni el a acceptat cu o singura conditie. Sa nu mai plec niciodata fara el la vanatoare.
Am acceptat pe data si l-am sarutat ca sa imi pecetluiesc promisiunea, iar in momentul in care rasarise soarele rasarise si clipa in care noi doi am inceput sa ne comportam mai ciudat.

[hiimera]

Nu am citit primele captiole at????? de bine, mai mult pe s????rite. Abia la ultimele m-am incapatanat sa le duc la final. Fiindca in mare parte nu pot spune ca actiunea sau ideile m-au captat complet. Ideea cu vampiri este destul de uzata, dar asta pe mine nu ma deranjeaza atat de tare ,deoarece nu am citit atat de multe ficuri de genul. Si mereu incerc sa las ficul sa ma surpinda. Ideea ta pare promitatoare, insa detaliezi lucruri care chiar nu prea isi au rostul. Imi place unde ai plasat personajele, imi place ca totusi atmosfera de mister exista, dar nu e bine intretinuta. Ai putea incerca sa te axezi mai mult pe sentimentele, gandurile, conceptii personajelor si de asemenea pe idei, dialog, actiune si cadrul ce ii inconjuara, dar cu mai multa intensitate.
Ce doresc eu cel mai mult a spune este ca trebuie sa mai lucrezi la descriere, iar aici intra multe: descrierea personajelor (nu ca infatisare neaparat, ci mai mult pe plan interior), evenimentelor, spatiului, timpului, actiunii, etc. Dialogul trebuie inbunatatit, incearca sa faci discutia dintre cei doi vampiri ceva mai aprinsa, ceva mai interesanta. Incearca sa te axezi pe un dialog unde ceva interesant se petrece, astfel incat cei doi sa aiba parte de o polemica sau sa contruiasca niste conversatii puternice, cu impact. De asemenea ideile pe care le expui, trebuie ceva mai cu intensitate si luciditate construite, fiindca in mare parte nu pot spune ca s-a intamplat ceva chiar foarte interesant. Nu sunt ca nu au fost parti unde chiar nu a fost ceva intens. Ba chiar a fost - nunta lui Vittorio, unde daca nu ma insel protagonistul devine vampir (il cheama Mercutio si sper ca nu ma insel, ador numele, sincer). Am citit partea aceea chiar intens, insa pot spune ca puteai chiar mai bine de atat sa redai acel cadru sinistru si involburat. Dar si asa, cat a fost, a fost ok. ^^
Hmm... mai ramane sa spun de scena in care Mercutio si Francesco fac dragoste... bine aici pot spune ca a decurs ok... Sincer acum: pot spune ca nu prea ma incantat atat de tare, nu fiindca scena nu a fost "hot", ci pentru ca puteai sa faci ceva mai artistic putin, dar nici deplasat rau de tot de realitate. Plus mi s-a parut ca mai mult te-ai axat pe descriere fizica si descrierea pozitiilor, ceea ce este bine, dar trebuia cel mai mult sa te bazezi pe emotiile traite in acea clipa intensa, sa combini suavul, romanta, pasiunea cu acele idei nastrusnice pe care le aveau.
M-a amuzat totusi asta - "dracusorul". XD Nu intr-un sens rau, dar iti sugerez sa cauti si alte sinonime, ca sa spun asa care sa descrie oragnul reproducator masculin, fiindca folosind de prea multe ori asta, scena isi pierde farmecul si nu prea mai merge.

Ok, am sa inchei aici. Ce vreau sa stii este ca imi surade ficul tau, trebuie doar sa mai lucrezi pe la descriere, dialog, actiune. Ti-as sugera de asemenea sa citesti ficuri care contin acest gen, dar care sunt chiar bune, bine descrise si cu un "plot" bine definit. Caci te mai poti inspira si deprinde cate ceva. :') Spor la scris si sa ai multe idei! *hug*