28-02-2011, 02:44 AM
Dupa o luna si ceva m-am gasit si eu in sfarsit sa aduc nextul :)). Imi pare rau ca il pun asa de tarziu dar nu am avut inspiratie si nici timp sa scriu. Scoala asta ce sa ii faci T_T. Imi cer scuze daca acest capitol nu e asa reusit dar asta e... Fara alte introduceri, nextul! Lectura placuta!
Pain Story:
Intru in baia destul de incapatoare, cu peretii imbracati cu faianta de culoarea marii si privesc in jur pentru a putea gasi un loc potrivit ca sa pun un microfon si o camera minuscule de supraveghere. Probabil va intrebati de ce, nu?
Flashback:
Un sunet enervant imi peturba somnul. Intindeam mana spre noptiera pe care era asezat telefonul meu dar, observ ca acesta nu era acolo. Ma ridic lenes si observ ca micul aparat zacea pe podea. Il iau de acolo si ma uit la ecranul pe care aparea numele apelantului. Cine altcineva putea fi inafara de ,,iubitul†meu tata? Oftez si duc telefonul la ureche. Rostesc un ,,Alo?†cu jumatate de gura urmand ca tipetele barbatului sa imi deranjeze urechile.
-Vino imediat la sediu! Am ceva sa vorbesc cu tine! E urgent.
A inchis, ca de obicei. Ce conta daca eu aveam altceva de facut? Cand zice el ceva, asa trebuie sa fie. Nimeni nu trece peste cuvantul lui. Cat pot sa il urasc pe tipul asta. Imi pierd vremea cu lucruri ilegale. Cateodata imi doresc sa fiu ca si ceilalti baieti de varsta mea. Sa nu am teama ca daca fac un pas gresit, in urmatorul moment ajung la politie. Dar nu, eu trebuie sa fiu mai cu mot cum s-ar zice.
Imi dau ochii peste cap si ma indrept spre sifonier pentru a-mi scoate niste haine cu care sa ma imbrac. Imi aleg un tricou negru, mulat pe corp si o pereche de blugi albastri cu taieturi la genunchi. Stiu nu e imbracamintea adecvata pentru locul in care trebuia sa merg, dar ce o sa imi faca? Dupa ce sunt gata, ma incalt cu o pereche de adidasi negri si ies din casa mergand spre masina ce era parcata in fata vilei. Intru in aceasta si incep sa gonesc pe strazi pana dau de o dita mai coada si eram nevoit sa incetinesc. Mergeam bara la bara. De afara se auzeau injuraturile soferilor enervati, grabiti. Imi venea sa fac si eu acelasi lucru dar era de prisos. Cu ce ma ajuta sa injur? Plus de asta nu am niciun chef sa dau de tata la ora asta dar, daca mai intarzi mult, s-ar putea sa iasa cam rau la cat e de nebun. E in stare sa ma si omoare.
Pornesc radioul ce difuza o melodie de la Lady Gaga. Ah, la naiba! Alta melodie nu putea sa puna decat asta. Inchid scarbit aparatul si imi rezem capul de tetiera atipind putin. Insa nu mult am reusit sa imi tin ochii inchisi ca un claxon s-a facut auzit din spate, sperindu-ma. Pornesc motorul si imi continui drumul spre sediu. Tocmai acum s-a gasit si tata sa il mute in celalalt capat al orasului. Ca sa ma enerveze pe mine punandu-ma pe drumuri dupa bunul lui plac. Dupa multe curbe, a dat Domnul sa ajung. Parchez pe undeva din apropiere si merg repede, aproape fugind, spre sediu. Intru intr-un hol destul de incapator, cu peretii galbeni, in care se afla biroului netoatei aleia de secretara, si ma duc direct in biroul sefului fara sa mai bat la usa.
Acesta ma privea nervos - daca te uitai la el, aveai impresia ca vrea sa te uchida – si imi zice pe un ton la fel de rece sa ma asez pe un scan din fata biroului de stejar pe care erau imprastiate diferite acte. Imi rotesc privirea prin incapere si observ niste dulapuri ce contineau dosare si alte panarame ce se aflau in fata peretilor de culoare crem. Tata, pentru a-mi capta atentia, a tusit. Privirea-mi plictisita s-a oprit asupra lui si asteptam sa spuna ce avea de zis. Si sper ca o va face cat mai repede deoarece am si alte lucruri mai bune de facut.
-Ce parere ai despre tipa asta, Konan?
Intrebarea asta ma bloca. Ma uitam ca si cazut din cer la cel ce ma intrebase lucrul asta. Nu puteam intelege de ce m-a intrebat lucrul asta.
-Pare de treaba… spun eu plictisit.
-Eu, unul, nu am incredere in ea. – a zis el scotand dintr-un sertar o camera minuscule de supraveghere si un microfon – Uite, ia-le si monteaza-le la ea in baie. Vezi tu cum ajungi la ea.
Voiam sa intreb de ce a zis sa i le pun in baie si nu altundeva, dare ram aproape sigur ca o sa primesc ca raspuns un: ,,nu mai pune atatea intrebari†sau ceva de genul. Prefer sa ma lipsesc si sa fac ce spune pana nu o patesc. Dau din cap in semn ca am inteles dupa care parasesc incaparea, apoi cladirea.
End of Flashback
Pur si simplu urasc cand ma pune sa fac lucruri de genul acesta. Asta nu este prima data cand o fac deci sunt obisnuit. Dupa ce termin de montat aparatele, aud un ciocanit in usa.
__________________________________________________
Sper ca v-a placut!
Pain Story:
Intru in baia destul de incapatoare, cu peretii imbracati cu faianta de culoarea marii si privesc in jur pentru a putea gasi un loc potrivit ca sa pun un microfon si o camera minuscule de supraveghere. Probabil va intrebati de ce, nu?
Flashback:
Un sunet enervant imi peturba somnul. Intindeam mana spre noptiera pe care era asezat telefonul meu dar, observ ca acesta nu era acolo. Ma ridic lenes si observ ca micul aparat zacea pe podea. Il iau de acolo si ma uit la ecranul pe care aparea numele apelantului. Cine altcineva putea fi inafara de ,,iubitul†meu tata? Oftez si duc telefonul la ureche. Rostesc un ,,Alo?†cu jumatate de gura urmand ca tipetele barbatului sa imi deranjeze urechile.
-Vino imediat la sediu! Am ceva sa vorbesc cu tine! E urgent.
A inchis, ca de obicei. Ce conta daca eu aveam altceva de facut? Cand zice el ceva, asa trebuie sa fie. Nimeni nu trece peste cuvantul lui. Cat pot sa il urasc pe tipul asta. Imi pierd vremea cu lucruri ilegale. Cateodata imi doresc sa fiu ca si ceilalti baieti de varsta mea. Sa nu am teama ca daca fac un pas gresit, in urmatorul moment ajung la politie. Dar nu, eu trebuie sa fiu mai cu mot cum s-ar zice.
Imi dau ochii peste cap si ma indrept spre sifonier pentru a-mi scoate niste haine cu care sa ma imbrac. Imi aleg un tricou negru, mulat pe corp si o pereche de blugi albastri cu taieturi la genunchi. Stiu nu e imbracamintea adecvata pentru locul in care trebuia sa merg, dar ce o sa imi faca? Dupa ce sunt gata, ma incalt cu o pereche de adidasi negri si ies din casa mergand spre masina ce era parcata in fata vilei. Intru in aceasta si incep sa gonesc pe strazi pana dau de o dita mai coada si eram nevoit sa incetinesc. Mergeam bara la bara. De afara se auzeau injuraturile soferilor enervati, grabiti. Imi venea sa fac si eu acelasi lucru dar era de prisos. Cu ce ma ajuta sa injur? Plus de asta nu am niciun chef sa dau de tata la ora asta dar, daca mai intarzi mult, s-ar putea sa iasa cam rau la cat e de nebun. E in stare sa ma si omoare.
Pornesc radioul ce difuza o melodie de la Lady Gaga. Ah, la naiba! Alta melodie nu putea sa puna decat asta. Inchid scarbit aparatul si imi rezem capul de tetiera atipind putin. Insa nu mult am reusit sa imi tin ochii inchisi ca un claxon s-a facut auzit din spate, sperindu-ma. Pornesc motorul si imi continui drumul spre sediu. Tocmai acum s-a gasit si tata sa il mute in celalalt capat al orasului. Ca sa ma enerveze pe mine punandu-ma pe drumuri dupa bunul lui plac. Dupa multe curbe, a dat Domnul sa ajung. Parchez pe undeva din apropiere si merg repede, aproape fugind, spre sediu. Intru intr-un hol destul de incapator, cu peretii galbeni, in care se afla biroului netoatei aleia de secretara, si ma duc direct in biroul sefului fara sa mai bat la usa.
Acesta ma privea nervos - daca te uitai la el, aveai impresia ca vrea sa te uchida – si imi zice pe un ton la fel de rece sa ma asez pe un scan din fata biroului de stejar pe care erau imprastiate diferite acte. Imi rotesc privirea prin incapere si observ niste dulapuri ce contineau dosare si alte panarame ce se aflau in fata peretilor de culoare crem. Tata, pentru a-mi capta atentia, a tusit. Privirea-mi plictisita s-a oprit asupra lui si asteptam sa spuna ce avea de zis. Si sper ca o va face cat mai repede deoarece am si alte lucruri mai bune de facut.
-Ce parere ai despre tipa asta, Konan?
Intrebarea asta ma bloca. Ma uitam ca si cazut din cer la cel ce ma intrebase lucrul asta. Nu puteam intelege de ce m-a intrebat lucrul asta.
-Pare de treaba… spun eu plictisit.
-Eu, unul, nu am incredere in ea. – a zis el scotand dintr-un sertar o camera minuscule de supraveghere si un microfon – Uite, ia-le si monteaza-le la ea in baie. Vezi tu cum ajungi la ea.
Voiam sa intreb de ce a zis sa i le pun in baie si nu altundeva, dare ram aproape sigur ca o sa primesc ca raspuns un: ,,nu mai pune atatea intrebari†sau ceva de genul. Prefer sa ma lipsesc si sa fac ce spune pana nu o patesc. Dau din cap in semn ca am inteles dupa care parasesc incaparea, apoi cladirea.
End of Flashback
Pur si simplu urasc cand ma pune sa fac lucruri de genul acesta. Asta nu este prima data cand o fac deci sunt obisnuit. Dupa ce termin de montat aparatele, aud un ciocanit in usa.
__________________________________________________
Sper ca v-a placut!