22-04-2011, 11:02 AM
bine am inteles am gresit muuul muult mult.
@ la "se auzea un fluier' eu cred ca isi are rostul atata timp cat este vorba de un tren. Am inttes ca am gresit mult, pentru ca nu m-am corectat inainte. Dar din pacate pentru mine, ai criticat doar gramatica textului si in nici un fel ideea, daca iti place da ori ba, nimic.
Va rog frumos, daca comentati barim sa scrieti un rand -doua si despre fic, si cum este ideea ce vreti si ce mai asteptati de la el.. multumesc mony penntru comentariu si te mai atept. deja esti veteran la ficul asta >:D<
Capitolul VI- Descoperirea socanta. [capitol+18]
Dupa o admosfera asa vesela, adormisem chiar in living, acoperita de o patura. Fetitele erau sus cu mama lor. Socrii mei erau sus si dormeau. Brusc, usa se deschise si aerul rece din noptile de primavara intrase in camera. Ma trezisem si il vazusem pe Sebastian. Se apropie de mine si ma saruta pe obraz, mangaindu-ma pe cap si uitandu-se tandru la mine.
-Sebastian.. soptesc eu deschizand ochii si uitandu-ma fericita la el, zambindu-i cu dragoste. Ma ridicasem si ma apropiam de el.
-Scuze.. scuze nu am vrut nu m-am putut abtine. Am grasit din nou.
-Nu nu ai gresit, ii soptesc eu imbratisandu-l.
Sebastian ramase uimit de reactia mea, dar nu protesta si ma imbratisa si el tandru, trantindu-ma pe fotoliu. Cu mainile ii cuprindeam fata si ii dadusem primul sarut. Fiori ma cuprindeau. Ma simteam in al 9-lea cer vazand ca nici el nu protesteaza. El era iubirea mea. De Mircea trebuia sa ma ocup.. dar dupaia. Ii simteam mainile atingandu-ma si nu mai rezistam tetntatiei:
-Hai sa uitam de Mircea si de Ekaterina care a venit. Te iubesc Sebastian...
Sebastian tresari si se ridica, inghizandu-si camasa care acum era desfacuta si formele lui apetisante nu mai erau ascunse. Se uita la mine si ma ridica din fotoliu lundu-ma in brate si zicandu-mi:
-Nu putem face nimic acum, Delia. Nu cand e scorpia asta in casa. Va vrea sa fie din nou sotia lui Mircea si nu vreau sa ne prinda in astfel de momente si sa mori tu de rusine, chiar si eu.
-Si daca as deveni sotia ta?
-Ar fi tentant dar ce va zice Mircea..cand..
Sebastian nu apuca sa termine propozitia ca eu incepusem sa plang din nou, din cauza lui Mircea. Tocmai ce uitasem de el si de ce mi-a facut. Sebastian aprinse lumina in bucatarie si ma lua sa ma vada in lumina.
-Ce ai pe fata.. de ce plang si de ce ai o vanataie mare la mana? Ce s-a intamplat? Spune-mi Delia! sari el ingrijorat, parca mai tare decat mine.
Ma asez pe scaun si incep sa ii povestesc tot ce s-a intamplat si ce mi-a facut Mircea. Sebastian avea ochi rosii de furie si cu pumnul strans, se uita la mine.
-Promit ca Mircea va plati scump pentru ceea ce ti-a facut. Acum trebuie sa parem discreti. Mircea mi-a dat acum 10 minute un mesaj ca va veni intr-o ora, acasa. Te iubesc Delia, si nu o sa te las singura nici o data. Cum de nu am fost aici sa te apar? Sa ii dau lui Mircea un tratament...
Aveam pumnul lui in mainile mele , gandindu-ma cata dragoste imi purta el. Aveam de gand sa plec in lume cu Sebastian sa nu mai stie nimeni nimic despre noi. Dar Mircea tot m-ar fi gasit si nu ii puteam parasi pe Amanda si Papaiani. Sebastian imi fura o sarutare si se duese sus, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Dar s-a intamplat. Dar fericirea mea nu dura mult. Mircea intra pe usa veni spre mine. Eram speriata inchisem ochii ca sa nu vad in ce mod ma plesneste iar. Dar veni si ma lua in brate.
-Delia, sunt un sot tampit cum mi-ai zis. Poftim acest inel si aceasta floare. Iarta-ma. TE rog! tipa el uitandu-se la mine.
-Te iert, dar sa nu imi mai faci asa ceva. Parintii tai au fost foarte ingrijorati si se citea tristetea pe chipurile lor. Nu ma mai lovi nici o data!
Mircea zambi superficial si ma lua de mana. Ma duse afara si spre marea mea uimire, in fata era o masina mare luxoasa, un Mercedes. M-am apropiat de masina si am vazut un biletel. "Pentru Delia" Am inceput sa il citesc si de fericire am inceput sa plang.
Avea si Mircea momentele lui de dragoste, dar era prea tarziu. Trebuia sa mimez ca sunt o sotie perfecta alt fel dadeam de banuit.
-Mircea este minunata masina! Haide sa fugim in lume! spun eu constienta de raspunsul lui Mircea.
-Vom pleca unde vrei tu cateva zile, dar nu pot sa plec cu lunile din tara si nu acum cand afaerile sunt atat de bune pentru familia noastra. Si nu pot sta departe de parintii mei care vad ca te indragesc.
Ce tot vorbea Mircea? Lui nici nu ii pasa de Amanda si Papaiani. El era interest de curvele lui. Aveamd e gand sa ii zic despre Ekaterina is sosirea ei. Un vant adia usor si eram afara in camasa mea de noapte si ma uitam la masina luxuoasa pe care ori ce femeie si-ar fi dorit-o. Eram suparata dar parca masina imi mai alinase durerea. Si inelul cu rubine de 1 cm era chiar simpatic si se potrivea bine pe mana mea.
-Mircea, a venit Ekaterina, fosta ta sotie!
-Ekaterina?! Ce cauta asta aici? Cum ai lasat-o sa intre? Oh...de aducea doar copii si ea pleca.
-Mircea...stiai ca ai copii, nu? De ce nu mi-ai zis nimic despre ei?
-Fetitele? Ah pentru ca ori cum nu conta. Vrei maine sa mergi cu mine la o prezentare? Ti-am cumparat si o rochie ca sa fii eleganta.
In sfarsit ma scotea si pe mine sotul la o festivitate ceva. Ca sa isi ceara scuze ori doar de imagine.
Era ora 18, iar eu eram gata de plecare. Prezentarea nu dura decat o jumatate de ora. Aveam destul timp sa invat pentru examenul la Drept Civil. Nu puteam neglija scoala si cariera mea. Traiam bine-mersi intr-o casa unde nu imi mai trebuia nimic dar trebuia sa am si eu un ban al meu si sa nu ramaman pe drumuri.
Il vad pe Mircea la costum, insotit de Sebastian rusinat de prezenta mea. Merg la brat alaturi de Mircea spre Cladirea mare de lana casa. Era prima firma a familiei. Ceea ce nu stiam eu era ca si Sebastian se numea patron si toata lumea vorbea cu el si il respecta. Eu salutam in toate directiile si schitam un zambet pentru fiecare. Mircea vorbea cu un patron si eu sorbeam dintr-un pahar de sampanie. Cand spre marea mea uimire o vad pe Ekaterina imbracata intr-o rochie foarte scurta si vorbea cu multa lume.
-Ekaterina, ce faci aici? intreb eu mirata
Femeia se uita la mine de sus si privindu-ma cu dispret.
-Pai nu stiai ca sunt directorul de asigurari? Eu asigur firma lui Mircea.
-Dar fetitele?
-Sunt cu bunicii lor jos, la locul de joaca special amenajat pentru ele.
Ce cauta pupaza asta aici? Iesisem din multime si stateam pe banca din hol. Ma gandeam la fetite si la ce mama au ele. As fi vrut si eu fetite. As fi frut si eu copii pe care sa ii ingrijesc si pe care sa ii iubesc. Gandurile mele se oprira atunci cand il vazusem pe Sebastian asezadu-se langa mine. Nu avea voie sa ma atinga. Un singur pas gresit si amandoi am fi fost ruinati.
Vorbeam de Ekaterina si de firma ei de asigurari. Aflasem ca era o femeie foarte bogata, fara griji care locuia in Brazilia. Era vaduva si avea doar 30 de ani. Era tanara si frumoasa. Sotul ei murise pe data de 27 noiembrie 2008 si era un batran miliardar de 76 de ani. Acum era de explicat de ce era ea asa bogata. Fetitele ei mostenisera toti banii. Amanda avea dreptate in priviinta copiilor. Fetitele erau folosite pentru confortul mamei. Din cate imi povestise Sebastian, Libio Loredan, un detectiv renumit era in cautare de dovezi. Cerceta dosarul Gilbertde ani de zile, fara sa gaseasca vre-o dovada impotriva Ekaterinei. Cine stie? Poate ca ea l-a omorat.
-Sebastian,ma duc sa vad unde este Mircea. Eu trebuie sa invat in seara asta pentru examen.
Nici Ekaterina nu era de gasit. Cutreeram holurile si intrebam pe toata lumea nestiind ce face Mircea in camera lui privata.
Intamplarea de capera privata:
Mircea era alaturi de Ekaterina in Camera Privata. Hainele erau pe jos si ei erau in pat, inveliti cu o plapuma alba, se iubeau de zor. Mircea o mangaia pe tot copul si ea gemea de placere.
-Mircea ce bine este sa te am din nou langa mine...
Mircea aproba din cap, uitand de Delia si de toate promisiunile facute inainte de eveniment. O lua pe Ekaterina de talie si patrunse usor in ea, fara probleme. Ekaterina incerca sa nu tipe si il saruta pe Mircea. Era extaziata , moarta de placere si Mircea la fel. Mircea o apuca usor de gat si dandu-i o sarutare ii zise:
-Tu esti ceea ce mi-am dorit eu intodeauna.
-Dar Delia? intreba femeia inchizandu-si ochii gemand din nou de placerea data de Mircea.
-Las-o pe ea. Nu a stiut sa imi ofere corpul ei, puritatatea. Este o sotie de imagine. Tu esti..
Nici nu apuca sa zica ceva ca Ekaterina il dobor in pat excitandu-l si mai tare.
Eu alaturi de Sebastian cautam in camerele de la etaj. Mircea nu era de gasit. La ultima camera ne-am oprit. Sebastian clatina din cap ca nu aveau voie in acea camera. Eram din nou furioasa si il luasem pe Sebastian de mana si deschisem usa. Nici nu deschisem bine usa ca
amutisem. Ceea ce vedeam in fata ochilor era iadul pentru mine. Transpirasem si fiind rosie intru in camera ignorand scenele obscente si ii spun lui Mircea cu lacrimi in ochi:
-Cu fosata sotie? Nu esti demn de iubirea,de iertarea si de puritatea mea. Asta vrei sa vazi cu toate femeile. Sex, sex si iar acelas lucru. Nu mai rezist! Traies-te cu ea in pace iar eu imi voi vedea de propriile mele griji. Divortam chiar saptamana asta! Sot al naiibi ce esti! Era frumos sa vin cu presa,spun eu iesind din camera, ignorand ori ce gest dat de Mircea sa ma opresc.
-Delia stai! striga el dupa mine infasurat intr-un prosop.
-Nu esti demna de ea! striga Sebastian lovindu-l pe Mircea in fata. Na! ASta este pentru fapta 'buna' pe care ai facut-o ieri.
-Nu mai avem ce discuta, ii spun eu. intorcandu-ma.
Toata sala era adunata pe acel hol si toata lumea vazuse toata scena. Imi faceau fotorafii. Si toti ma sprijineau si il huiduiau pe Mircea, facandu-l 'porc,nesimtit' si toate cele.
-Doamna Rosenkrantz, ne dati un interviu?
-Desigur, spun eu oprindu-l pe Sebastian sa urce in masina. Va dau prima stire pe aceasta seara. Eu Delia Rosenkrantz divortez de Mircea Rosenkrantz, din cauza comportamentului lui inadegvat.
Acum o data intrata in masina observasem cata valva se facuse. Acum nu eu i-am distrus reputatia. El si-a distrus-o cu mana lui. Ma uitam la Sebastian care zambea fericit si ma felicita. Primul gand pe care il aveam in minte? Aveam de gand sa ard blietul de la Mircea si sa dau un interviu detaliat despre comportamentul lui Mircea in casnicia scurta.
Deja evenimetul era o stire. Era difuzata pe toate canalele de televiziune si mai totata lumea il ignora pe Mircea din cauza faptei lui.
-S-a distrus singur! striga Amanda in toata casa trezindu-l pe Papaiani care adormise cu telecomanda in mana. Ce sot. Este bine ca inca mai suntem stapanii casei, spuse femeia ranjind malefic.
-Amanda, nici odata nu te-am vazut atat de furioasa si cu privirea asta si totusi suntem casatoriti de 30 de ani, rase batranul aproband-o.
-Ce "tocana" o sa ii fac eu lui Mircea. O sa scriu toate actele pe numele lui Sebastian, care nici o data nu ne-a dezamagit. El merita atemtia noastra.
-Mircea este copilul nostru si nu o sa neg asta, dar nu a dat dovada de barbatie. Nici nu a protejat-o pe Delia, a facut-o sa sufere, spuse Papaiani cu o tristete in suflet foarte adanca.
-Si totul este la televizor! striga Amanda disperata.
@ la "se auzea un fluier' eu cred ca isi are rostul atata timp cat este vorba de un tren. Am inttes ca am gresit mult, pentru ca nu m-am corectat inainte. Dar din pacate pentru mine, ai criticat doar gramatica textului si in nici un fel ideea, daca iti place da ori ba, nimic.
Va rog frumos, daca comentati barim sa scrieti un rand -doua si despre fic, si cum este ideea ce vreti si ce mai asteptati de la el.. multumesc mony penntru comentariu si te mai atept. deja esti veteran la ficul asta >:D<
Capitolul VI- Descoperirea socanta. [capitol+18]
Dupa o admosfera asa vesela, adormisem chiar in living, acoperita de o patura. Fetitele erau sus cu mama lor. Socrii mei erau sus si dormeau. Brusc, usa se deschise si aerul rece din noptile de primavara intrase in camera. Ma trezisem si il vazusem pe Sebastian. Se apropie de mine si ma saruta pe obraz, mangaindu-ma pe cap si uitandu-se tandru la mine.
-Sebastian.. soptesc eu deschizand ochii si uitandu-ma fericita la el, zambindu-i cu dragoste. Ma ridicasem si ma apropiam de el.
-Scuze.. scuze nu am vrut nu m-am putut abtine. Am grasit din nou.
-Nu nu ai gresit, ii soptesc eu imbratisandu-l.
Sebastian ramase uimit de reactia mea, dar nu protesta si ma imbratisa si el tandru, trantindu-ma pe fotoliu. Cu mainile ii cuprindeam fata si ii dadusem primul sarut. Fiori ma cuprindeau. Ma simteam in al 9-lea cer vazand ca nici el nu protesteaza. El era iubirea mea. De Mircea trebuia sa ma ocup.. dar dupaia. Ii simteam mainile atingandu-ma si nu mai rezistam tetntatiei:
-Hai sa uitam de Mircea si de Ekaterina care a venit. Te iubesc Sebastian...
Sebastian tresari si se ridica, inghizandu-si camasa care acum era desfacuta si formele lui apetisante nu mai erau ascunse. Se uita la mine si ma ridica din fotoliu lundu-ma in brate si zicandu-mi:
-Nu putem face nimic acum, Delia. Nu cand e scorpia asta in casa. Va vrea sa fie din nou sotia lui Mircea si nu vreau sa ne prinda in astfel de momente si sa mori tu de rusine, chiar si eu.
-Si daca as deveni sotia ta?
-Ar fi tentant dar ce va zice Mircea..cand..
Sebastian nu apuca sa termine propozitia ca eu incepusem sa plang din nou, din cauza lui Mircea. Tocmai ce uitasem de el si de ce mi-a facut. Sebastian aprinse lumina in bucatarie si ma lua sa ma vada in lumina.
-Ce ai pe fata.. de ce plang si de ce ai o vanataie mare la mana? Ce s-a intamplat? Spune-mi Delia! sari el ingrijorat, parca mai tare decat mine.
Ma asez pe scaun si incep sa ii povestesc tot ce s-a intamplat si ce mi-a facut Mircea. Sebastian avea ochi rosii de furie si cu pumnul strans, se uita la mine.
-Promit ca Mircea va plati scump pentru ceea ce ti-a facut. Acum trebuie sa parem discreti. Mircea mi-a dat acum 10 minute un mesaj ca va veni intr-o ora, acasa. Te iubesc Delia, si nu o sa te las singura nici o data. Cum de nu am fost aici sa te apar? Sa ii dau lui Mircea un tratament...
Aveam pumnul lui in mainile mele , gandindu-ma cata dragoste imi purta el. Aveam de gand sa plec in lume cu Sebastian sa nu mai stie nimeni nimic despre noi. Dar Mircea tot m-ar fi gasit si nu ii puteam parasi pe Amanda si Papaiani. Sebastian imi fura o sarutare si se duese sus, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Dar s-a intamplat. Dar fericirea mea nu dura mult. Mircea intra pe usa veni spre mine. Eram speriata inchisem ochii ca sa nu vad in ce mod ma plesneste iar. Dar veni si ma lua in brate.
-Delia, sunt un sot tampit cum mi-ai zis. Poftim acest inel si aceasta floare. Iarta-ma. TE rog! tipa el uitandu-se la mine.
-Te iert, dar sa nu imi mai faci asa ceva. Parintii tai au fost foarte ingrijorati si se citea tristetea pe chipurile lor. Nu ma mai lovi nici o data!
Mircea zambi superficial si ma lua de mana. Ma duse afara si spre marea mea uimire, in fata era o masina mare luxoasa, un Mercedes. M-am apropiat de masina si am vazut un biletel. "Pentru Delia" Am inceput sa il citesc si de fericire am inceput sa plang.
Avea si Mircea momentele lui de dragoste, dar era prea tarziu. Trebuia sa mimez ca sunt o sotie perfecta alt fel dadeam de banuit.
-Mircea este minunata masina! Haide sa fugim in lume! spun eu constienta de raspunsul lui Mircea.
-Vom pleca unde vrei tu cateva zile, dar nu pot sa plec cu lunile din tara si nu acum cand afaerile sunt atat de bune pentru familia noastra. Si nu pot sta departe de parintii mei care vad ca te indragesc.
Ce tot vorbea Mircea? Lui nici nu ii pasa de Amanda si Papaiani. El era interest de curvele lui. Aveamd e gand sa ii zic despre Ekaterina is sosirea ei. Un vant adia usor si eram afara in camasa mea de noapte si ma uitam la masina luxuoasa pe care ori ce femeie si-ar fi dorit-o. Eram suparata dar parca masina imi mai alinase durerea. Si inelul cu rubine de 1 cm era chiar simpatic si se potrivea bine pe mana mea.
-Mircea, a venit Ekaterina, fosta ta sotie!
-Ekaterina?! Ce cauta asta aici? Cum ai lasat-o sa intre? Oh...de aducea doar copii si ea pleca.
-Mircea...stiai ca ai copii, nu? De ce nu mi-ai zis nimic despre ei?
-Fetitele? Ah pentru ca ori cum nu conta. Vrei maine sa mergi cu mine la o prezentare? Ti-am cumparat si o rochie ca sa fii eleganta.
In sfarsit ma scotea si pe mine sotul la o festivitate ceva. Ca sa isi ceara scuze ori doar de imagine.
Era ora 18, iar eu eram gata de plecare. Prezentarea nu dura decat o jumatate de ora. Aveam destul timp sa invat pentru examenul la Drept Civil. Nu puteam neglija scoala si cariera mea. Traiam bine-mersi intr-o casa unde nu imi mai trebuia nimic dar trebuia sa am si eu un ban al meu si sa nu ramaman pe drumuri.
Il vad pe Mircea la costum, insotit de Sebastian rusinat de prezenta mea. Merg la brat alaturi de Mircea spre Cladirea mare de lana casa. Era prima firma a familiei. Ceea ce nu stiam eu era ca si Sebastian se numea patron si toata lumea vorbea cu el si il respecta. Eu salutam in toate directiile si schitam un zambet pentru fiecare. Mircea vorbea cu un patron si eu sorbeam dintr-un pahar de sampanie. Cand spre marea mea uimire o vad pe Ekaterina imbracata intr-o rochie foarte scurta si vorbea cu multa lume.
-Ekaterina, ce faci aici? intreb eu mirata
Femeia se uita la mine de sus si privindu-ma cu dispret.
-Pai nu stiai ca sunt directorul de asigurari? Eu asigur firma lui Mircea.
-Dar fetitele?
-Sunt cu bunicii lor jos, la locul de joaca special amenajat pentru ele.
Ce cauta pupaza asta aici? Iesisem din multime si stateam pe banca din hol. Ma gandeam la fetite si la ce mama au ele. As fi vrut si eu fetite. As fi frut si eu copii pe care sa ii ingrijesc si pe care sa ii iubesc. Gandurile mele se oprira atunci cand il vazusem pe Sebastian asezadu-se langa mine. Nu avea voie sa ma atinga. Un singur pas gresit si amandoi am fi fost ruinati.
Vorbeam de Ekaterina si de firma ei de asigurari. Aflasem ca era o femeie foarte bogata, fara griji care locuia in Brazilia. Era vaduva si avea doar 30 de ani. Era tanara si frumoasa. Sotul ei murise pe data de 27 noiembrie 2008 si era un batran miliardar de 76 de ani. Acum era de explicat de ce era ea asa bogata. Fetitele ei mostenisera toti banii. Amanda avea dreptate in priviinta copiilor. Fetitele erau folosite pentru confortul mamei. Din cate imi povestise Sebastian, Libio Loredan, un detectiv renumit era in cautare de dovezi. Cerceta dosarul Gilbertde ani de zile, fara sa gaseasca vre-o dovada impotriva Ekaterinei. Cine stie? Poate ca ea l-a omorat.
-Sebastian,ma duc sa vad unde este Mircea. Eu trebuie sa invat in seara asta pentru examen.
Nici Ekaterina nu era de gasit. Cutreeram holurile si intrebam pe toata lumea nestiind ce face Mircea in camera lui privata.
*
Intamplarea de capera privata:
Mircea era alaturi de Ekaterina in Camera Privata. Hainele erau pe jos si ei erau in pat, inveliti cu o plapuma alba, se iubeau de zor. Mircea o mangaia pe tot copul si ea gemea de placere.
-Mircea ce bine este sa te am din nou langa mine...
Mircea aproba din cap, uitand de Delia si de toate promisiunile facute inainte de eveniment. O lua pe Ekaterina de talie si patrunse usor in ea, fara probleme. Ekaterina incerca sa nu tipe si il saruta pe Mircea. Era extaziata , moarta de placere si Mircea la fel. Mircea o apuca usor de gat si dandu-i o sarutare ii zise:
-Tu esti ceea ce mi-am dorit eu intodeauna.
-Dar Delia? intreba femeia inchizandu-si ochii gemand din nou de placerea data de Mircea.
-Las-o pe ea. Nu a stiut sa imi ofere corpul ei, puritatatea. Este o sotie de imagine. Tu esti..
Nici nu apuca sa zica ceva ca Ekaterina il dobor in pat excitandu-l si mai tare.
Eu alaturi de Sebastian cautam in camerele de la etaj. Mircea nu era de gasit. La ultima camera ne-am oprit. Sebastian clatina din cap ca nu aveau voie in acea camera. Eram din nou furioasa si il luasem pe Sebastian de mana si deschisem usa. Nici nu deschisem bine usa ca
amutisem. Ceea ce vedeam in fata ochilor era iadul pentru mine. Transpirasem si fiind rosie intru in camera ignorand scenele obscente si ii spun lui Mircea cu lacrimi in ochi:
-Cu fosata sotie? Nu esti demn de iubirea,de iertarea si de puritatea mea. Asta vrei sa vazi cu toate femeile. Sex, sex si iar acelas lucru. Nu mai rezist! Traies-te cu ea in pace iar eu imi voi vedea de propriile mele griji. Divortam chiar saptamana asta! Sot al naiibi ce esti! Era frumos sa vin cu presa,spun eu iesind din camera, ignorand ori ce gest dat de Mircea sa ma opresc.
-Delia stai! striga el dupa mine infasurat intr-un prosop.
-Nu esti demna de ea! striga Sebastian lovindu-l pe Mircea in fata. Na! ASta este pentru fapta 'buna' pe care ai facut-o ieri.
-Nu mai avem ce discuta, ii spun eu. intorcandu-ma.
Toata sala era adunata pe acel hol si toata lumea vazuse toata scena. Imi faceau fotorafii. Si toti ma sprijineau si il huiduiau pe Mircea, facandu-l 'porc,nesimtit' si toate cele.
-Doamna Rosenkrantz, ne dati un interviu?
-Desigur, spun eu oprindu-l pe Sebastian sa urce in masina. Va dau prima stire pe aceasta seara. Eu Delia Rosenkrantz divortez de Mircea Rosenkrantz, din cauza comportamentului lui inadegvat.
Acum o data intrata in masina observasem cata valva se facuse. Acum nu eu i-am distrus reputatia. El si-a distrus-o cu mana lui. Ma uitam la Sebastian care zambea fericit si ma felicita. Primul gand pe care il aveam in minte? Aveam de gand sa ard blietul de la Mircea si sa dau un interviu detaliat despre comportamentul lui Mircea in casnicia scurta.
Deja evenimetul era o stire. Era difuzata pe toate canalele de televiziune si mai totata lumea il ignora pe Mircea din cauza faptei lui.
-S-a distrus singur! striga Amanda in toata casa trezindu-l pe Papaiani care adormise cu telecomanda in mana. Ce sot. Este bine ca inca mai suntem stapanii casei, spuse femeia ranjind malefic.
-Amanda, nici odata nu te-am vazut atat de furioasa si cu privirea asta si totusi suntem casatoriti de 30 de ani, rase batranul aproband-o.
-Ce "tocana" o sa ii fac eu lui Mircea. O sa scriu toate actele pe numele lui Sebastian, care nici o data nu ne-a dezamagit. El merita atemtia noastra.
-Mircea este copilul nostru si nu o sa neg asta, dar nu a dat dovada de barbatie. Nici nu a protejat-o pe Delia, a facut-o sa sufere, spuse Papaiani cu o tristete in suflet foarte adanca.
-Si totul este la televizor! striga Amanda disperata.