Lucrarea 1
Titlu: Acum si pentru totdeauna
Gen: Yaoi +18
Participantii : Buck-Tick, Der Zibet
Tacere, doar atat. Intunericul domina peste tot in camera. Singurul lucru ce sparge monotonia cromatica este o lumina palida. Un cerculet luminos, o bricheta. Razele izvorate din ea fac vizibila o figura umana, una cu trasaturi minunate. Pielea palida total contrastata cu adancimea si intunecimea ochilor sai. Isi pune o mana pe ceafa. Maseaza usor locul, apoi ofteaza. Ii e dor probabil de zilele in care avea parul lung. Ii acoperea umerii si-i masca partea din spate a capului, dar acum avandu-l scurt putea sa dea acces privitorilor la o zona fierbinte a trupului sau. Il incita sa stie ca e urmarit de cineva in felul acela. Ca ii sunt studiate miscarile corpului, mimica fetei. Trage adanc in piept nicotina. Tuseste puternic, de parca ar fi fost prima oara cand punea gura pe asa ceva. In realitate fuma de aproape treizeci de ani. O mana calda ii traverseaza sira spinarii si-l face sa tremure. Expira si scoate fumul din cavitatea bucala intr-un mod cat mai seducator cu putinta. Tot spatiul de deasupra patului pe care stau cele doua siluete e acoperit de o mireasma usor mentolata...
- Atsushi! Striga Imai la prietenul sau care era la masa pe jumatate adormit.
Se poate spune chiar ca era prezent numai fizic printre colegii sai de trupa. Azi avea sa fie una din acele zile cand contempleaza. Ce? Nu se stie. Mereu cand intra in acea stare cei patru colegi nu vor sa-l deranjeze chiar daca sunt ingrijorati uneori. Sta si priveste in gol, apoi ofteaza. Singurul lucru ce-i face pe toti sa nu se impacienteze e ca dupa ce iese din "transa" vine mereu cu o idee pentru o piesa noua. "Poate asa isi manifesta Atsushi spiritul creator. "Si-a zis mereu Imai.
- Lasa-l. Isi puse U-ta mana pe umarul lui Imai. E una din acele zile. Venea cel mai scund membru din trupa in completare.
- Se pare ca U-ta are dreptate. Aproba Hidehiko incrucisandu-si bratele pe piept in timp ce privea cel mai nepesator dintre toti spre Atsushi - el nicioadata nu s-a ingrijorat pentru starea vocalistului, nu se imbolnavea ceea ce nu le strica live-urile, iar de blocaje de creatie slava Domnului ducea lipsa. Il lasam asa ca de obicei. Stie si el sa aiba grija, nu mai e copil mic.
- Hide! Parea U-ta nemultumit. Stim cu totii ca Aachan nu va pati nimic,dar tie chiar nu-ti pasa de loc de starea lui de sanatate? U-ta parea ca in orice clipa se va ridica de pe scaun si-l va plesni pe Hidehiko. U-ta tinea la Atsushi, iar nepasarea lui Hide era enervanta pentru cineva care se presupune ca iti este prieten de o viata.
"Un suflet, o amintire,
Doua suflete, o singura simtire.
In viata si in moarte
Imi amintesc...
O singura noapte."
Atsushi se gandeste din nou si din nou la sensul cuvintelor primite prin SMS de la un numar necunoscut. I-a placut mereu poezia, iar cea legata de viata si moarte, romantism si sadism l-a fascinat ca gen. A citit cu placere inca din liceu asemenea versuri. Cand scria textul pieselor sale se lasa purtat de sentimente de pe urma unor experiente anterioare. Acum gandea ce fel de evenimente a trait persoana care i-a trimis mesajul. Putea sa desluseasca misterul daca se gandea intens. Poate va afla si identitatea scriitorului. Stilul in care a fost scrisa ii dadea oarecum fiori.
"O plimbare nu i-ar strica." Gandea Atsushi. Aerul curat i-ar face bine. Se plimba neobosit prin Tokyo, nu-l deranja nici racoarea de afara. Purta jeansi negrii, un tricou cu David Bowie, iar pe deasupra o bluza de trening gri. S-a oprit in parc. Mereu se opreste acolo sa-si limpezeasca gandurile. Vedea copii alegand veseli cand se simtea bine. Mereu i-au placut copii. Le arunca mingeiile cand aterizau pe sub banca pe care statea, le zambea de parca el insusi ar fi fost copil in momentele alea, dar nu si azi. Nici urma de copii in parc. Era mai frig afara decat ar fi crezut. Numai el statea pe banca si cerceta acelasi mesaj de minute bune. Scotea telefonul din jeansi privea mesajul, isi sprijinea barbia in palma, punea mobilul in buzunar, statea rezemat pe banca, il scotea din nou din blugi si tot asa. Nelinistea citindu-i-se pe fata nu-l parasea pret de o secunda. Auzea versurile rasunandu-i in cap precum o melodie. O silueta intr-un palton lung si negru cu o palarie pe cap ia drumul aleii unde se afla banca lui Atsushi. Trece prin fata ei si recita cu voce tare.
"Imi amintesc...
O singura noapte."
Atsushi isi intoarce brusc fata spre persoana de langa el. S-a asezat fara ca macar sa-l intrebe daca asteapta pe cineva. Sakurai privea inca absent numai in fata. Nici nu vroia de fapt sa-l priveasca.
- A trecut ceva vreme...Spunea persoana de langa el cu tristete in glas.
- Ne cunoastem? Intreba Atsushi confuz, dar aflandu-se incontinuare in lumea lui, in afara timpului si spatiului.
- Ar ajuta daca te-ai uita macar o secunda. Raspundea cu nonsalanta celalalt. Da, celalalt. Atsushi putea deduce ca era un barbat dupa tonul vocii si siluetei - cand a trecut prin fata sa.
Atsushi nu stia la ce sa se astepte daca-si va intoarce privirea. S-a gandit putin la ce urma sa faca si a facut-o. Celalalt statea acum pe marginea bancii cu spatele spre el. Tragea dintr-o tigara probabil, putea deduce Sakurai dupa respiratie. Se intoarce spre el. Inima lui Atsushi batea precum cea a unui puisor abia clocit. Tipul i-a suflat tot fumul in fata. Sakurai facea ochii mari de uimire si incantare inspirand pe sfert ce a primit.
- I-ssay...Era tot ce putea spune. I s-a pus un nod in gat, mai apoi a rosit amintindu-si brusc sensul gestului lui Issay.
- Micutule*, nu te mai stresa. Nu iti era dor de mine? Spunea Issay pe un ton pervers cu acelasi timbru al vocii pe care si-l amintea Atsushi. Mereu a adorat felul cum pronunta "r-urile".
- B-a da c-cum sa nu...Incepuse Sakurai sa se balbaie in timp ce obrajii isi schimbau culoarea. Issay observase cu siguranta ca nu mai avea aceea nuanta palida a pielii. Era usor trandafirie. Il privea pe Atsushi intens punandu-si o mana dupa un sold si apoi sprijinindu-si usor capul pe umarul acestuia.
- Termina, se uita lumea! Protesta Atsushi.
- E pe dracu'! Exclama Issay la fel de obraznic precum isi amintea Sakurai. Nu-i nici naiba in parc pe o vreme ca asta. Chiar daca ar fi nu ar conta. Daca te deranjeaza atat de tare putem merge in alt loc...Remarca Issay cu subinteles pentru Atsushi.
- Si unde ai vrea sa mergem, ma rog? Se prefacea vocalistul Buck-Tick-ului ca nu intelege propozitia prietenului sau.
- Depinde ce-ti doresti...Lasa mereu conversatia in aer ca Sakurai sa poata deduce singur deznodamantul "enigmei".
- Sa vorbim. Se face oricum destul de frig si incep sa inghet. Ar trebui sa mergem intr-un loc mai cald. U-ta a promis ca va pregati ceva sa ma incalzesc la intoarcere. Stii tu cum e el...Mereu are grija de sanatatea tuturor. Pana si Toll mi-a zis sa ma imbrac mai bine. Asa ca daca vrei putem sa mergem. A scurtat Atsushi brusc conversatia.
- Sa-i dam drumul. A aprobat vocalistul Der Zibetu-ului ridicand o spranceana.
Cei doi au schimbat repede peisajul din parc si se indreptau acum spre locuinta celor de la Buck-Tick. Toti cazusera de acord sa stea impreuna cel putin pana unul dintre ei o sa-si gaseasca pe cineva. Cei doi au intrat in vila, dar nu au gasit pe nimeni. "Baietii sunt la cumparaturi, cred." Isi zicea Atsushi pentru sine in timp ce-l conducea pe Issay in sufragerie. El a mai fost de multe ori acolo si nu a durat mult pana sa se instaleze pe canapea tragandu-l pe Sakurai de mana sa-l urmeze. Intr-o clipa de neatentie din partea lui Atsushi s-a impiedicat de piciorul masutei de cafea din fata canapelei ajungand la randul lui pe obiectul de mobilier, aproape trantindu-se si simtind cum organele ii sunt zguduite. A deschis ochii larg de durere, dar nu a scos nici un cuvant. Erau unul langa altul fara niciun spatiu care sa-i desparta. Tacere. Nici unul dintre ei nu mai scotea vreo vorba acum. Nici macar indraznetul Issay, dar acum gesturile faceau pentru el cat o mie de fraze. Si-a pozitionat mana relaxata pe unul din genunchii lui Atsushi. Acesta ii raspunde fara ezitare provocarii. "De ce nu?" Se intreba Sakurai. Issay era dintotdeauna idolul lui si au fost prieteni din liceu. - *Issay era cu sapte ani mai in varsta decat el (51 - Issay, 44 - Atsushi). Cu o privire foarte serioasa cel mai in varsta s-a ridicat de pe locul sau s-a pozitionat in fata lui Atsushi , iar mai apoi si-a strecurat genunchiul intre picioarele lui Sakurai. Se sarutau deja. Vocalistul Buck-Tick simtea fiori de placere pe sira spinarii si-i cuprindea in palme fata prietenului sau. Se gandea in momentul ala sa scrie un al doilea cantec despre sarut, in fara de Kuchizuke. Simtea din plin moliciunea buzelor ce le acoperea pe ale lui. Issay facea sarutul din ce in ce mai pasional adaugandu-si limba in acel joc senzual. Simtea cat de dornic era Atsushi sa continue. Insa Issay s-a oprit brusc.
- Continua. Ma simteam bine. Ii soptea Atsushi pe un ton plin de pasiune.
- Baietii or sa se intoarca...Protesta Issay. Hai sa schimbam peisajul.
- Inca o data? Vorbea acum Sakurai. Mergem undeva unde trebuie sa-mi ceara voie sa aiba acces.
- Imi place cand vorbesti pe limba mea.
Astfel cei doi se indreptau spre dormitorul vocalistului mai tanar sarutandu-se incontinuare. Imediat ce proprietarul camerei a incuiat usa s-au facut comozi pe pat. Issay il tragea pe Atsushi de tricoul peste el. Erau amandoi nerabdatori sa simta ceva ce nu au mai simtit pana atunci.
- Micule Aachan, hai sa lasam inhibitiile la o parte. Spunea celalalt.
Issay incepuse sa ii ridice tricoul prietenului sau care deja se facuse comod peste el in timp ce-i saruta gatul lingand si sugand pielea fina, dar in acelasi timp atent sa nu lase semne foarte vizibile. Atsushi simtea mainile calde pe spatele lui dezgolit facand drumuri de sus in jos. Cand mainile atingeau cureaua jeansilor se indreptau inapoi spre omoplati masand circular zona. Cei doi nu se opreau din sarutat si-si continuau jocul. Nasturii de la camasa lui Issay erau desfacuti cu repeziciune, iar acum Atsushi avea o arie mai larga de piele dezgolita pe care putea sa o mangaie, sa o sarute foarte usor in aceea pozitie. Vocalistul Der Zibetu-ului din ce in ce mai nerabdator isi strecura degetele in jos pe soldurile lui Aachan si-i desfacea cureaua jeansilor. Mainile sfioase ale celui mai mic erau acum pozitionate pe pieptul sau. Acum Atsushi gusta plin de dorinta mugurii intariti de pe pieptul prietenului sau facandu-l sa geama de placere. Mainile lui Issay erau acum pe zona intarita dintre picioarele lui Sakurai si-l masau tandru facandu-l si pe acesta sa scoata cateva scancete placute auzului. Tricoul, camasa si jeansii erau acum pe podea prin diferite parti ale camerei, iar cei doi se priveau avizi unul dupa trupul celuilalt. Issay s-a pozitionat intre picioarele lui Aachan si ii lingea pe toata lungimea organul erect. Pur extaz pentru Atsushi cand prietenul sau a inceput sa-i suga si sa-i muste incet si nedureros pielea de pe varful intarit pana la maxim. Sakurai nu se putea abtine sa nu geama si-si infigea mainile in parul lui Issay.
- Tigrule, e dureros, dar continua. Se oprise o clipa vocalistul De Zibet ca sa-i constate un lucru.
- O-o vreau in mine! Gemea Atsushi.
Issay si-a prelins cateva picaturi din propria saliva pe degetul mijlociu si pe inelat, iar mai apoi si le-a introdus violent in anusul lui Sakurai. Mai apoi la insistentele prietenului sau le-a inlocuit cu organul sau erect facand miscari de dute-vino introducandu-se din ce in ce mai mult in vocalistul mai tanar.
- Mai repede, te rog. Il implora Atsushi printre gemete.
La scurt timp se elibera de lichidul albicios si se relaxa ca Issay sa se poata retrage din gaura lui umeda inca. Gafaiau amandoi, iar Sakurai primi bucuros samanta dulce a prietenului sau care i se prelinsese dintr-un colt a gurii pana spre barbie.
- Stiu despre ce noapte pomeneai tu, Issay. Spunea Atsushi in timp ce-si stergea coltul gurii. Turneul din 1995 cand am cantat impreuna pentru prima oara si m-ai sarutat in semn de regret ca a murit mama.
- Se pare ca ai reusit, micutule. Raspundea Issay in timp ce-i mangaia crestetul capului protector.
***
- Imai, da-mi sacosa! Stiga U-ta.
- - Ai rabdare. Atsushi si-a uitat mobilul pe masuta de cafea cand a plecat probabil. Constata Imai.
Mobilul avea mesageria activa, iar inboxul era pe acelasi mesaj din aceea dimineata. Imai tranti de podea sacosa in care erau oua dupa ce citi SMS-ul ce parea ca dezvaluia un continut romantic. Gelozie asta se citea pe chipul lui Hisashi. Il admira pe Atsushi dintotdeauna si nu accepta sa i-l fure cineva. In timp ce fierbea de furie. Pe scari se ivira cei doi, Atsushi si Issay. Vocalistul lor zambea mai incantator ca oricand, iar Issay cu o privire de pantera asupra lui Imai care tinea mobilul lui Atsushi in mana se indrepta tacut spre usa de la intrare.
Primul meu oneshot
8. Nu e permisa utilizare de smiley-uri sau michimausi de orice fel pe aceasta sectiune. Aceasta regula se extinde si pentru folosirea de imagini cu personajele gasite pe internet, exceptia facand momentul in care este realizat un fanart special pentru ficul in cauza. Sa nu fim totusi profitori de talentul altora.
Ti le-am sters eu, sa nu se mai intample. Cititi si voi regulamnetul oameni buni >.<.
Titlu: Acum si pentru totdeauna
Gen: Yaoi +18
Participantii : Buck-Tick, Der Zibet
Tacere, doar atat. Intunericul domina peste tot in camera. Singurul lucru ce sparge monotonia cromatica este o lumina palida. Un cerculet luminos, o bricheta. Razele izvorate din ea fac vizibila o figura umana, una cu trasaturi minunate. Pielea palida total contrastata cu adancimea si intunecimea ochilor sai. Isi pune o mana pe ceafa. Maseaza usor locul, apoi ofteaza. Ii e dor probabil de zilele in care avea parul lung. Ii acoperea umerii si-i masca partea din spate a capului, dar acum avandu-l scurt putea sa dea acces privitorilor la o zona fierbinte a trupului sau. Il incita sa stie ca e urmarit de cineva in felul acela. Ca ii sunt studiate miscarile corpului, mimica fetei. Trage adanc in piept nicotina. Tuseste puternic, de parca ar fi fost prima oara cand punea gura pe asa ceva. In realitate fuma de aproape treizeci de ani. O mana calda ii traverseaza sira spinarii si-l face sa tremure. Expira si scoate fumul din cavitatea bucala intr-un mod cat mai seducator cu putinta. Tot spatiul de deasupra patului pe care stau cele doua siluete e acoperit de o mireasma usor mentolata...
- Atsushi! Striga Imai la prietenul sau care era la masa pe jumatate adormit.
Se poate spune chiar ca era prezent numai fizic printre colegii sai de trupa. Azi avea sa fie una din acele zile cand contempleaza. Ce? Nu se stie. Mereu cand intra in acea stare cei patru colegi nu vor sa-l deranjeze chiar daca sunt ingrijorati uneori. Sta si priveste in gol, apoi ofteaza. Singurul lucru ce-i face pe toti sa nu se impacienteze e ca dupa ce iese din "transa" vine mereu cu o idee pentru o piesa noua. "Poate asa isi manifesta Atsushi spiritul creator. "Si-a zis mereu Imai.
- Lasa-l. Isi puse U-ta mana pe umarul lui Imai. E una din acele zile. Venea cel mai scund membru din trupa in completare.
- Se pare ca U-ta are dreptate. Aproba Hidehiko incrucisandu-si bratele pe piept in timp ce privea cel mai nepesator dintre toti spre Atsushi - el nicioadata nu s-a ingrijorat pentru starea vocalistului, nu se imbolnavea ceea ce nu le strica live-urile, iar de blocaje de creatie slava Domnului ducea lipsa. Il lasam asa ca de obicei. Stie si el sa aiba grija, nu mai e copil mic.
- Hide! Parea U-ta nemultumit. Stim cu totii ca Aachan nu va pati nimic,dar tie chiar nu-ti pasa de loc de starea lui de sanatate? U-ta parea ca in orice clipa se va ridica de pe scaun si-l va plesni pe Hidehiko. U-ta tinea la Atsushi, iar nepasarea lui Hide era enervanta pentru cineva care se presupune ca iti este prieten de o viata.
"Un suflet, o amintire,
Doua suflete, o singura simtire.
In viata si in moarte
Imi amintesc...
O singura noapte."
Atsushi se gandeste din nou si din nou la sensul cuvintelor primite prin SMS de la un numar necunoscut. I-a placut mereu poezia, iar cea legata de viata si moarte, romantism si sadism l-a fascinat ca gen. A citit cu placere inca din liceu asemenea versuri. Cand scria textul pieselor sale se lasa purtat de sentimente de pe urma unor experiente anterioare. Acum gandea ce fel de evenimente a trait persoana care i-a trimis mesajul. Putea sa desluseasca misterul daca se gandea intens. Poate va afla si identitatea scriitorului. Stilul in care a fost scrisa ii dadea oarecum fiori.
"O plimbare nu i-ar strica." Gandea Atsushi. Aerul curat i-ar face bine. Se plimba neobosit prin Tokyo, nu-l deranja nici racoarea de afara. Purta jeansi negrii, un tricou cu David Bowie, iar pe deasupra o bluza de trening gri. S-a oprit in parc. Mereu se opreste acolo sa-si limpezeasca gandurile. Vedea copii alegand veseli cand se simtea bine. Mereu i-au placut copii. Le arunca mingeiile cand aterizau pe sub banca pe care statea, le zambea de parca el insusi ar fi fost copil in momentele alea, dar nu si azi. Nici urma de copii in parc. Era mai frig afara decat ar fi crezut. Numai el statea pe banca si cerceta acelasi mesaj de minute bune. Scotea telefonul din jeansi privea mesajul, isi sprijinea barbia in palma, punea mobilul in buzunar, statea rezemat pe banca, il scotea din nou din blugi si tot asa. Nelinistea citindu-i-se pe fata nu-l parasea pret de o secunda. Auzea versurile rasunandu-i in cap precum o melodie. O silueta intr-un palton lung si negru cu o palarie pe cap ia drumul aleii unde se afla banca lui Atsushi. Trece prin fata ei si recita cu voce tare.
"Imi amintesc...
O singura noapte."
Atsushi isi intoarce brusc fata spre persoana de langa el. S-a asezat fara ca macar sa-l intrebe daca asteapta pe cineva. Sakurai privea inca absent numai in fata. Nici nu vroia de fapt sa-l priveasca.
- A trecut ceva vreme...Spunea persoana de langa el cu tristete in glas.
- Ne cunoastem? Intreba Atsushi confuz, dar aflandu-se incontinuare in lumea lui, in afara timpului si spatiului.
- Ar ajuta daca te-ai uita macar o secunda. Raspundea cu nonsalanta celalalt. Da, celalalt. Atsushi putea deduce ca era un barbat dupa tonul vocii si siluetei - cand a trecut prin fata sa.
Atsushi nu stia la ce sa se astepte daca-si va intoarce privirea. S-a gandit putin la ce urma sa faca si a facut-o. Celalalt statea acum pe marginea bancii cu spatele spre el. Tragea dintr-o tigara probabil, putea deduce Sakurai dupa respiratie. Se intoarce spre el. Inima lui Atsushi batea precum cea a unui puisor abia clocit. Tipul i-a suflat tot fumul in fata. Sakurai facea ochii mari de uimire si incantare inspirand pe sfert ce a primit.
- I-ssay...Era tot ce putea spune. I s-a pus un nod in gat, mai apoi a rosit amintindu-si brusc sensul gestului lui Issay.
- Micutule*, nu te mai stresa. Nu iti era dor de mine? Spunea Issay pe un ton pervers cu acelasi timbru al vocii pe care si-l amintea Atsushi. Mereu a adorat felul cum pronunta "r-urile".
- B-a da c-cum sa nu...Incepuse Sakurai sa se balbaie in timp ce obrajii isi schimbau culoarea. Issay observase cu siguranta ca nu mai avea aceea nuanta palida a pielii. Era usor trandafirie. Il privea pe Atsushi intens punandu-si o mana dupa un sold si apoi sprijinindu-si usor capul pe umarul acestuia.
- Termina, se uita lumea! Protesta Atsushi.
- E pe dracu'! Exclama Issay la fel de obraznic precum isi amintea Sakurai. Nu-i nici naiba in parc pe o vreme ca asta. Chiar daca ar fi nu ar conta. Daca te deranjeaza atat de tare putem merge in alt loc...Remarca Issay cu subinteles pentru Atsushi.
- Si unde ai vrea sa mergem, ma rog? Se prefacea vocalistul Buck-Tick-ului ca nu intelege propozitia prietenului sau.
- Depinde ce-ti doresti...Lasa mereu conversatia in aer ca Sakurai sa poata deduce singur deznodamantul "enigmei".
- Sa vorbim. Se face oricum destul de frig si incep sa inghet. Ar trebui sa mergem intr-un loc mai cald. U-ta a promis ca va pregati ceva sa ma incalzesc la intoarcere. Stii tu cum e el...Mereu are grija de sanatatea tuturor. Pana si Toll mi-a zis sa ma imbrac mai bine. Asa ca daca vrei putem sa mergem. A scurtat Atsushi brusc conversatia.
- Sa-i dam drumul. A aprobat vocalistul Der Zibetu-ului ridicand o spranceana.
Cei doi au schimbat repede peisajul din parc si se indreptau acum spre locuinta celor de la Buck-Tick. Toti cazusera de acord sa stea impreuna cel putin pana unul dintre ei o sa-si gaseasca pe cineva. Cei doi au intrat in vila, dar nu au gasit pe nimeni. "Baietii sunt la cumparaturi, cred." Isi zicea Atsushi pentru sine in timp ce-l conducea pe Issay in sufragerie. El a mai fost de multe ori acolo si nu a durat mult pana sa se instaleze pe canapea tragandu-l pe Sakurai de mana sa-l urmeze. Intr-o clipa de neatentie din partea lui Atsushi s-a impiedicat de piciorul masutei de cafea din fata canapelei ajungand la randul lui pe obiectul de mobilier, aproape trantindu-se si simtind cum organele ii sunt zguduite. A deschis ochii larg de durere, dar nu a scos nici un cuvant. Erau unul langa altul fara niciun spatiu care sa-i desparta. Tacere. Nici unul dintre ei nu mai scotea vreo vorba acum. Nici macar indraznetul Issay, dar acum gesturile faceau pentru el cat o mie de fraze. Si-a pozitionat mana relaxata pe unul din genunchii lui Atsushi. Acesta ii raspunde fara ezitare provocarii. "De ce nu?" Se intreba Sakurai. Issay era dintotdeauna idolul lui si au fost prieteni din liceu. - *Issay era cu sapte ani mai in varsta decat el (51 - Issay, 44 - Atsushi). Cu o privire foarte serioasa cel mai in varsta s-a ridicat de pe locul sau s-a pozitionat in fata lui Atsushi , iar mai apoi si-a strecurat genunchiul intre picioarele lui Sakurai. Se sarutau deja. Vocalistul Buck-Tick simtea fiori de placere pe sira spinarii si-i cuprindea in palme fata prietenului sau. Se gandea in momentul ala sa scrie un al doilea cantec despre sarut, in fara de Kuchizuke. Simtea din plin moliciunea buzelor ce le acoperea pe ale lui. Issay facea sarutul din ce in ce mai pasional adaugandu-si limba in acel joc senzual. Simtea cat de dornic era Atsushi sa continue. Insa Issay s-a oprit brusc.
- Continua. Ma simteam bine. Ii soptea Atsushi pe un ton plin de pasiune.
- Baietii or sa se intoarca...Protesta Issay. Hai sa schimbam peisajul.
- Inca o data? Vorbea acum Sakurai. Mergem undeva unde trebuie sa-mi ceara voie sa aiba acces.
- Imi place cand vorbesti pe limba mea.
Astfel cei doi se indreptau spre dormitorul vocalistului mai tanar sarutandu-se incontinuare. Imediat ce proprietarul camerei a incuiat usa s-au facut comozi pe pat. Issay il tragea pe Atsushi de tricoul peste el. Erau amandoi nerabdatori sa simta ceva ce nu au mai simtit pana atunci.
- Micule Aachan, hai sa lasam inhibitiile la o parte. Spunea celalalt.
Issay incepuse sa ii ridice tricoul prietenului sau care deja se facuse comod peste el in timp ce-i saruta gatul lingand si sugand pielea fina, dar in acelasi timp atent sa nu lase semne foarte vizibile. Atsushi simtea mainile calde pe spatele lui dezgolit facand drumuri de sus in jos. Cand mainile atingeau cureaua jeansilor se indreptau inapoi spre omoplati masand circular zona. Cei doi nu se opreau din sarutat si-si continuau jocul. Nasturii de la camasa lui Issay erau desfacuti cu repeziciune, iar acum Atsushi avea o arie mai larga de piele dezgolita pe care putea sa o mangaie, sa o sarute foarte usor in aceea pozitie. Vocalistul Der Zibetu-ului din ce in ce mai nerabdator isi strecura degetele in jos pe soldurile lui Aachan si-i desfacea cureaua jeansilor. Mainile sfioase ale celui mai mic erau acum pozitionate pe pieptul sau. Acum Atsushi gusta plin de dorinta mugurii intariti de pe pieptul prietenului sau facandu-l sa geama de placere. Mainile lui Issay erau acum pe zona intarita dintre picioarele lui Sakurai si-l masau tandru facandu-l si pe acesta sa scoata cateva scancete placute auzului. Tricoul, camasa si jeansii erau acum pe podea prin diferite parti ale camerei, iar cei doi se priveau avizi unul dupa trupul celuilalt. Issay s-a pozitionat intre picioarele lui Aachan si ii lingea pe toata lungimea organul erect. Pur extaz pentru Atsushi cand prietenul sau a inceput sa-i suga si sa-i muste incet si nedureros pielea de pe varful intarit pana la maxim. Sakurai nu se putea abtine sa nu geama si-si infigea mainile in parul lui Issay.
- Tigrule, e dureros, dar continua. Se oprise o clipa vocalistul De Zibet ca sa-i constate un lucru.
- O-o vreau in mine! Gemea Atsushi.
Issay si-a prelins cateva picaturi din propria saliva pe degetul mijlociu si pe inelat, iar mai apoi si le-a introdus violent in anusul lui Sakurai. Mai apoi la insistentele prietenului sau le-a inlocuit cu organul sau erect facand miscari de dute-vino introducandu-se din ce in ce mai mult in vocalistul mai tanar.
- Mai repede, te rog. Il implora Atsushi printre gemete.
La scurt timp se elibera de lichidul albicios si se relaxa ca Issay sa se poata retrage din gaura lui umeda inca. Gafaiau amandoi, iar Sakurai primi bucuros samanta dulce a prietenului sau care i se prelinsese dintr-un colt a gurii pana spre barbie.
- Stiu despre ce noapte pomeneai tu, Issay. Spunea Atsushi in timp ce-si stergea coltul gurii. Turneul din 1995 cand am cantat impreuna pentru prima oara si m-ai sarutat in semn de regret ca a murit mama.
- Se pare ca ai reusit, micutule. Raspundea Issay in timp ce-i mangaia crestetul capului protector.
***
- Imai, da-mi sacosa! Stiga U-ta.
- - Ai rabdare. Atsushi si-a uitat mobilul pe masuta de cafea cand a plecat probabil. Constata Imai.
Mobilul avea mesageria activa, iar inboxul era pe acelasi mesaj din aceea dimineata. Imai tranti de podea sacosa in care erau oua dupa ce citi SMS-ul ce parea ca dezvaluia un continut romantic. Gelozie asta se citea pe chipul lui Hisashi. Il admira pe Atsushi dintotdeauna si nu accepta sa i-l fure cineva. In timp ce fierbea de furie. Pe scari se ivira cei doi, Atsushi si Issay. Vocalistul lor zambea mai incantator ca oricand, iar Issay cu o privire de pantera asupra lui Imai care tinea mobilul lui Atsushi in mana se indrepta tacut spre usa de la intrare.
Primul meu oneshot
8. Nu e permisa utilizare de smiley-uri sau michimausi de orice fel pe aceasta sectiune. Aceasta regula se extinde si pentru folosirea de imagini cu personajele gasite pe internet, exceptia facand momentul in care este realizat un fanart special pentru ficul in cauza. Sa nu fim totusi profitori de talentul altora.
Ti le-am sters eu, sa nu se mai intample. Cititi si voi regulamnetul oameni buni >.<.
![[Imagine: Sugizogif.gif]](http://i234.photobucket.com/albums/ee82/_Little_GORE_/Sugizogif.gif)
![[Imagine: 8x3VTT8.png]](http://i.imgur.com/8x3VTT8.png)
