Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Naufragiul iubirii...

Well scumpa mea o sa dau edit imediat ce vin de la sc.
Edit:
Aşa cum am promis am revenit pe la tine şi ficul tău. Ce pot sa spun decât, că a fost un capitol foarte frumos nu am nimic de zis.Descrierea a fost foarte reuşită, dialogul a fost foarte bun iar acţiunea nu mi s-a părut deloc grăbită. Să ştii că ai un mod foarte frumos de a scrie totul şi de a îmbină modurile de expunere. Cam atât aştept cu nerăbdare nextu aşa că spor la scris şi multă imaginaţie.

P.S. Hugh And Kisses

Deci,sa incepen cu-nceputul.DE CAND NU AI MAI POSTAT?Foarte urat din partea ta.In al doilea rand,pe bune,cred ca ficul asta e in top 3 la mine.E grozav.Mi-a placut foarte mult descrierea si ca intotdeauna,nu am nimic sa-ti reprosez(inafara de lipsa de punctualitate).Ma bucur ca ei au ajuns in sfarsit in civilizatie,dar imi pare extrem de rau pentru cea mica.Pacat.Vrea sa citesc ce se intampla in continuare si te rog,ai putea sa ma anunti cand postezi din nou?
"Nimic bun nu se poate naste din ura" RomeoxJuliet

:cry::99::nh::go::s::...::o10::zuppy09::zuppy20: Ficul tau e pur si simplu minunat! La fiecare capitol,
Lacrimi reci imi invadau chipul,
Dorind sa il inece.
E atat de trist, o drama cumplita. Ficul tau e unic. Rar vezi un fic atat de trist si incredibil. Sper sa ma anunti cand pui urmatorul capitol, ca sa
Mi se scurga iar o lacrima pe chip,
Iar aceasta sa fie plina de tristete
Si sa planga la randul ei.
Imi iubesc:

mama:
Venus-Roseta

Heyy , cand ti-am gasit ficul m-am gandit sa nu fie unul scurt si spre bucuria mea nu a fost. Si ca tot am ajuns la capitolul 19 m-am gandit sa-ti las si un comm dar nu vroiam sa fac spam>>> Deci o sa iti spun si desi si altii au facut-o ca iti ador ficul, dialogul, naratiunea, personajele imi plac. Mai facut sa plang si desi nu am plang asa la nici un fic. Si ca tot ai zis sa mai zicem si alceva inafara de ce dialog , naratiune si actiune frumoasa ai, ai si greseli dar foarte putine. Si ca nu mai a ce zice te rog sa ma anunti cand pui nextul deoarece vreau sa vad cum evolueaza sau involueaza relatia lui Sasuke cu Sakura.
:X:X:X

Superr tare ficul!!Il ador!Sa sti ca titlul atrage pe foarte multi sa iti citeasca ficul.Bafta in continuare!:x :x :-bd

buna
sa stii ca nu ai mai postat de muuuult timp si sunt cam suparat-a , dar o sa-mi treaca . imi place foarte mult ficul , actiunea nu este de loc grabita si ce pot sa mai spun...astept nextul.
bye-bye! :zuppy23::001_wub::thumbup:

Sunt lenesa... stiuuuu!! Dar am venit cu next-ul.. sper sa va placa.. si scuze, inca nu l-am corectat e prea tarziu..




Capitolul 20



Nici nu mai stiu cat timp a trecut de cand stau inchisa in casa impreuna cu amintirile ce ma distrugeau incetul cu incetul. Era noapte; puteam zari luna ce-mi lumina slab camera. Stateam gemuita in mijlocul patului ravasit, purtand doar o camasa, camasa brunetului. Mirosul de mare inca se pastrase, ajutandu-ma sa-mi aduc aminte de acele clipe care mi-au schimbat viata. Cine sunt? Am uitat; nu mai sunt acea eu. Acea eu ce se credea inca o adolescenta fitoasa si rasfatata. Abia acum am reusit sa ma maturizez, abia acum: dupa impactul major ce parca mi-a distrus toate orizonturile. Maturizarea e un semn bun…poate pentru altii, dar pe mine sigur ma plictiseste. M-am plictisit sa ma gandesc toata ziua la aceleasi lucruri, care-mi fac atata rau…
Gandul imi zboara la Sasuke. Cat ne-am fugarit, ca acum sa plangem… cine-ar fi crezut?



Timpul trece, timpul spulbera totul in calea lui nelasand nimic intact. Clipele, minutele, orele, zilele, lunile, anii au trecut peste mine, ajutandu-ma sa uit. Doi ani au trecut de atunci. Doi ani in care eu credeam ca-mi voi gasi fericirea, dar nu a fost asa.
Privesc absenta podeau bisericii, analizandu-mi rochia alba ce cadea in valuri. Ochii mi se ridica asupra buchetului de trandafiri albi, care desi altcandva ma incantau, acum ma scarbeau prin puritatea lor. Inaintam cat de incet posibil spre altar, dorind sa aman inevitabilul. La bratul meu se afla tat ace ma privea cu un zambet blajin. Faceam toate astea pentru el si el credea ca o fac din dragoste.
Zecile de perechi de ochi erau atintite spre mine, parca incercand sa ma omoare, si ca sulitele sa treaca prin mine privirile lor dispretuitoare. Imi maresc ochii verzi si tristi, incercand sa vad ceva prin voalul alb. Il zaresc pe el, imbracat in costum negru si camasa alba, cu o floare alba in poept. El era. Parul brunet ii stralucea, ochii negri emanau atata caldura, iar pielea lui alba contrasta atat de frumos cu costumul si parul. Un adevarat print, pacat ca nu era pentru mine. Imi zambea cu-atata iubire, spunadnd mandru “ Ea este mireasa mea! “ .
Am ajuns. Inevitabilul se va produce de indata ce preotul ma va “ oblige” sa spun acel da nenorocit. Imi venea sa plang. Aveam nevoia sa ma descarc. De cand nu o mai facusem? De un an si jumatate, cand brunetul meu a plecat si m-a lasat singura. Unde? Nu stiu.
Impotriva vointei mele lacrimi reci, silentioase incep sa-mi alunece pe obrajii inrositi. Nimeni nu isi dadea seama din cauza voalului ce il purtam; era si el folositor la ceva. Usile bisericii se inched si o data cu ele ultima mea sansa de scapare. Imi vine sa ingenunchez cand aud vocea groasa, grozav de groasa a preotului, semn ca ceremonia incepuse.
Mai uit in spate si o vad pe Hinata zambindu-mi trist. Tot prietena mea cea mai buna a ramas, tot cu ea imi impartasesc toate secretele si nemultumirile.
Din nou timpul, cel mai aprig dusman al meu, ma face sac red ca stau de o eternitate in picioare, asteptandu-mi noua viata. Ca un traznet aud cuvintele preotului:
-Itachi Uchiha, o iei in casatorie pe Sakura Haruno, sa-I fii alaturi la bine si la rau, sa stai langa ea la fericire si la boala?
-Da! Vine raspunsul hotarat al brunetului.
- Sakura Haruno, il iei in casatorie pe…., nu am mai auzit nimic din ce a spus parintele. Vorbele lui se auzeau ca un ecou in mintea mea, facandu-ma sa ma panichez si mai tare.
O scapare… ceva… orice… Nimic.
- Eu…D..d..
Usile Lacasului Sfant se deschid galagios, toate privirile indreptandu-se spre persoana respectiva. Era el. Gafaia, picaturi de transpiratie curgandu-I pe frunte, obraz si barbie.
Cand l-am vazut un sunet innabusit mi-a esit pe gura ca mai apoi lacrmile sa-mi brazdeze fata… eram fericita cand steam ca brunetul va asista la nunta mea. Dar ce fericire, o fericire oarba.
Se indreapta cu pasi mari si grabiti spre mine, apucandu-ma de mana dantelata. Sunete de uimire se fac auzite din partea oamenilor ce priveau surprinsi toata scena. Intr-o clipa imi da voalul jos si in alta clipa pentru ceilalti, insa pentru mine mult mai multe, isi apropie buzele de ale mele si ma saruta apasat. Cat de dor imi era de esenta lui, de parfumul lui inconfundabil, de tot ce tinea de el.
Imi zambeste smecher si incepe sa fuga, tinadu-ma de mana, eu dupa el, iesim din biserica inainte ca ceilalti sa se dezbeticeasca si inainte sa inchidem usile mari si gele acesta le spune:
- La revedere! Ati fost un public grozav.
Uimirea mea in acele momente nu putea fi explicata prin cuvinte, ea devenind si mai mare atunci cand acesta imi deschide in fuga portiera masinii decapotabile si se urca la volan, incepand sa conduca nebuneste.
- Sasuke…, incerc sa-I spun, insa acesta ma opreste.
- Taci! Taci! Taci! Bucura-te de libertate si spune-mi ca ma iubesti.
Arunc buchetul de trandafiri in spate, imi arunc si voalul nefolositor si-mi dau rochia incomoda jos, ramannd in lenjerie intima si in dresurile albe specifice unei mirese. Nu imi mai pasa de nimic. Vroiam sa fiu din nou libera alaturi de barbatul pe care il iubeam.
- Sasuke, te iubesc! Spun tipand cat ma tineau plamanii.
Acesta zambeste si imi mimeaza acelasi lucru. Oare asta insemna fericirea? Daca da, nu aveam cuvinte sa o descriu.
Mi-e foameee!!!

Vrea sa cred ca sunt primaaaa..
asaa greseli?..daa..? chiar? eff..da au fost cateva..dar cui ii pasa..este minune ca ai adus nextul..nu am ce sa spun..deci ouf! chiar? doi anisori..ea statea imbracata in camasa brunetului sau..si Itachi? ouf! sincera sa fiu cand i`am auzit numele..m`am bucurat,,credeam ca nu vrea sa se marite cu Sas`ke.... si a venit..si a furat-o..si a sarutat-o..si si`au spus ca se iubesc si..ea s`a dezbracat :)) ouf! serios? chiar s`a dezbracat? faza asta a fost cea mai tare..sau aceea cu ";a revedere! ati fost un public grozav!..doamne cat am putut sa rad...nu imi vine sa cred ca ficul acela atat de trist dar totusi superb..are si parti comice..adica avea si inainte... ..chiar imi era dor... asa scump-o..dar voalul ..adica cand mireasa il are in cap nu inseamna ca e virgina..eu asa stiu ..ar micuta Sakura..nu mai este virgina...ca a facut nebunii..si cel mai importtant a facut impreuna cu blunetul meu..ouf! scump-o as vrea sa comentez pana dimineata..dar imi este cam somnic..deci trebuie sa te multumesti cu atat..cam atat...
Ja ne si te iubesc mult..sa nu uiti! si adu`mi nextul...repede..si sa ma anunti..si sa imi spui ca ma iubesti!

Sal'tare iubire cea mai întârziată persoană din lume ( adică eu) este aici şi vrea să îţi mulţumească că ai i-ai spus de next care a fost surprinzător. L-am aşteptat de ceva vreme, dar în sfâtşit l-ai pus. Ai avut descriere care mi-a plăcut foarte mult a fost foarte reuşită la fel ca şi dialogul şi naraţiuea. Toate într-o armonie perfectă. Acţiunea nu mi s-a părut grăbită.
Greşeli nu am văzut nu ştiu dacă au fost eram prea absorbită de tot ce se întâmplă, cam atât aştept nextu adios.

Deci
Vreau sa ma anunti cand pui continuareaaa caci am o intrebare in minte dupa tot ce ia facut Sasuke pe acea insula tot il mai iubeste? asta nu conteaza daca ea il iubeste faca ce vrea dar eu continuarea tot o vreau cum o fi cum n-o fi si sa ma anunti :*



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Naufragiul WhiteSnake 4 4.705 31-12-2007, 07:44 PM
Ultimul răspuns: WhiteSnake


Utilizatori care citesc acest subiect:
2 Vizitator(i)