Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

One shouturile lui katy**~_~**

#1
M-am gandit sa fac si eu un oneshout.E primul meu oneshout.Puteti sa ma criticati da sa tineti cont ca e prima data cand scriu unul.(nu stiu daca titlul e prea potrivit)
Sufletul din fulgul de nea

Privesc pe fereastra.Nici nu stiu cat e ceasul.Racoarea dimineti intra prin geamul larg deschis.Soarele rasare.Niciodata soarele nu va mai rasari la fel.
"A murit."Mia-m repetat asta de mii de ori.Cearsaful inca era ud din cauza lacrimilor varsate in acea noapte.Nu mai aveam putere,vlaga sa mai plang.Lacrimile neplanse se transformau in pietre.Pietre grele care imi apasau sufletul.De ce a murit?Nimeni nu stie.Toti medici dau din cap nepasatori.Poate sufletul ei a fost chemat la cer.Inca nu realizez ca nu v-a mai intra niciodata,dimineata in camera mea,razand si spunandu-mi sa ma trezesc.
E complicat cand moare cineva drag.M-ai ales sora ta.O vedeai in fiecare zi.Noaptea,iti sopteai pentru tine,ca sa fii sigura:inca e aici cu noi.Si dintr-o data,nu mai e aici.Inca mai crezi ca va intra pe usa,isi va tranti ghiozdanul si va intreba nepasatoare ce avem de mancare.
Privesc copii care se joaca afara,cum tineri se plimba in parcul din fata casei.Nici unul nu a cunoscut-o.Nimanu-i nu-i pasa,insa lumea nu mai e intreaga fara ea.Lipseste o particica din milioanele de parti de suflet a lumi.Oricat de fericita voi fi in viata,intotdeauna va lipsi ceva.De ce se mai numeste viata,daca nici macar nu poti sa ai un final fericit.Nici nu mai are rost.N-are rost sa traiesti fara o parte din suflet.Si cand moare cineva apropiat,o bucata din sufletul tau pleaca impreuna cu ea.
In fiecare zi,mii de suflete se pierdeau in neantul inexistentei.Nimeni nu stia de ceilalti,nimanui nu-i pasa ca cineva,intr-un anumit loc al lumi,a murit.Acel cineva s-a pierdut in abis,in abisul unei lumi fara suferinta,fara regrete si rautate.
Si de ce Mara?Dintre miliardele de oameni,de ce ea?Mara,care era plina de viata.In ultima vreme nu statea decat cu baiatul ala.Si a facut-o sa sufere.Nu mai era aceiasi,avea cearcane mari si ochi plansi.Doctori zic ca avea probleme cu inima,care intr-un moment i-a cedat.Insa nu inima era bolnava,ci sufletul.Sufletul era plin de fum negru,inecacios.
Insa nimic nu mai conta.O ninsoare cu fulgi mari a inceput.Poate in unul din miile de fulgi care cadeau se afla o parte din sufletul Marei,pasind ultima data pe pamant.[Imagine: SadAnime1.jpg]
[Imagine: 339u1p3.jpg]
Paul: CAAAARRRL I watched you fire a harpoon into the captains face
Carl: That sounds dangerous
Paul: You were head-butting children off the side of the ship
Carl: That must of been horrifying to watch
Paul: And then you started making out with the ice sculptures
Carl: Well THANK GOD that the children weren't on board to see it
xDD

[Imagine: 2431486ouw57e0825.gif]<----Lissie,The skittle sheep



#2
Bunaaa!:D

am trecut si eu pe aici, curioasa din fire...si:-?..sigur e primul one shot? pt ca te descurci chiar foarte bine... da-mi voi sa iti zic ca ai un fel aparte de a descrie la persoana 1 sentimentele, de-a dreptul superb...mai mai sa-mi dea lacrimile:"&gt;; eu am o surioasa la care tin enorm de mult:X si m-am pus putin in situatia prezentata de tine si pff exact asa cred ca m-as simti, daca nu mai rau..in fine sa lasam asta si sa nu ne gandim la rau...
deci in princiupiu mi-a placut cum ai descris, minunat, am vazut si figuri de stil frumos combinate asta datorita imaginatiei tale:D, mi-a placut si faptul ca nu ai avut dialog ceea ce a facut totul sa fie mult mai profund. BRAVO!

altcv...idei cat mai multe si spor la scris!:*
:bye:
My fic:
Predestined paths : http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=13338
[naruto]Teenagers : http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=13050 (finish 4)

[Imagine: anime-kiss.jpg]
I wish to meet you again next time
Love is more selfish the deeper it gets
until you want to tie each breath down
unreasonable, yet...

We climb a spiral of light
the red memory is a poisonous tattoo
a tattoo that shows the future's chaos
if we're together, until we shatter

#3
http://2.bp.blogspot.com/_H-m9FxApQoI/SZ...e-love.jpg
Am revenit cu un nou oneshout,sper ca de data asta sa am mai multe pareri,stiu ca e scurt dar eu nu am experienta sau foarte mult talent in scris.

"Iarta-ma!"Ce cuvinte simple!

Stateam la masa de lemn de cires de jumatate de ora.Afara ploua cu picuri mari,ca lacrimile,lacrimi ce udau pamantul uscat.Foaia din fata mea era goala.Aveam atat de multe sa-i scriu si totusi asa putine.Mii de intrebari a carui raspunsuri s-au pierdut in cuvintele reci si seci:Trebuie sa plec.Pentru totdeauna.Cuvinte rostite intr-o seara de mai,cuvinte care m-au lovit direct in inima,cu o sa geata de gheata,inghetandu-mi tot ce sinteam pentru el.As fi vrut sa-l vad acum,ud leoarca,cu zambetul pe buze,spunandu-mi Iarta-ma.Insa niciodata nu va mai fi la fel.Cand cel caruia i-ai dat totul si mai mult,o bucata din sufletul tau te dezamageste,inima ta nu mai poate detine aceleasi sentimente
Si cum ar fi sa il pot ierta.Sa uit totul,sa zic te iert,totul sa treaca si sa revenim la normal.Sa ne intalnim in fiecare seara,langa ciresul inflorit.Dar iarta-ma sunt cele mai grele cuvinte.Poti sa le pronunti,dar inima nu-si da acordul.Si cand inima nu-si da acordul,nu poti sa continui.Simnti ca ceva te apasa.Dar nu pot sa uit.Nu pot.
A zis-o atat de sigur,fara sa aiba emotii,doar a zis-o si a plecat,de parca mi-ar fi zis un lucru obisnuit.Insa in inima mea,totul s-a darmat,ce am cladit prin emotii si sentimente 1 an.Totul,ca un castel de nisip,rasturrnat de un val rece si necrutator cu orice sentiment.
Aud postasul strigand.Iau scrisoarea din cutia postala si urc in camera mea.Plicul e alb,fara nimic scris pe el,doar adresa destinatarului.Il deschid.Pe foaia mica si alba scrie:Iarta-ma.Aud un bipait.E telefonul meu.Un mesaj,nr ascuns:Iarta-ma.Ies in gradina,in plina ploaie.Simnt o mana pe umarul meu.Era el,ud leorca,zambind:
-Iarta-ma!
-Te iert!
Ce cuvinte simple!am zambit in sinea mea.
[Imagine: 339u1p3.jpg]
Paul: CAAAARRRL I watched you fire a harpoon into the captains face
Carl: That sounds dangerous
Paul: You were head-butting children off the side of the ship
Carl: That must of been horrifying to watch
Paul: And then you started making out with the ice sculptures
Carl: Well THANK GOD that the children weren't on board to see it
xDD

[Imagine: 2431486ouw57e0825.gif]<----Lissie,The skittle sheep



#4
Bună, am zis să trec şi eu pe aici bla bla.

Greşeli pe care le-am văzut şi aş vrea să le menţionez, plus alte lucruri care , din punctul meu de vedere, se puteau schimba :
Începutul e cam.. banal, să zic aşa. E foarte .. hmm, nu ştiu nu mă atrage cu nimic. E foarte monoton şi plictisitor.
picuri -- nu ştiu cât de corect e sincer, dar nu sună prea bine. Eu zic că ar fi mai bine să rămâi la '' picături '' , sau puteai scrie ' stropi '
ce udau pamantul uscat -- e cam banală şi asta, având în vedere că nu puteau uda, eu ştiu, cerul? Puteai încerca altceva, pt. mine nu sună chiar atât de bine : - ?
Mii de intrebari a carui --- al caror [ altfel spus : al căror ]
sa geata -- sageata [ altfel spus : săgeată ]
sinteam -- simteam [ altfel spus : simţeam ]
spunandu-mi Iarta-ma -- spunandu-mi : Iarta-ma , sau : spunandu-mi : " Iarta-ma " , sau spunandu-mi " Iarta-ma " . [ cu diacritice : spunându-mi " Iartă-mă ." ]
Simnti -- simti [ simţi ]
darmat -- daramat [ : dărâmat ]
1 an -- se vede mai bine " un an " , având în vedere construcţia lucrării.
rasturrnat -- rasturnat [ răsturnat ]
nr -- numar [ număr ] , pentru Dumnezeu că e poveste nu un post scris : p

Sfârşitul nu îmi place prea tare, ai grăbit acţiunea. Puteai face one shotul ceva mai lung, este scurtuleţ şi foarte gfrăbit. Plus că pe tot parcursul poveştii ai scris cuvinte cu iartă-mă şi lucruri pe care sufletul nu le poate accepta, deşi le poţi scoate afară. Nu sunt de acord ca să ajungi atât de repede la final, fără să descri aşa cum trebuie. Puteai să descri mai multe, ca să înţelelegem atmosfera, să prindem cuvintele de iartă-mă şi aşa mai departe. Şi nu am prins prea tare ideea cu ploaia, cum descriai tu eu aveam impresia că nu mai plouă. De aia, m-am pierdut în spaţiu însă apreciez ideea. Îmi place ideea şi ai fi putut să o dezvolţi ceva mai mult să iasă şi mai bine.
Titlul îmi dă o altă viziune asupra lucrării, ceva iremediabil... ceva ce.. Ah, neîndreptat. Dar la tine e total invers. Bine, asta depinde de simţul artistic al fiecărei persoane.
Trebuie să mai lucrezi la început şi la final, doar acest ultim one shot l-am citit... Oricum, ai idei şi scri drăguţ, cam împrăştiat ce-i drept. Şi se poate mult mai bine, aşa că aştept şi alte lucrări.
Succes : p

#5
Am venit cu un alt oneshout care stiu ca nu e grozav si mai ales finalul ar trebui sa mai lucrez la el oricum..enjoy;;)

In compartimentul lui Iris nu mai era nimeni alt cineva.Razele apusului ii luminau fata si parul ei negru ca noaptea ce se apropia.Campiile cenusii erau nesfarsite,iar drumul parea ca dureaza de o vesnicie."Oare e bine ca fac?Ma intorc ca un catel abandonat la stapanul lui.Nu pot sa cred ca l-am iertat..In adancul sufletului meu stiu ca nu e asa,insa continui sa ma amagesc.M-a tradat,si acum ma intorc la el,ca sa-mi cer scuze.Eu?Cred ca am gresit rolurile.De ce nu s-a intors cand i-am zis ca-i dau o sansa..Nu pot totusi sa-l uit.E ca si cum sunt condamnata sa fiu parca indragostita de el cu forta,pe vecie"Chiar atunci usa se deschise,iar in compartiment intra o adolescenta blonda,cu ochi plansi.Se aseza si continua sa planga in tacere.Iris recunoscu acel plans.Asa planse si ea,cand era o tanara adolescenta de vreo 17 ani cat avea fata care intrase,dupa el.
-Te-a parasit?
Glasul lui Iris rasuna ca un ecou.Fata o privi mirata.
-Cum ti-ai dat seama?Da,ne-am despartit pe peron.A zis ca nu ne mai portivim.Ma cheama Lya.
-Eu sunt Iris.Te iubea?
-Nu stiu.Se comporta de parca statea cu mine din mila.Insa eu l-am iubit.Si inca o mai fac!Brusc deveni agitata,se ridica,isi cauta telefonul si vru sa iasa,
-Trebuie sa-l caut,il iubesc,am sa-l rog sa fim..
-Stai.vocea ferma a lui Iris o facu sa se aseze.Ochi ii erau inlacrimati.
-Crezi ca are pe alta?
-L-am vazut odata cu cineva,insa n-am vrut sa-i spun,ma gandeam ca o sa se supere si o sa ne desparti.
-E clar,te inseala iar tu esti orbita de iubire.Nu te intoarce la el..
Iris se ridica si se uita la Lya."E exact ca mine cand eram ca ea.Si ce se va intampla daca ma intorc?El va fi acelasi,imi va spune ca are pe alta.Imi amintesc de vremea cand eram indragostiti,cand mia zis -Nu voi lasa sa ti se intample nimic!Tu esti si vei fi stapana inimi mele!!A doua zi am gasit asta in revitsa indragostitilor...Mi-am dat seama ca m-am afundat prea mult in oceanul dragostei,si acum,cand i-am gasit malul,ratacesc pe el fara sa-mi gasesc linistea,ascunsa intr-o singura hotarare.Aceea sa nu ma mai intorc la el.Pe dragostea noastra s-a pus un strat rece si subitire de tradatre,inca unul de gelozie(chiar si daca ma intalneam cu fratele meu)si altele si altele,pana au stins tot ce era intre noi.Nici macar nu-i pasa de mine,chiar cand i-am zis ca am probleme cu inima!
-Stiu ca poate e ciudat sa primesti sfaturi de la o straina,insa asculta-ma.Nu merita.El abia astepte sa-i cazi la picioare si sa profite de faptul ca esti indragostita!
Iris iesi din vagon.Ajunsera la statia din St.Louise.Pe peron era un baiat de vreo 19 ani,care privea nerabdator la ceas.Din tren iesi o fata blonda,cu care se saruta.Lya iesi din tren si vazu toata scena.Merse si ii dete o palma peste fata baiatului,apoi se indrepta spre Iris.
-Multumesc,m-ai facut sa realizez ce faceam daca ma intorceam la el.Lya pleca mai departe,lasando pe Iris alba ca varul.Pe, peron astepta el.Fata se prefacu ca nu-l vede,insa el o observa si incepu s-o urmareasca.Ajunsera pe o strada apropiata de gara.El o prinse strans de umeri si o saruta fortat.
-Ce faci aici?Te-ai intors la mine?
-Da-mi drumul!
-Sunt ca un drog pentru tine,nu poti trai fara mine.Nu-i asa ca ma mai iubesti?
-Nu Terence,nu te mai iu..
Insa in urmatoarea fractiune de secunda,masina o nimeri in plin pe Iris.Terence diparu cu un ranjet diabolic in noapte..Iris spuse cu ultimile cuvinte
-Nu Terence,nu te mai iubesc.
Apoi ochi de cristal ai fetei se intunecara.Fata muri.
[Imagine: 339u1p3.jpg]
Paul: CAAAARRRL I watched you fire a harpoon into the captains face
Carl: That sounds dangerous
Paul: You were head-butting children off the side of the ship
Carl: That must of been horrifying to watch
Paul: And then you started making out with the ice sculptures
Carl: Well THANK GOD that the children weren't on board to see it
xDD

[Imagine: 2431486ouw57e0825.gif]<----Lissie,The skittle sheep



#6
Asaaa~... Greseli:
"alt cineva" -> altcineva
"dete" -> dadu [folosim arhaisme doar in texte lirice dak e posibil, k?]

E destul de ok ultimul one shot, o evolutie fatza de celelalte dar se poate si mai bine. Ma bucur ca ai evitat greselile ortografice dar pe viitor incearca sa imbunatatesti si exprimarea si calitatea [asta ultima mai ales].

Nu exista perfectiune insa e mereu loc de mai bine si sper sa iti vedem evolutia spre bine in continuare pt ca mie una imi plac ideile tale. ^^

chu & gambate!! ^o^

#7
Hey!Ce faceti?Am scris un oneshout(si o sa mai scriu)si ma gandeam sa vad ce credeti.Sa stiti ca sunt incepatoare,adica sa tineti cont si de asta cand comentati:D(stiu ca titlul nu e insipirat,dar nu m-am putut gandi la alt ceva pt oneshout)
Sper sa va placa
Iepurele prins in capcana


-Te pot ajuta!Vocea ii tremura,dar incerca sa para credibil si sigur pe sine.De ce nu vorbesti?De nu-mi povestesti ce s-a intamplat?Eu te pot ajuta!
Ce prefacut.Am inchis,trantind receptorul cu putere.Daca ar fi fost acelasi,acelasi el pe care il stiam de acum 2 ani,i-as fi marturisit totul,tot amarul acela,care ma chinuia,de asa multa vreme.As fi vrut sa il sun,sa-i tip in telefon totul,sa plang si sa ma calmez.
FlashBack
-Nu..nu stiu ce sa spun!Chiar a facut asta?L-ai vazut tu?intreba ingrijorata Yumiki.
In semn de raspuns o lacrima cristalina ii atinse obrazul alb,palid.
End flashback
Mergeam pe aleile parcului pustiu.Frunzele cadeau din copaci tristi.Ma gandeam ca am sa-l intalnesc si ca o sa ma inveselesc,o sa vorbim,o sa ma stranga in brate...
Era pe banca.Nu credea ca o sa ma vada,deveni distant.Imi zise ca trebuie sa plece,nu poate sta de vorba si ca era ocupat.
-Ne mai vedem,iepuras!
Am zambit ironic,fugind spre casa.Iepuras....Asta scrie in mesajul pe care l-am descoperit in buzunarul hainei lui,uitate la mine.Pe hartia care mirosea a parfum ieftin scria:"Cand scapi de tipa aia,iepuras?Te sarut,Lisa"A doua zi mi-a telefonat, ca are sa-mi zica ceva important.Credeam ca-mi va marturisi ca-i pare rau si ca are pe alta.
Am mers pe aceasi alee a aceluiasi parc.M-am asezat langa el.Ochi lui verzi imi aminteau de un joc din copilarie,un cantec.Tineam minte doar versul"Ochi verzi,ochi verzi,niciodata sa nu-i crezi"Privea in gol,dupa care ma privi si zise,fara nicio emotie:Trebuie sa ne despartim,iepuras.Tu esti prea rigida pentru mine .Scuze,dar asta e.
Simteam cum sangele mi se urca la cap,furia imi controla fiecare celula din corp.S-a ridicat in picioare,iar eu l-am impins si am strigat:
-Nu sunt papusa ta,sa ma manuiesti cum vrei tu!Cu cine crezi ca vorbesti?Sunt prea rigida?Si cealalta cum e?Nu sunt iepurasul prostut care crezi ca sunt.Tu m-ai considerat o papusa,o papusa manuita de tine.
-Nu e adevarat!Nu am pe nimeni..doar ca..
-Ticalosule,mai si minti?Asta ce e?Am scos biletul si i l-am bagat in fata.Se albi tot si tremurand zise:
-Eu am tinut la tine ..
-Daca tineai la mine nu minteai,acum pleaca pana nu vei primi un pumn in fata ,ai inteles?
-Crezi ca mi-e frica de o pustoaica?
L-am pocnit ,facandu-l sa cada pe asfalt.
-Acum cine e pustoaica?
Am fugit furioasa si aparent sigura pe mine pana acasa.Insa ce am ajuns in camera mea,am lasat geanta jos si am inceput sa plang,timp de jumatate de ora,fara incetare.Erau ca niste spini ce imi raneau inima,Cu cat ma zbateam si plangeam mai tare,cu atat spini strangeau sufletul meu mai tare.
Mi-am dat seama ca eu plangeam degeaba,el probabil find cu o alta,incercand sa o cucereasca.Trebuia sa ma calmez,asa ca am repetat de mi de ori"Nu sunt iepurasul tau,nu sunt iepurasul tau"Am zambit trist,privind nori de culoarea alba.Cat timp fusesem cu el,ma comportam ca un iepure in cusca.Mereu timida,neindemanatica,mereu gata sa-l ajut,sa dau totul si mai mult.
M-am hotarat sa trec peste asta.
Era dimineata,tocmai veneam de la cumparaturi,vesela,increzatoare.Treceam intamplator pe alea aceluiasi parc.Pe banca era el,singur,intr-o stare deplorabila.
El se uita spre mine si ofta.
Eu doar l-am privit,de data aceasta fara furie,ci doar cu mila amestecat cu un dezgust fata de ce a ajuns,,pasind inainte,lasand trecutul in
in urma,hotarata sa nu mai fiu niciodata iepurasul cuiva,prinsa in capcana.
[Imagine: 339u1p3.jpg]
Paul: CAAAARRRL I watched you fire a harpoon into the captains face
Carl: That sounds dangerous
Paul: You were head-butting children off the side of the ship
Carl: That must of been horrifying to watch
Paul: And then you started making out with the ice sculptures
Carl: Well THANK GOD that the children weren't on board to see it
xDD

[Imagine: 2431486ouw57e0825.gif]<----Lissie,The skittle sheep



#8
FairyTale

One-shout inspirat de melodia White Horse al lui Taylor Swift:

Pe banca din parc 2 tineri vorbeau….Pareau cei mai fericiti din lume…parea ca vor ajunge la un au trait fericiti pana la adanci batraneti.Ca intr-un basm……
Nu!Trebuie sa-mi blochez gandurile…insa amintirile se imulteau iar lacrimile imi siroiau pe obraji.Mi-am adus aminte atunci de sfarsitul basmelor pe care mi le citea mama seara..”Printul s-a casatorit cu printesa si au trait…..”
-Nu e adevrat!Basmele nu exista!
M-am prabusit din nou plangand pe podea.Si mi-am amintit…
Flashback
Eram in parc,la locul nostrum obisnuit de intalnire.Il asteptam déjà de un sfert de ora…trebuia sa ne intalnim.Era mai mereu ocupat si mi-a promis ca o sa ne intalnim.Telefonul meu suna iar cand am raspuns.
-A plecat.
-Cum adica?
-El.L-am vazut in aeroport.A plecat.Si a zis ca a terminat-o cu tine.
Chiar daca nu vroiam sa cred am scapat telefonul.Nu vroiam sa cred..poate nu era el.Insa in adancul meu stiam.
End of flashback
Si acum plangeam,fara nimeni in jur care sa ma ajute.
Am realizat ca asta nu e un basm.Nu sunt o printesa iar el nu e printul meu.E doar o iluzie.Eram asa prinsa in acest vartej in cat am uitat ce inseamna realitatea.Pluteam iar dintr-o data m-am izbit de pamantul rece al realitati.La ce dumnezeu ma gandeam?
Mi-am sters lacrimile,m-am ridicat si am privit in jurul meu.Cat am fost cu el ma simteam ca si cum mi-ar fi secat tot sufletul.Insa trebuia sa-mi revin.
O vreme dupa aceea m-ai sunat incercand sa ma faci sa te iert.Am spus simplu e prea tarziu si am inchis.
Someday I will find someone
Who might actually treat me well…
Mi-am dat seama ca basmele chiar nu sunt realitate…
This is not a fairytale…………[posturi unite][posturi unite][posturi unite]
Mai toate one-shouturile mele sunt inspirate de melodii ale lui Taylor.Acesta este inspirat de melodia you belong with me

Visul devenit realitate

In intreg liceul erau impanzite afise mari,anuntand balul de sfarsit de an,cu tema “Printul si printesa”.Stiam ca nu voi putea merge.Vroiam atat de mult insa pur si simplu nu puteam.M-am oprit putin din mers ca sa ma privesc in oglinda din hol.Tenisi negri,ochelari mari si parul negru prins la spate.Cine ar merge la bal cu tocilara clasei?L-am zarit si pentru o secunda privirile noastre s-au intalnit.Mi-a zambit iar intreaga sala a fost inseninata de zambetul lui.A inaintat spre mine dar a fost acaparat de multimea de fete care vroiau sa mearga cu el la bal.A fost doar un vis de cateva secunde,el venind spre mine si invitandu-ma sa merg cu el la bal…In aceea zi m-am pierdut in visuri despre el si am intarziat la ore,mai mereu cu mintea plutind pe apele line ale tristeti,ascunzand in suflet o farama de speranta pentru ceva ce inainte parea ireal.
M-am intors acasa cu inima plina de speranta.Nici nu stiam de ce,dar cu cat priveam cerul albastru orbitor simteam ca visul meu pe care il replasmuiam in fiecare seara se va implini in aceea noapte.
Era déjà seara.Nu stiam ce sa fac..M-am hotarat sa nu merg,nu ar fi avut rost.Dar am vazut rochia aceea rosie,fara spate,in mintea mi-a aparut imaginea noastra,dansand si mi-am dat seama ca pot face din sperante vise si din vise,realitate…
Am intrat in sala de bal iar toate capetele s-au intors spre mine.Sala era ornata ca o sala regala de bal,cu lumini imitand candelabrul classic,de cristal.Toate fetele purtau rochii mari si tiare.Stiam ca nu trebuia sa vin,nu ma potrivesc aici…Parul meu negru,ondulat era lasat liber,iar rochia mea stralucea in luminle balului.El era undeva in spate,dansand cu una din multele fete care ravneau sa fie partenera lui.Ca mai devreme,privirile noastre s-au intalnit.A inaintat si fara nici un cuvant,am inceput sa plutim pe acordurile muzici.Visul acela,care acum parea ca nu fusese niciodata un vis devenise realitate.Chiar daca el nu era un print,era perfect pentru mine.




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)