O trecem pe feminin

[Teh]

Iar am rămas gură cască atunci când am văzut comentariile voastre :|. Deci, e oficial, nu îmi vine să cred că vă place atât de tare ficul.
Mda cred că v-aţi săturat că tot zic asta, dar pur şi simplu asta simt. Şi mă bucur că vă place. Mulţumesc tuturor pentru tot, cometnarii, aprecieri, că citiţi, everything!!!
Ah, cât despre William, o să vedeţi voi cum stă treaba. Dar asta mai târziu, nu chiar acum. Mai devreme o să vină ' lămurire ' cu Dani. Şi mai înainte de asta, să vedem ce facem cu Silviu.
O să vedeţi :]]...

Mulţam că citiţi! Lectură plăcută! [ am venit prea repede cu 7 le? nu m-am putut abţine : )) ]

[center]Capitolul Åžapte [/center]

Prostul de Will nu m-a mai sunat, dar eu m-am gândit la perioada când am fost în Grecia.
Da, fusese simplu. Am întâlnit un tip foarte drăguţ. Înalt, blond, ochii albaştrii. Prinţul din poveste. Tocmai uitasem de toată harababura cu Raul şi Aura, sau încercam să mă relaxez, când a apărut un băiat care m-a înnebunit. Şi se părea că şi el mă plăcea la fel de mult. Am ieşit de câteva ori. Da , bine. O seară ieşea cu mine, alta cu altcineva şi tot aşa. Şi ceea ce a pus punctul pe i, a fost faptul că eu mai eram şi „ curvă ” că mi-o trăsăsem de câteva ori cu el deja. Şi de abia ne întâlnisem!
Da, de parcă asta era adevărat. Cât am mai putut să îl înjur. Şi ca să punem mai multă frişcă pe tort, m-a mai lăsat şi baltă în mijlocul oraşului să mă descurc singură, când el îmi dăduse întâlnire acolo. Un laş idiot, prost , nenorocit. Un jegos, o jigodie. Un paria! Îl uram ,într-adevăr. Pe atât de mult pe cât îl plăcusem, mă piş pe el de cretin!
Nu mai era timp să mă gândesc la asta, trebuia să mă răzbun pe genul masculin plin de hormoni. Şi Silviu era primul pe lista mea. Săracu’, era băiat bun. Şi eu proastă dacă aş fi crezut cu adevărat asta. Am râs în sinea mea.
- Unde pleci Ela?
- La salon, vreau să mă tund.
Ochii mamei s-au mărit.
- Ce să faci?
- Nu te prefă că nu ai auzit.
Mă îmbrăcasem lejer într-o salopetă-rochie. Îmi asortasem o pereche de sandale, şi părul mi-l lăsasem liber. Căutasem de ceva vreme o tunsoare care să mi se potrivească dar nu găsisem cine ştie ce. Mă enerva părul ăsta lung, mă definea ca o naivă, inocentă, care nu făcuse altceva decât să fie prostită. Nu , nu. Nu mai eram aşa.
Nu i-am mai dat atenţie mamei mele care , cred că începuse să facă crize de isterie. Doar pentru că vroiam să îmi schimb look-ul, ce să zic.
După cum se poate deduce uşor, aveam şi eu un loc în care mergeam constant să mă relaxez, o prietenă de-a mamei care deţinea un salon. Sau doar lucra acolo, sincer nu ştiam şi nici nu îmi păsa. Am decis să încerc altceva. Pentru că sigur mi-ar fi făcut capul calendar : de ce să tai minunăţia asta de păr?! Iar eu nu puteam să comentez prea multe ca să nu mă cert cu mama.
Am luat metroul şi am ajuns destul de rapid la destinaţie. Era un salon nou, deschis de o lună ( cred ) . Şi era chiar drăguţ, dacă stăteam să analizez pereţii albi cu nişte modele interesante pictate pe ei. Chiar cool.
Şi îmi făcusem şi programare, sâc.
- Andrei Mirabela. Am rezervare la coafor.
Era o recepţionistă drăguţă cu care vorbisem la telefon pentru a stabili programarea.
- O, da. Intraţi acolo.
Mi-a arătat o uşă , dându-mi un cupon şi am intrat. În fine, celelalte lucruri erau obişnuite. M-am aşezat pe scaun, am cerut să fiu tunsă ( după ce am analizat o revistă ) şi nimeni nu m-a luat la întrebări : de ce să tunzi un păr aşa lung? În sfârşit, linişte.
Când a terminat, am început să mă analizez.
- Iată, te prinde bine de tot.
Mi s-a adresat tipa care avusese „ grijă de mine ”. O femeie de vreo treizeci şi ceva de ani, tunsă tot scurt şi având şuviţe roşcate. Părul ei era şaten de fel. Avea şi un pierce în nas, cât de drăguţ. Am chicotit.
- Mersi . Nu vă supăraţi, unde v-aţi pus piercing-ul?
Mi-a zâmbit şi ochii săi mari şi albaştrii au strălucit.
- Tot în clădirea asta. Încearcă la etajul doi . Cred că poţi rezolva chiar azi, nu-i nici foarte scump.
Am dat din umeri.
- Trebuie aprobare de la părinţi?
S-a strâmbat.
- Nu ÅŸtiu sigur, deÅŸi aÅŸa cred. Mai bine mergi ÅŸi verifici.
Nu e nimic ce nu poţi rezolva cu un zâmbet şi un picuţ de mită. Mi-am mai analizat odată părul . Era cu mult mai scurt. Înainte îmi ajungea până la fund, acum până în jurul umerilor, deşi mărimea firelor era inegală. Îmi făcusem şi breton, şi mă puteam bucura pentru că îmi plăcea cum îmi stă.
Urcând la etaj, am decis să îmi trag şi un pierce. Într-adevăr a fost ieftin, în comparaţie cu alte locuri. Şi tipul de acolo era o bomboană ( avea un fund tare drăguţ ). I-am explicat că nu am o aprobare scrisă de la părinţi dar dacă se supără cineva nu îmi trădez sursa. Chiar a râs şi a zis că sunt prea scumpă ca să mă refuze. Hmm.
După ce am rezolvat asta, m-am simţit pe deplin satisfăcută şi am mers acasă. Acum urma circul.
O oră întreagă mi-a ţinut morală despre tot felul de lucruri de care nici nu am auzit vreodată şi mi-a zis să îmi scot cercelul din nas. Dar evident, nu am vrut. Era unul micuţ, de efect. Şi se vedea aşa de bine! Mai ales cu noua mea frizură, iar mama era complet convinsă că trebuie să-mi strice bucuria. Am dat-o dracului şi am refuzat să fac cum vrea ea. I-am zis că oricum după ce pleacă ea o să îl port aşa că nu mi-a mai zis nimic.

Următoarele zile m-am întâlnit cu Silviu şi am aflat mai multe despre el. Dar nimic nu m-a interesat, ca să fiu sinceră . Oficial eram împreună, iar Aurei i se părea tare „ mişto” cum a spus ea singură . Aveam şi eu prieten şi acum puteam să avem întâlniri în cupluri ( bleah! ) . Am lăsat-o să viseze totuşi.
Lui Silv i s-a părut interesant noul meu look, chiar mi-a zis că mă prinde ( mda ) şi Dani a zis că nu prea e de acord. Îi plăcea părul meu lung. Neinteresant , zilele erau într-adevăr plictisitoare. De abia am simţit când a venit septembrie. Asta pentru că mama îşi făcea bagajul şi trebuia să o ajut. Am realizat că mai era o singură săptămână şi începea şcoala. Iar Aura venea peste cinci zile.
- Asta o iei? Ah, şi asta? Şi pentru ce naiba îţi trebuie ceasul ăsta?
Eram la categoria : împachetarea detaliilor. Mama nu vroia să uite nimic acasă, probabil că urma să mă sune mai târziu, când ajungea : trimite-mi şi mie x şi y pentru că nu le-am luat! Însă eram obişnuită şi nu era cazul să mă stresez din cauza asta.
- Aşa, deci am cam terminat şi cu asta Mira. Oh, o să le pun în sufragerie. Sper să nu uit nimic. Hmm, mai sunt doar trei zile şi plec. Am aranjat cu biletul de avion şi Mirela a zis că mă ia de la aeroport. Bani ţi-am lăsat... Ăă, şi lui Cristi. Hm, mai trebuie să mergem să îţi cumpăr rechizite şi cam atât !
Mi-am dat ochii peste cap.
- Mi le iau singură, nu te mai stresa atât.
- Of , nu –mi vine să cred că te las singură. O să îmi lipseşti atât de mult!
M-a îmbrăţişat şi a trebuit să îi răspund în acelaşi mod . Dar când devenise prea sufocantă am îndepărtat-o.
- Ok, o să am grijă de mine. Hello, am şaişpe ani. Merg la culcare că e foarte târziu şi mi-e somn. Noapte bună.
Am plecat într-adevăr să dorm. Doar din cauza plictiselii şi pentru că mâine aveam ceva important de făcut.

Telefonul a sunat de două ori înainte ca cineva să răspundă. Era prima dată când îl sunam pe Silviu şi am decis să îi acord puţin credit. L-am invitat în oraş, şi am putut realiza că a fost foarte surprins de ceea ce tocmai făcusem. A acceptat, evident. Doar nu era să mă refuze.
M-am îmbrăcat într-o fustă , nu foarte scurtă şi o bluză cu un model drăguţ imprimat pe aceasta. Avea un decolteu nevinovat. Mi-am luat o pereche de pantofi cu un toc nu prea înalt. Puteam spune că arătam sexi, chiar şi cu tunsoarea mea rebelă şi cu pierce-ul din nas. Mi-am analizat picioarele , fundul şi sânii. Ieşeau în evidenţă. La fel şi luciul ce făcea mărimea buzelor mai vizibilă.
Mergeam în club, dar mami nu prea ştia asta. I-am zis doar că ies, şi nu a comentat prea multe.
Cum aveam nişte vecini aşa , foarte curioşi din fire, am decis să mă întâlnesc cu Silviu undeva mai departe de blocul meu, unde mă aştepta cu maşina lui ( nu mai urcasem în ea până acum ) . Ca să fiu sinceră nu mă pricep şi nu ştiu ce model era, aşa că doar am putut să îi admir culoarea neagră, era drăguţă.
- Bună.
M-a prins în braţe şi m-a sărutat, având grijă să îmi strângă bine trupul . Nu mă mai dichisesem atât de tare până acum la întâlnirile cu el, deci era evident să fie ceva mai admirativ decât de obicei. M-a sorbit din priviri şi umplut de complimente tot drumul. Mintea mea nu prea stătea să le analizeze pe toate ( prea plictisitor) aşa că doar am decis să îi zic „ mersi” pentru orice spunea. Am mers într-un club în care el mergea mai des.
Când am intrat, am zâmbit inconştient. El îşi trecuse mâna în jurul taliei mele, parcă vrând să se vadă că eram a lui. M-am întrebat fugitiv dacă arătam chiar aşa de bine îmbrăcată aşa . Adică, ok : lipsa de şuncă se vedea, aveam un trup cu care mă mândream ( ha să moară toţi duşmanii mei, cum ar zice Iulian, un coleg de clasă ) . Dar în viziunea celorlalţi, ce arată bine ( şi e şi femeie ) nu are creier. Deci, era clar că toţi mă vedeau , probabil, ca o tipă numai bună de băgat în pat . Şi cu care nu puteai avea o discuţie. Că doar de, se preocupa să arate bine. Şi la drept vorbind, gusturile sunt împărţite. Nici eu nu eram chiar atât de extraordinară. Şi asta o zic în caltitate de narcisistă.
Adoram luminile, atmosfera, mirosul. Ah, nu ştiu de ce nu aveam eu voie să vin în cluburi!
Am văzut-o şi pe Alice, era cu Mari, şi câţiva alţi amici. Nu mergeam doar noi doi. Silviu mă trăgea mai aproape de el. I-am zâmbit superior, începusem să îl domin. „ Lasă-l să se creadă Casanova pentru moment” . Mi-a şoptit conştiinţa mea. Era şi Dani aici.
- Ola .
Am zis în semn de salut pentru a nu fi nevoie să mai pup pe toată lumea, chiar nu aveam chef de asta.
- Bună Ela, Silviu. Oh, ce e cu tine în club? Ţi-a dat mami voie?
Vocea asta era a Mihaelei, ce idioată era.
- Eu nu joc după cum îmi dictează ea, adică nu toată lumea face ca tine puişor. Ce melodie tare, hai să dansăm.
L-am luat de mână pe Silv şi am început să dansez, ceea ce l-a îndemnat şi pe el să facă acelaşi lucru. Era o melodie veche, dar într-adevăr ca lumea. B.U.G Mafia – Hai cu mine. Adoram cântecul ăsta.
Chiar începusem să mă frâng, în aşa fel încât ceilalţi din grupul de prieteni se holbau la mine . Miki era încruntată iar Daniel, ba nu îşi putea lua ochii, ba parcă mă mustra cu privirea. Nu înţelegeam. Am zis că mă uit la chipul prietenului meu. Asta mi-a sporit încrederea în mine.
[center] Şi ce bine arăţi, ce bună eşti, cât poţi să fii de tare...[/center]
Adoram versurile astea. M-a tras mai aproape de el şi mi-a căutat buzele ,sărutându-ne. Era cald, şi era clar că el se înfierbântase bine de tot. Iar mie îmi plăcea să îi gust buzele, deci nu aveam nimic împotrivă. L-am muşcat atât de tare încât s-a simţit nevoit să se retragă.

- Ce bine ştii să te ascunzi Ela dragă. Cine ar fi crezut că eşti atât de...
A început să zică Geo, chiar un coleg de clasă. Ali şi Mari stăteau unul lângă celălalt. Cu toţii stăteam la aceaşi masă, într-un separeu. Eu stăteam între Silviu şi Dani. Miki lângă Geo, care era în faţa mea.
- Extravagantă, cred că ăsta e cuvântul.
A adăugat Irina, sora lui Mari. Da, era ciudat să mergi cu soru-ta în club. Dar ea făcea parte din acest cerc de prieteni, aşa că era absolut inevitabil. Fratele ei era cel adoptat de către Alice.
Am dat din umeri.
- Niciodată nu ştii.
Am chicotit şi Silviu m-a sărutat scurt.
- Mda, adică te-ai prefăcut destul de bine până acum.
Normal că nu se putea să stea ea liniştită. Roşcata a spus asta pe un ton mai mult sau mai puţin disrepţuitor. Eu m-am conformat cu un zâmbet superior.
- Şi asta o face şi mai simpatică. Şi misterioasă, am fi zis cu toţii că o cunoaştem. Ne-ai tras clapa de data asta, zău.
A adăugat Dani parcă pentru a mă salva de insultă. Dar eu nu aveam nevoie de ajutorul nimănui. Am mai sorbit puţin din suc şi am realizat că situaţia devenise destul de incomodă. Mihaela se uita la Silviu ( saliva ) şi apoi la mine ( mă înjunghia cu privirea ) . Ceea ce m-a făcut să realziez cum să îi întorc şi eu toate dăţile când m-a făcut să mă simt ca ultima persoană de pe planetă . Lasă că vede ea, şi aşa m-am plictisit de situaţia asta.
- Mă duci acasă?
M-am adresat către Silviu. Trecuseră câteva ore de când eram acolo şi eram obosită. A încuuvinţat şi am plecat spre maşină.
- E vreo problemă între tine şi Miki?
Nu se vede de la o poştă?
- Neah, aÅŸa ne iubim noi.
A râs .
- Pe bune acum. Era oarecum serios.
- Ce contează? Nu se rezolvă nimic dacă zic da sau nu .
A dat din umeri.
- S-a dat la mine . Mă rog eu nu i-am dat prea mare importanţă. E enervantă uneori.
Tocmai oprise maşina pentru că ajunsesem în faţa blocului meu . M-am uitat la el sfidător.
- Ce i-ai zis?
Da, mă interesa. Adică vroia să vadă doar dacă poate să mi-l sufle şi să mă lase pe mine cu buza umflată. Ţi-am luat-o înainte păpuşă .
- Am respins-o, evident. Nu mă interesează, te plac doar pe tine. Plus că oricum nu e genul meu.
Adică dacă ar fi fost ai fi stat cu ea. Ha ha ha. Ce am mai râs.
Am ieşit din maşină, dându-i un sărut scurt.
- Caută ce n-are . Am spus ca o replică la cele auzite. A chicotit dar nu m-am mai întors, fierbeam de nervi.