Sakura:
Nu ma puteam stapani. Parca innebunisem. Imi vwnea sa il strang de gat, sa-l arunc pe geam, orice, numai sa nu-l mai vad. Il uram! Pentru un moment, mi-am dorit sa mor si sa ii vad reactia dupa ce ar afla vestea ca sunt moarta. O data. Sa sufere asa cum am suferit eu. Mi-am afundat din nou fata in palme si am incercat din rasputeri sa-mi opresc lacrimile, dar in zadar. Simteam cum totul pentru mine se ruineaza incetul cu incetul. Simteam cum sunt cuprinsa de un sentiment atat de ciudat... Eram nervoasa, atat de nervoasa incat eram gata sa il omor, dar imi era atat de teama... Era un sef de mafie. Nu ii pasa de mine. Dar ce puteam face?
Am simtit cum doua manute grasune ma cuprind si incearca sa-mi lase mainile jos. M-am lasat in voia lor si l-am vazut pe fiul meu plangand. Ma implora sa nu mai plang si ma roga din tot dufletelul sau de copilas mic sa nu il mai lovesc pe tati. Mi s-a inmuiat sufletul, pur si simplu. Am simtit cum o parte din mine se sfasie toata de odata. Eram terminata. Copilul meu, scumpul meu copilas, ma implora sa fac ceva care imi era interzis cu desavarsire. L-am luat in brate spunandu-i cu lacrimi in ochi sa se linisteasca. M-am lasat atat de moale. M-am lasat atat de lejer si am incercat sa ma opresc din plans. Puisorul meu nu avea sa inceteze pana cand eu insumi nu incetam. Mi-am sters rapid lacrimile si l-am privit din nou in ochi pe micut.
-Uite, vezi? Mami e bine, am mintit eu cu desavarsire. Eram gata sa plang chiar acum, dar ce folos?
-Papi nu e.
Mi-am mutat atentia catre Sasuke, care statea pe jos, in genunchi, frecandu-si obrazul pocnit. Nu as fi suportat sa il vad asa, in mod normal. Nu stiu nici macar cum de inca mai plang pentru el. Trebuia sa fug de aici, si asta cat de repede posibil. Nu voiam sa mai plang, dar nici nu voiam ca eu si micul meu Daisuke sa mai stam in aceeasi casa cu un mincinos si un tradator. M-am ridicat de pe canapea si am dat sa plec, insa nu am reusit. L-am simtit pe Sasuke imbratisandu-ma de la spate. Am avut un moment in care am vrut sa-l plesnesc peste fata, insa am decis sa nu m-ai fac o alta scena in fata copilului. M-am intors, incet, cu fata spre el, cu privirea atintita in jos. Nu il vedeam, dar stiam ca ma priveste uimit. Probabil nu se astepta. Daisuke isi intinse o manuta spre barbia tatalui sau si il trase pe acesta putin mai aproape.
-Pupa sa tleaca, il sfatui micutul meu pe tatal sau, aratand catre mine.
Am ridicat brusc ochii spre micutul meu, dar nu aveam ce face. In fond, ce puteam sa-i spun? Era atat de mic si de fragil... Nu puteam sa-l ranesc. Nu puteam sa ii aduc tatal inapoi ca sa i-l iau dupa aceea. Habar n-aveam cum ar fi trebuit sa reactionez. Am ridicat ochii catre brunet, care era mai aproape de mine acum. Ochii sai nu-mi exprimau nimc. Buzele sale erau crispate. Pentru prima oara nu puteam sa-mi dau seama ce vrea sa exprime el de fapt. Si-a apropiat buzele din ce in ce mai mult, contopindu-le cu obrazul meu. M-am prefacut ca ma uit in alta parte. Oricat as fi incercat sa-l ignor nu puteam. Mi-am pus mana libera pe pieptul sau si, pentru un moment i-am strans camasa in pumn. Mi-am inchis ochii ca sa imi innec o lacrima, sa nu cada. Am pastrat totusi mana pe pieptul sau, dupa ce am deschis pumnul, in speranta ca se va duce tot calvarul cu el, dar, dintr-odata, sarutul mi se paru cam lung. Nu statea cam mult acolo?
L-am impins incetisor cu palma care i-o tineam pe piept cat sa perceapa mesajul: "Jos labele de pe mine". Si-a luat buzele de pe pielea fina a obrazului meu si m-a tintuit cu privirea intr-un mod imposibil de inteles. Nu puteam sa-i descifrez acea privire oricat de mult mI-as fi dorit. Daca ma puneai sa-i deslusesc privirea ieri, as fi spus imediat ce vrea sa-mi spuna. Dar astazi parca nu il mai cunosc. Parca nu mai stiu cine este.
-A tlecut, spuse piticot, asa cum obisnuia Sasuke sa-i zica.
Speram sa ma lase sa plec, sa-mi innec lacrimile intr-o batista si sa-mi fac curaj sa ies pe usa, cu copil si cu bagaje cu tot. Dar nu era atat de usor pe cat credeam eu ca o sa fie. M-a tras in spre el si mi-a ridicat barbia, obligandu-ma sa-l privesc. Cat avea sa ma mai chinuie? Si mai ales in fata copilului. Probabil stia ca in momentele acelea nu pot sa reactionez. Si, mai mult decat probabil, se folosea de asta.
-N-ai sa pleci, spuse el cu o voce rece. Mi-ai jurat ceva si n-o sa te las sa uiti asta atat de usor. Dar daca nu o poti face pentru mine, fa-o pentru Daisuke pentru ca el nu are nicio vina.
Puiul meu era prea mic ca sa inteleaga despre ce vorbea tatal lui. Probabil prea mic ca sa inteleaga si ceea ce aveam eu sa-i spun. Dar intelegea gesturile, intelegea tonurile vocilor, intelegea cat de tensionata era situatia. N-am mai vrut sa spun nimic. M-am intors cu spatele si am incercat, pentru a treia oara sa plec sus, in camera mea, insa ceva din mine a tipat inmomentul in care am auzit ultimele cuvinte ale lui Sasuke: "Daca nu vrei sa te ating, fie. Dar nu-mi rapi placerea de a te vedea, pentru ca iti jur ca nu pot trai fara asta. Iar eu imi respect juramintele."
In noaptea aceea, dupa ce Daisuke adormise, m-am asezat in pat si am inceput sa ma gandesc. Ii jurasem ceva pe care sunt sigura c am sa-l regret. Ii jurasem in primul rand ca am sa-l iert. Dar inima mea era atat de incapatanata - eu eram atat de incapatanata - incet acest lucru imi era imposibil. Iar acum el imi da o portita de scapare din acest juramant. Nu puteam sa-l dau dracului de juramant si sa plec fara sa privesc inapoi. Cuvintele brunetului ma socasera prea mult ca sa pot face asta. Oare avea de gand sa se sinucida sau ceva de genul? La gandul acesta m-am cutremurat. Ce e drept, i-am vrut raul, insa nu in modul acesta. Desi era putin probabil ca Sasuke sa faca un lucru ca asta, nu am vrut sa`l am pe constinta. Am decis sa raman.
Apoi au urmat zile crunte pentru mine. Ma duceam in bucatarie sa-mi fac o cafea, iar el era acolo, facandu-si-o pe a lui. Imi era atat de greu sa trec pe langa el in fiecare dimineata fara sa-l sarut sau fara sa-l privesc macar, desi stiam ca el ma priveste pe mine. Imi era atat de greu cand vedeam ca ma jucam cu Daisuke si il vedeam pe acesta intreband mereu de papi al lui, iar eu trebuia sa-l mint de fiecare data. Dar cel mai greu imi era cand trebuia sa fac un dus. Brunetul isi sincroniza dusurile atat de dezordonat, incat niciodata nu stiam cand avea sa faca dus, insa in momentele in care vroiam sa intru in baie, el iesea, purtand un prosop care sa ii acopere zona intima. De fiecare data cand dadeam peste el in ipostaza aceea, simteam ca mor de durere. Iar el ma privea si ma atingea placut cu podul palmei pe obraz, iar eu stateam blanda, asteptandu-i atingerea. Dar apoi ma trezeam la realitate si il respingeam, intrebandu-l ce crede ca face, dar in schimb el tacea, isi mai arunca odata ochii la mine iar apoi pleca tacut, lasandu-ma trista si suparata.
Tin minte si momentele in care ne ciocneam la intrare cand eu ma intorceam cu Daisuke de la plimbare iar el pleca Dumnezeu stie pe unde, cu masina. N-am sa uit insa niciodata seara aceea placuta din miezul lui iulie in care tocmai ma intorsesem cu fiul meu de la o plimbare lunga si ostenitoare prin oras. Si in acea seara m-am ciocnit cu Sasuke la usa, dar in ziua aceea, radia de bucurie. Ca de obicei, a trecut pe langa mine fara sa-mi spun niciun cuvant. In alte dati, incerca sa spuna ceva, cu o semnificatie cat de marunta, insa eu mereu il opream. Dar in seara aceea, el nu incercase sa-mi spuna nimic. In seara aceea as fi vrut, pentru prima oara, sa aud ce are de zis. Probabil ca insusi expresia fetei sale ma facu atat de curioasa.
Dupa ce mi-am imbaiat copilasul, l-am dus in camera, ca de obicei, in absenta tatalui sau. L-am leganat de o parte si de alta, am incercat sa ii spun o poveste, insa tot ce facea el era sa isi tina ochisorii deschisi si sa-mi urmareasca surprins fiecare cuvant pe care il scoteam.
Ma simteam atat de obosita ca eram in stare sa pic jos din picioare. Dar trebuia sa il culc pe asta mic si, desigur, trebuia sa fac un dus. Mi s-a parut obositor, nu doar plimbarea prin parc, ci toata aceasta zile in care a trebuit sa ma feresc. Oare cat timp aveam sa mai fac asta? A trecut deja o saptamana si simt ca mor de dorul sau. Il vad in fiecare zi trecand pe langa mine si privindu-ma in modul acela dragastos care ma dadea peste cap. Dau mereu peste el si nu ii spun nimic, desi ar fi o gramada de cuvinte de spus. Erau atatea saruturi de dat, erau atatea chestii care ma faceau sa-mi amintesc de cat de bine ma simteam langa el. Nu il puteam intelege. Atatea momente frumoase si el totusi el m-a tradat. I-am satifsfacut toate poftele carnale, i-am daruit un copil, i-am raspuns fiecarui sarut, fiecarei imbratisari, dar el? Trebuia sa ma obisnuiesc cu asta. Sasuke Uchiha, tatal copilului meu, nu ma iubeste. Insa nici acum, dupa ce totul era limpede ca buna ziua, nu intelegeam de ce ma tine aici. Imi era sincer teama sa stau, probabil pentru ca stiam ca in spatele acestui chip frumos se ascund mii de violuri si de crime sangeroasede care ar trebui sa-mi fie frica. Uram asta. Uram felul in care ma facuse sa ma indragostesc de el.
Tot leganandu-mi copilasul, acesta a adormit. Il priveam cum ochisorii sai atat de negri si de curati sau inchis. Ochii imi erau inlacrimati, gandindu-ma la greselile pe care le-am facut. L-am iubit. Pe el, pe cel care mi-a daruit acest dar minunat. N-am crezut ca am sa regret asta vreodata, dar o regret. Am sa-i multumesc vesnic pentru Daisuke, dar am sa-l urasc pentru ca m-a tradat. Si totusi doare. Dsr n-ar fi trebuit.
Mi-am sarutat puisorul pe obraz, lasandu-mi lacrimile sa alunece pe fata sa delicata. L-am mai sarutat de doua ori ca sa-i sterg lacrimile de pe frunte si am plecat cu halatul de baie pe mine. Am inspirat si expirat adanc, in simpla speranta ca gandurile cu Sasuke vor disparea. Dar aici era casa lui, era locul in care am petrecut o parte din momentele frumoase din viata. Nu aveam cum sa-l uit. Am pus mana pe clanta usii, iar aceasta se deschise cu un clinc. Am mai inspirat si expirat odata, ca sa-mi uit toate problemele, si am intrat. Mi s-au inmuiat picioarele.
Am facut un pas inainte, si inca unul, si inca unul, pana am ajuns in dreptul cazii. Mi-am pus mana la gura, tremurand din toate incheieturile. Lumina in baie era aprinsa, dar nu era lumina aceea alba, monotona. Era o lumina roz, calda, care ma facea sa ma simt inchisa, la un mod pozitiv. Mi-am aruncat ochii in cada si am vazut cum aceasta era umpluta cu apa pana la jumatate, patata fiind de niste petale de trandafiri rosii. Sub lumina aceea puternica parca si apa capata o culoare rozalie. In mijlocul tuturor petalelor am zarit o hartie de o culoare la unison cu toate celelalte elemente patate de lumina becului. Hartia parea sa nu fi fost afectata de apa, fiind cartonata, si cu toate astea m-am gandit sa o salvez de la "innec". Am luat-o in mana si am inceput sa o despaturesc, citind cu atentie fiecare cucant, in soapta.
"Draga Sakura, iubita mea,
Am incredere in tine ca vei citi toate aceste cuvinte pe care ti le scriu acum. Stiu ca ma urasti si nu te condamn pentru asta. Iubire, mai tii minte cand te-am luat in brate ultima oara? Sau cand te-am mangaiat? Sau, cel mai important, cand te-am sarutat? Te vad in fiecare zi si simt ca tot nu e de ajuns pentru mine. Pentru ca te vreau inapoi cu orice pret. M-ai facut sa te iubesc ca un nebun. M-ai facut sa te iubesc atat de mult incat de fiecare data cand te vad, nu pot suporta distanta dintre noi. Vreau sa-ti simt buzele, vreau sa te mangai, sa te imbratisez din nou, asa cum o faceam inainte. Stiu mai bine decat tine ca inca ma mai iubesti, iar eu nu vreau sa profit de asta. Eu vreau doar sa iti ofer ceea ce ti se cuvine, iar acum, dupa atatea zile, iti ofer ceea ce meriti: dragostea si sentimentele mele, pentru intreaga noapte si pentru intreaga viata."
M-am speriat cand o alta voce a rostit in acelasi timp cu mine ultimele cuvinte. Am vrut sa ma intorc, dar niste brate m-au apucat de la spate, intr-o imbratisare. Lacrimile mi se zbateau in ochi iar eu mi-am batut genele unele de altele intr-o clipire deasa ca sa le opresc. Mi-am rotit capul si am privit peste umar, privindu-l pe brunet fix in ochii sai, atat de sinceri, atat de negri si de puri, ca am crezut ca lesin. Cand intrase el aici? Vreau sa spun aici, in casa. Dar el era tot acolo, si eu eram de neclintit, pana cand a spart tacerea dintre noi. Si-a unit fruntea cu a mea, privindu-ma printre ochii intredeschisi apoi mi-a spus:
-Mai ti minte cand ti-am spus sa ramai aici ca sa te pot vedea, macar? A facut o pauza, timp in care respiratiile noastre contopite s-au accelerat. Am mintit. Te vroiam aici ca sa te fac sa ma ierti si sa te fac sa te intorci la mine. Te vroiam cu orice pret. Aveam nevoie de cineva langa mine, dar nu vroiam pe oricine. Eu te vroiam pe tine. Asta e adevaratul motiv pentru care te-am oprit aici.
M-am incruntat la el cu o rautate in ochi asa cum n-am facut-o niciodata. Ma mintea cu nerusinare, chiar si acum, dupa ce imi pierdusem toata increderea in el. Chiar daca stia ca nu eram capabila sa-l iert, el incearca sa ma minta si sa ma faca sa-l cred. Dar n-am de gand sa fac aceeasi greseala de doua ori.
-Termina, am inceput eu sa spun. Inceteaza sa mai faci asta! Daca stau aici nu inseamna ca te vreau inapoi.
Pana si eu ramasesem uimita de minciuna absoluta care imi iesise pe gura. Cum sa nu-l vreau inapoi? Il vroiam, tanjeam sa-l am inapoi, dar de fiecare ma lovea un cand ca un topor ce imi sfasia inima incetul cu incetul: El nu ma iubeste. Incercam din rasputeri sa stau departe de el, dar numai ca sa-i las acea libertate. Plangeam si regretam seara aceea in care am ajuns in club. Si, cu toate astea, ii multumeam lui Sasuke pentru ca mi-a daruit un copil. Dar astea doar in sinea mea. Probabil simeam nevoie de al vedea fericit, chiar daca asta insemna ca eu sa fiu nefericita. Mi-am intors capul si mi-am lasat privirea in pamant.
-Minti, imi sopti el la ureche, facandu-ma sa tresar. Stiu cat de mult tii la mine. Am strans hartia rozalie in pumn, mototolind-o. Observandu-mi gestul, a continuat, punandu-si mana peste pumnul meu: Ce nu sti tu este ca si eu tin la tine. Indiferent ce greseala as fi facut, mereu voi tine la tine, in primul rand. Da-mi voie sa iti dovedesc asta inainte sa tragi concluzii pripite.
Mi-am intors brusc capul la el si l-am privit enervata. Eram intr-un moment in care ajunsesem la limitele nervilor, si totusi ma abtineam sa il plesnesc. Tremuram de cat de nervoasa eram., si incercam totusi sa-mi tin sentimentele negative in frau. Imi era frica sa fac vreo miscare, ca nu cumva sa-l plesnesc cu seriozitate sau ceva de genukl asta. Pentru ca imi era frica de o oarecare reactie neasteptata din partea lui un pumn sau poate mai rau.
-Deci asta urmaresti de fapt?! M-am rastit. Sa-ti bati joc de ceea ce simt pentru tine? N-am sa va pot intelege niciodata - pe voi, mafiotii - astia carora nu va pasa, pur si simplu. Iar tu, cel care esti in fruntea lor. La ce ma mai pot astepta de la tine?! O sa profiti intotdeauna de faptul ca te iubesc!
M-a prins de barbie inainte sa imi intorc capul, sa ma eliberez din bratele sale si sa paresesc incaperea. Nici nu m-a privit. A sarit la buzele mele furandu-le un sarut scurt.
- "Te iubesc" era tot ceea ce vroiam sa aud.
In momentul acela o lacrima mi se prelinse pe chip, apoi inca una. Sasuke mi le-a sters cu degetul mare, avand mare grija cu ele ,de parca ar fi fost din aur. Imi lipsise atat de mult, mi-l dorisem atat de mult, dar mereu auzeam o voce care ma obliga sa nu o fac. Dar el facuse toate astea. Pentru un moment, n-am mai gandit. N-am mai lasat nicio voce rationala sa-mi sune in cap. N-am mai lasat niciun spin sa-mi intre in inima.
Eram in sfarsit mandra de ce facusem. Acesta mi-a zambit jucaus si am putut sa-i simt buzele penetrandu-le pe ale mele. Mi-am lasat capul pe spate, pe umarul sau ca sa-i las mai mult teritoriu de explorat. Cat mai aveam de gand sa traiesc in minciuna asta? Il iubeam la nebunie, fie ca vroiam sau nu. Inima mea nu stia sa respecte reguli, creierul meu nu accepta regulile, eu nu voiam reguli. Il voiam pe Sasuke, pentru ca indiferent ce facuse, era tatal lui Daisuke si iubitul meu. Nu vroiam sa ma mai ascund dupa perdeaua aceea in viata mea. Nu ma interesa daca ma iubeste sau nu, pentru ca in noaptea aceea stiam ca eu sunt a lui iar el e al meu. Iar in noaptea aceea, el ma iubea mai mult ca oricand, iar eu pe el de doua ori mai mult.
L-am lasat sa isi plimba buzele trandafirii pe gatul meu in timp ce mainile sale cautau cordonul halatului meu. Am pipait cu mainile dupa pantalonii sau tricoul sau si abea atunci mi-am dat seama ca el avea pe el decat boxerii. Am zambit larg, pervers, in timp ce el imi dezlega cordonul. Imediat ce halatul s-a lasat in jos iar eu am ramas in costumul Evei, el m-a rasucit in bratele sale. Mi-am incovoiat mainile in jurul gatului sau in timp ce el ma apuca de fese. Imi prinse buzele intr-un sarut profund apasat. As fi zambit, daca buzele sale mi0ar fi permis. Stateau presate peste ale mele si ma sarutau cu atata foc incat simteam ca mor.
Se satura rapid de acest joc al limbilor si ma apuca de undeva de mai jos ridicandu-mi picioarele. Mi le-am incolacit la spatele lui, i timp ce ochii sa-i ii mangaiau cu o privire jucausa pe ai mei. Am intrat impreuna in cada incapatoare. M-a lipit de faianta rece a peretelui si si-a croit drum cu buzele de pe gat, mai jos, mai jos... Pana cand a ajuns la sanii mei. Il apuca cu gura pe unul dintre ei, muscandu-l incetisor si lingandu-l cu placere, facandu-ma sa ma simt singura femeie din lume pe atat de bine. Am gemut de mai multe ori, bagandu-mi mana in parul lui si strangandu-l de firele de par putin mai tare datorita placerii, dar el parca nici nu simtise. Apoi a trecut la celalalt san, jucandu-se cu sfarcul meu precum Daisuke cu o jucarie nou-nouta. Iubitul meu ma tinea ceva mai deasupra, incepand sa ma sarute si mai jos, pana deasupra buricului.
M-a prins din nou in bratele sale, sarutandu-mi pasional buzele si tinandu-ma atat de strans, ca deja gandurile perverse nu mai aveau timp sa respire de repede ce se miscau prin capul meu. M-am lasat purtata de el, in timp ce se aseza sub mine, in cada. Mi-am scos mana din parul lui Sasuke si i-am cuprins obrajii sprinteni cu ele. Brunetul si-a infipt mana in parul meu pe care apa il ajungea de-abia la varfuri. Dupa cateva minute, a rupt sarutul ca sa ia o gura de aer. Mi-a zambit dragastos, zambetul acela care m-a dat peste cap de cum l-am vazut.
-Te iubesc, frumoaso.Te iubesc, spuse el, soptind mai mult ce-a de-a doua propozitie.
I-am zambit larg si intr-atat de dulce ca mierea. Probabil ii fusese dor de ranjetul meu pe care nu il mai vazuse de ceva vreme. Cand mi-a vazut colturile gurii rotunjite, s-a mirat. M-a privit asa minunat incat inima a inceput sa-mi bubuie in piept. M-a strans si mai tare in brate. Mi-am unit fruntea cu a lui si i-am zarit surasul, un suras de care mi-a fost atat de dor... L-am lasat sa-mi puna mana pe obraz si sa ma mangaie. Mana sa a alunecat pe buzele mele trandafirii si am simtit cum inima mi-o ia din loc. Acelasi fel sincer de a ma privi, acelasi fel de a ma atinge, acelasi fel de a ma strange in brate. Nu credeam ca o sa-l regasesc pe Sasuke al meu vreodata.
Deodata m-a rasucit in asa fel incat eu am ajuns, in doi timpi si trei miscari, sub el. Mana mi-a parasit buzele, in timp ce mi se strecura, din nou, prin plete. Mi-am asternut palma pe obrazul sau asteptand sa ma sarute, cu inima batandu-mi in piept atat de tare incat simteam ca am doua. Asta, sau poate simteam si inima brunetului bubuind. M-a sarutat apasat si m-a lasat sa trag de boxerii sai tot mai jos, pana cand acestia au devenit istorie. N-a indraznit sa se opreasca din a ma saruta. Mi-am lasat mainile sa osteneasca in jurul gatului sau, in timp ce el se juca pervers cu buzele mele. Imi placea la nebunie acea senzatie ca mi-o transmitea, desi inca nu ma penetrase. Simteam ca tot dorul fusese sters din inima mea. Simteam cum el ma strange in brate si uitam ca nu m-a strans atatea zile. Ma saruta, ma mangaia, ma facea sa ma simt a lui si numai a lui, cu adevarat. Ma facea sa il iubesc.
S-a desprins din sarut si s-a aplecat asupra mea facandu-ma sa-i miros pielea. Emana un miros ce imi ustura narile, un miros ce imi amintea de menta. Sasuke m-a trezit din visarea abea cand mi-a muscat urechea. Am gemut incetisor, facandu-l sa ranjeasca. Isi ridica privirea si ma facu sa ma uit in ochii sai.
-Te iubesc, imi sopti din nou.
I-am intors cuvintele, soptindu-le inapoi, insa intr-atat de incet incat nu eram sigura ca le-a auzit. Dar le auzise. Ne-am rasucit din nou, iar eu am ajuns deasupra lui. Pentru un moment am crezut ca apa este cea care imi misca varfurile parului, dar de fapt iubitul meu mi le atingea cu finete. Si-a ondulat bratul mai sus, tinandu-ma strans, cu o mana pe spate si cu o mana un pic mai sus de fund. S-a impuns in mine, facandu-ma sa imi arcuiesc puternic spatele. Sanii mei, ascunsi la pieptul sau, acum erau la vedere datorita arcuirii mele. Isi afunda capul intre ei si incepu din noi sa ii muste si sa ii linga, provocandu-mi un maxim de placere.
Brunetul ma penetra adanc, tot mai adanc, facandu-ma sa gem din ce in ce mai tare. Incetul cu incetul spatele isi recapata pozitia normala, iar eu mi-am introdus mainile in parul brunetului. Mi-am lasat capul sa poposeasca pe crestetul sau gemand mai mult soptit, desi placere pe care mi-o oferea era dubla ca in celelalte dati. Isi ridica brusc capul, indreptandu-si gura catre a mea. Am simtit o impungere deosebita a buzelor sale, in timp ce isi baga limba in gurita mea. Amandoi scoteam gemete infundata, in timp ce ne ofeream placeri nemarginite pe sub stratul de apa plina de petale de trandafiri. Il simteam cum intra cu totul in mine si cum accentueaza miscarile special ca sa ne simtim bine.
Am continuat asa un timp, cu el sarutandu-ma, trecand de la buze pe obraz, de pe obraz pe gat, apoi din nou la buze. Nu stiu cat de mult a durat, dar pentru mine trecuse pea putin. Eram constienta ca jocul acesta durase de fapt ore intregi, dar pentru mine era prea de tot prea putin. Acesta isi accelera miscarile cu o forta deosebita, in timp ce limba sa inca imi mai controla prin gura, gemand infundat. In momentul urmator, l-am simtit. Am simtit cum barbatia sa isi da drumul in mine, iar in momentul acela am rupt sarutul si am gemut asa cum trebuia sa gem de la inceput cu putere.
Respiram alert odata cu el, contopindu-ne respiratiile, obositi, franti de somn. Apa calduta incepuse sa se raceasca, dar nu cu mult. Am stat putin asa, apoi mi-am asternut capul pe pieptul brunetului sperand sa adorm. Tot ce am mai simtit dupa aceea a fost cum el s-a ridicat, cu tot cu mine, si m-a lasat pe patul din dormitorul nostru, cu mine deasupra lui, cu capul meu pe pieptul lui, tragand plapuma peste noi.
Nu ma puteam stapani. Parca innebunisem. Imi vwnea sa il strang de gat, sa-l arunc pe geam, orice, numai sa nu-l mai vad. Il uram! Pentru un moment, mi-am dorit sa mor si sa ii vad reactia dupa ce ar afla vestea ca sunt moarta. O data. Sa sufere asa cum am suferit eu. Mi-am afundat din nou fata in palme si am incercat din rasputeri sa-mi opresc lacrimile, dar in zadar. Simteam cum totul pentru mine se ruineaza incetul cu incetul. Simteam cum sunt cuprinsa de un sentiment atat de ciudat... Eram nervoasa, atat de nervoasa incat eram gata sa il omor, dar imi era atat de teama... Era un sef de mafie. Nu ii pasa de mine. Dar ce puteam face?
Am simtit cum doua manute grasune ma cuprind si incearca sa-mi lase mainile jos. M-am lasat in voia lor si l-am vazut pe fiul meu plangand. Ma implora sa nu mai plang si ma roga din tot dufletelul sau de copilas mic sa nu il mai lovesc pe tati. Mi s-a inmuiat sufletul, pur si simplu. Am simtit cum o parte din mine se sfasie toata de odata. Eram terminata. Copilul meu, scumpul meu copilas, ma implora sa fac ceva care imi era interzis cu desavarsire. L-am luat in brate spunandu-i cu lacrimi in ochi sa se linisteasca. M-am lasat atat de moale. M-am lasat atat de lejer si am incercat sa ma opresc din plans. Puisorul meu nu avea sa inceteze pana cand eu insumi nu incetam. Mi-am sters rapid lacrimile si l-am privit din nou in ochi pe micut.
-Uite, vezi? Mami e bine, am mintit eu cu desavarsire. Eram gata sa plang chiar acum, dar ce folos?
-Papi nu e.
Mi-am mutat atentia catre Sasuke, care statea pe jos, in genunchi, frecandu-si obrazul pocnit. Nu as fi suportat sa il vad asa, in mod normal. Nu stiu nici macar cum de inca mai plang pentru el. Trebuia sa fug de aici, si asta cat de repede posibil. Nu voiam sa mai plang, dar nici nu voiam ca eu si micul meu Daisuke sa mai stam in aceeasi casa cu un mincinos si un tradator. M-am ridicat de pe canapea si am dat sa plec, insa nu am reusit. L-am simtit pe Sasuke imbratisandu-ma de la spate. Am avut un moment in care am vrut sa-l plesnesc peste fata, insa am decis sa nu m-ai fac o alta scena in fata copilului. M-am intors, incet, cu fata spre el, cu privirea atintita in jos. Nu il vedeam, dar stiam ca ma priveste uimit. Probabil nu se astepta. Daisuke isi intinse o manuta spre barbia tatalui sau si il trase pe acesta putin mai aproape.
-Pupa sa tleaca, il sfatui micutul meu pe tatal sau, aratand catre mine.
Am ridicat brusc ochii spre micutul meu, dar nu aveam ce face. In fond, ce puteam sa-i spun? Era atat de mic si de fragil... Nu puteam sa-l ranesc. Nu puteam sa ii aduc tatal inapoi ca sa i-l iau dupa aceea. Habar n-aveam cum ar fi trebuit sa reactionez. Am ridicat ochii catre brunet, care era mai aproape de mine acum. Ochii sai nu-mi exprimau nimc. Buzele sale erau crispate. Pentru prima oara nu puteam sa-mi dau seama ce vrea sa exprime el de fapt. Si-a apropiat buzele din ce in ce mai mult, contopindu-le cu obrazul meu. M-am prefacut ca ma uit in alta parte. Oricat as fi incercat sa-l ignor nu puteam. Mi-am pus mana libera pe pieptul sau si, pentru un moment i-am strans camasa in pumn. Mi-am inchis ochii ca sa imi innec o lacrima, sa nu cada. Am pastrat totusi mana pe pieptul sau, dupa ce am deschis pumnul, in speranta ca se va duce tot calvarul cu el, dar, dintr-odata, sarutul mi se paru cam lung. Nu statea cam mult acolo?
L-am impins incetisor cu palma care i-o tineam pe piept cat sa perceapa mesajul: "Jos labele de pe mine". Si-a luat buzele de pe pielea fina a obrazului meu si m-a tintuit cu privirea intr-un mod imposibil de inteles. Nu puteam sa-i descifrez acea privire oricat de mult mI-as fi dorit. Daca ma puneai sa-i deslusesc privirea ieri, as fi spus imediat ce vrea sa-mi spuna. Dar astazi parca nu il mai cunosc. Parca nu mai stiu cine este.
-A tlecut, spuse piticot, asa cum obisnuia Sasuke sa-i zica.
Speram sa ma lase sa plec, sa-mi innec lacrimile intr-o batista si sa-mi fac curaj sa ies pe usa, cu copil si cu bagaje cu tot. Dar nu era atat de usor pe cat credeam eu ca o sa fie. M-a tras in spre el si mi-a ridicat barbia, obligandu-ma sa-l privesc. Cat avea sa ma mai chinuie? Si mai ales in fata copilului. Probabil stia ca in momentele acelea nu pot sa reactionez. Si, mai mult decat probabil, se folosea de asta.
-N-ai sa pleci, spuse el cu o voce rece. Mi-ai jurat ceva si n-o sa te las sa uiti asta atat de usor. Dar daca nu o poti face pentru mine, fa-o pentru Daisuke pentru ca el nu are nicio vina.
Puiul meu era prea mic ca sa inteleaga despre ce vorbea tatal lui. Probabil prea mic ca sa inteleaga si ceea ce aveam eu sa-i spun. Dar intelegea gesturile, intelegea tonurile vocilor, intelegea cat de tensionata era situatia. N-am mai vrut sa spun nimic. M-am intors cu spatele si am incercat, pentru a treia oara sa plec sus, in camera mea, insa ceva din mine a tipat inmomentul in care am auzit ultimele cuvinte ale lui Sasuke: "Daca nu vrei sa te ating, fie. Dar nu-mi rapi placerea de a te vedea, pentru ca iti jur ca nu pot trai fara asta. Iar eu imi respect juramintele."
In noaptea aceea, dupa ce Daisuke adormise, m-am asezat in pat si am inceput sa ma gandesc. Ii jurasem ceva pe care sunt sigura c am sa-l regret. Ii jurasem in primul rand ca am sa-l iert. Dar inima mea era atat de incapatanata - eu eram atat de incapatanata - incet acest lucru imi era imposibil. Iar acum el imi da o portita de scapare din acest juramant. Nu puteam sa-l dau dracului de juramant si sa plec fara sa privesc inapoi. Cuvintele brunetului ma socasera prea mult ca sa pot face asta. Oare avea de gand sa se sinucida sau ceva de genul? La gandul acesta m-am cutremurat. Ce e drept, i-am vrut raul, insa nu in modul acesta. Desi era putin probabil ca Sasuke sa faca un lucru ca asta, nu am vrut sa`l am pe constinta. Am decis sa raman.
Apoi au urmat zile crunte pentru mine. Ma duceam in bucatarie sa-mi fac o cafea, iar el era acolo, facandu-si-o pe a lui. Imi era atat de greu sa trec pe langa el in fiecare dimineata fara sa-l sarut sau fara sa-l privesc macar, desi stiam ca el ma priveste pe mine. Imi era atat de greu cand vedeam ca ma jucam cu Daisuke si il vedeam pe acesta intreband mereu de papi al lui, iar eu trebuia sa-l mint de fiecare data. Dar cel mai greu imi era cand trebuia sa fac un dus. Brunetul isi sincroniza dusurile atat de dezordonat, incat niciodata nu stiam cand avea sa faca dus, insa in momentele in care vroiam sa intru in baie, el iesea, purtand un prosop care sa ii acopere zona intima. De fiecare data cand dadeam peste el in ipostaza aceea, simteam ca mor de durere. Iar el ma privea si ma atingea placut cu podul palmei pe obraz, iar eu stateam blanda, asteptandu-i atingerea. Dar apoi ma trezeam la realitate si il respingeam, intrebandu-l ce crede ca face, dar in schimb el tacea, isi mai arunca odata ochii la mine iar apoi pleca tacut, lasandu-ma trista si suparata.
Tin minte si momentele in care ne ciocneam la intrare cand eu ma intorceam cu Daisuke de la plimbare iar el pleca Dumnezeu stie pe unde, cu masina. N-am sa uit insa niciodata seara aceea placuta din miezul lui iulie in care tocmai ma intorsesem cu fiul meu de la o plimbare lunga si ostenitoare prin oras. Si in acea seara m-am ciocnit cu Sasuke la usa, dar in ziua aceea, radia de bucurie. Ca de obicei, a trecut pe langa mine fara sa-mi spun niciun cuvant. In alte dati, incerca sa spuna ceva, cu o semnificatie cat de marunta, insa eu mereu il opream. Dar in seara aceea, el nu incercase sa-mi spuna nimic. In seara aceea as fi vrut, pentru prima oara, sa aud ce are de zis. Probabil ca insusi expresia fetei sale ma facu atat de curioasa.
Dupa ce mi-am imbaiat copilasul, l-am dus in camera, ca de obicei, in absenta tatalui sau. L-am leganat de o parte si de alta, am incercat sa ii spun o poveste, insa tot ce facea el era sa isi tina ochisorii deschisi si sa-mi urmareasca surprins fiecare cuvant pe care il scoteam.
Ma simteam atat de obosita ca eram in stare sa pic jos din picioare. Dar trebuia sa il culc pe asta mic si, desigur, trebuia sa fac un dus. Mi s-a parut obositor, nu doar plimbarea prin parc, ci toata aceasta zile in care a trebuit sa ma feresc. Oare cat timp aveam sa mai fac asta? A trecut deja o saptamana si simt ca mor de dorul sau. Il vad in fiecare zi trecand pe langa mine si privindu-ma in modul acela dragastos care ma dadea peste cap. Dau mereu peste el si nu ii spun nimic, desi ar fi o gramada de cuvinte de spus. Erau atatea saruturi de dat, erau atatea chestii care ma faceau sa-mi amintesc de cat de bine ma simteam langa el. Nu il puteam intelege. Atatea momente frumoase si el totusi el m-a tradat. I-am satifsfacut toate poftele carnale, i-am daruit un copil, i-am raspuns fiecarui sarut, fiecarei imbratisari, dar el? Trebuia sa ma obisnuiesc cu asta. Sasuke Uchiha, tatal copilului meu, nu ma iubeste. Insa nici acum, dupa ce totul era limpede ca buna ziua, nu intelegeam de ce ma tine aici. Imi era sincer teama sa stau, probabil pentru ca stiam ca in spatele acestui chip frumos se ascund mii de violuri si de crime sangeroasede care ar trebui sa-mi fie frica. Uram asta. Uram felul in care ma facuse sa ma indragostesc de el.
Tot leganandu-mi copilasul, acesta a adormit. Il priveam cum ochisorii sai atat de negri si de curati sau inchis. Ochii imi erau inlacrimati, gandindu-ma la greselile pe care le-am facut. L-am iubit. Pe el, pe cel care mi-a daruit acest dar minunat. N-am crezut ca am sa regret asta vreodata, dar o regret. Am sa-i multumesc vesnic pentru Daisuke, dar am sa-l urasc pentru ca m-a tradat. Si totusi doare. Dsr n-ar fi trebuit.
Mi-am sarutat puisorul pe obraz, lasandu-mi lacrimile sa alunece pe fata sa delicata. L-am mai sarutat de doua ori ca sa-i sterg lacrimile de pe frunte si am plecat cu halatul de baie pe mine. Am inspirat si expirat adanc, in simpla speranta ca gandurile cu Sasuke vor disparea. Dar aici era casa lui, era locul in care am petrecut o parte din momentele frumoase din viata. Nu aveam cum sa-l uit. Am pus mana pe clanta usii, iar aceasta se deschise cu un clinc. Am mai inspirat si expirat odata, ca sa-mi uit toate problemele, si am intrat. Mi s-au inmuiat picioarele.
Am facut un pas inainte, si inca unul, si inca unul, pana am ajuns in dreptul cazii. Mi-am pus mana la gura, tremurand din toate incheieturile. Lumina in baie era aprinsa, dar nu era lumina aceea alba, monotona. Era o lumina roz, calda, care ma facea sa ma simt inchisa, la un mod pozitiv. Mi-am aruncat ochii in cada si am vazut cum aceasta era umpluta cu apa pana la jumatate, patata fiind de niste petale de trandafiri rosii. Sub lumina aceea puternica parca si apa capata o culoare rozalie. In mijlocul tuturor petalelor am zarit o hartie de o culoare la unison cu toate celelalte elemente patate de lumina becului. Hartia parea sa nu fi fost afectata de apa, fiind cartonata, si cu toate astea m-am gandit sa o salvez de la "innec". Am luat-o in mana si am inceput sa o despaturesc, citind cu atentie fiecare cucant, in soapta.
"Draga Sakura, iubita mea,
Am incredere in tine ca vei citi toate aceste cuvinte pe care ti le scriu acum. Stiu ca ma urasti si nu te condamn pentru asta. Iubire, mai tii minte cand te-am luat in brate ultima oara? Sau cand te-am mangaiat? Sau, cel mai important, cand te-am sarutat? Te vad in fiecare zi si simt ca tot nu e de ajuns pentru mine. Pentru ca te vreau inapoi cu orice pret. M-ai facut sa te iubesc ca un nebun. M-ai facut sa te iubesc atat de mult incat de fiecare data cand te vad, nu pot suporta distanta dintre noi. Vreau sa-ti simt buzele, vreau sa te mangai, sa te imbratisez din nou, asa cum o faceam inainte. Stiu mai bine decat tine ca inca ma mai iubesti, iar eu nu vreau sa profit de asta. Eu vreau doar sa iti ofer ceea ce ti se cuvine, iar acum, dupa atatea zile, iti ofer ceea ce meriti: dragostea si sentimentele mele, pentru intreaga noapte si pentru intreaga viata."
M-am speriat cand o alta voce a rostit in acelasi timp cu mine ultimele cuvinte. Am vrut sa ma intorc, dar niste brate m-au apucat de la spate, intr-o imbratisare. Lacrimile mi se zbateau in ochi iar eu mi-am batut genele unele de altele intr-o clipire deasa ca sa le opresc. Mi-am rotit capul si am privit peste umar, privindu-l pe brunet fix in ochii sai, atat de sinceri, atat de negri si de puri, ca am crezut ca lesin. Cand intrase el aici? Vreau sa spun aici, in casa. Dar el era tot acolo, si eu eram de neclintit, pana cand a spart tacerea dintre noi. Si-a unit fruntea cu a mea, privindu-ma printre ochii intredeschisi apoi mi-a spus:
-Mai ti minte cand ti-am spus sa ramai aici ca sa te pot vedea, macar? A facut o pauza, timp in care respiratiile noastre contopite s-au accelerat. Am mintit. Te vroiam aici ca sa te fac sa ma ierti si sa te fac sa te intorci la mine. Te vroiam cu orice pret. Aveam nevoie de cineva langa mine, dar nu vroiam pe oricine. Eu te vroiam pe tine. Asta e adevaratul motiv pentru care te-am oprit aici.
M-am incruntat la el cu o rautate in ochi asa cum n-am facut-o niciodata. Ma mintea cu nerusinare, chiar si acum, dupa ce imi pierdusem toata increderea in el. Chiar daca stia ca nu eram capabila sa-l iert, el incearca sa ma minta si sa ma faca sa-l cred. Dar n-am de gand sa fac aceeasi greseala de doua ori.
-Termina, am inceput eu sa spun. Inceteaza sa mai faci asta! Daca stau aici nu inseamna ca te vreau inapoi.
Pana si eu ramasesem uimita de minciuna absoluta care imi iesise pe gura. Cum sa nu-l vreau inapoi? Il vroiam, tanjeam sa-l am inapoi, dar de fiecare ma lovea un cand ca un topor ce imi sfasia inima incetul cu incetul: El nu ma iubeste. Incercam din rasputeri sa stau departe de el, dar numai ca sa-i las acea libertate. Plangeam si regretam seara aceea in care am ajuns in club. Si, cu toate astea, ii multumeam lui Sasuke pentru ca mi-a daruit un copil. Dar astea doar in sinea mea. Probabil simeam nevoie de al vedea fericit, chiar daca asta insemna ca eu sa fiu nefericita. Mi-am intors capul si mi-am lasat privirea in pamant.
-Minti, imi sopti el la ureche, facandu-ma sa tresar. Stiu cat de mult tii la mine. Am strans hartia rozalie in pumn, mototolind-o. Observandu-mi gestul, a continuat, punandu-si mana peste pumnul meu: Ce nu sti tu este ca si eu tin la tine. Indiferent ce greseala as fi facut, mereu voi tine la tine, in primul rand. Da-mi voie sa iti dovedesc asta inainte sa tragi concluzii pripite.
Mi-am intors brusc capul la el si l-am privit enervata. Eram intr-un moment in care ajunsesem la limitele nervilor, si totusi ma abtineam sa il plesnesc. Tremuram de cat de nervoasa eram., si incercam totusi sa-mi tin sentimentele negative in frau. Imi era frica sa fac vreo miscare, ca nu cumva sa-l plesnesc cu seriozitate sau ceva de genukl asta. Pentru ca imi era frica de o oarecare reactie neasteptata din partea lui un pumn sau poate mai rau.
-Deci asta urmaresti de fapt?! M-am rastit. Sa-ti bati joc de ceea ce simt pentru tine? N-am sa va pot intelege niciodata - pe voi, mafiotii - astia carora nu va pasa, pur si simplu. Iar tu, cel care esti in fruntea lor. La ce ma mai pot astepta de la tine?! O sa profiti intotdeauna de faptul ca te iubesc!
M-a prins de barbie inainte sa imi intorc capul, sa ma eliberez din bratele sale si sa paresesc incaperea. Nici nu m-a privit. A sarit la buzele mele furandu-le un sarut scurt.
- "Te iubesc" era tot ceea ce vroiam sa aud.
In momentul acela o lacrima mi se prelinse pe chip, apoi inca una. Sasuke mi le-a sters cu degetul mare, avand mare grija cu ele ,de parca ar fi fost din aur. Imi lipsise atat de mult, mi-l dorisem atat de mult, dar mereu auzeam o voce care ma obliga sa nu o fac. Dar el facuse toate astea. Pentru un moment, n-am mai gandit. N-am mai lasat nicio voce rationala sa-mi sune in cap. N-am mai lasat niciun spin sa-mi intre in inima.
Eram in sfarsit mandra de ce facusem. Acesta mi-a zambit jucaus si am putut sa-i simt buzele penetrandu-le pe ale mele. Mi-am lasat capul pe spate, pe umarul sau ca sa-i las mai mult teritoriu de explorat. Cat mai aveam de gand sa traiesc in minciuna asta? Il iubeam la nebunie, fie ca vroiam sau nu. Inima mea nu stia sa respecte reguli, creierul meu nu accepta regulile, eu nu voiam reguli. Il voiam pe Sasuke, pentru ca indiferent ce facuse, era tatal lui Daisuke si iubitul meu. Nu vroiam sa ma mai ascund dupa perdeaua aceea in viata mea. Nu ma interesa daca ma iubeste sau nu, pentru ca in noaptea aceea stiam ca eu sunt a lui iar el e al meu. Iar in noaptea aceea, el ma iubea mai mult ca oricand, iar eu pe el de doua ori mai mult.
L-am lasat sa isi plimba buzele trandafirii pe gatul meu in timp ce mainile sale cautau cordonul halatului meu. Am pipait cu mainile dupa pantalonii sau tricoul sau si abea atunci mi-am dat seama ca el avea pe el decat boxerii. Am zambit larg, pervers, in timp ce el imi dezlega cordonul. Imediat ce halatul s-a lasat in jos iar eu am ramas in costumul Evei, el m-a rasucit in bratele sale. Mi-am incovoiat mainile in jurul gatului sau in timp ce el ma apuca de fese. Imi prinse buzele intr-un sarut profund apasat. As fi zambit, daca buzele sale mi0ar fi permis. Stateau presate peste ale mele si ma sarutau cu atata foc incat simteam ca mor.
Se satura rapid de acest joc al limbilor si ma apuca de undeva de mai jos ridicandu-mi picioarele. Mi le-am incolacit la spatele lui, i timp ce ochii sa-i ii mangaiau cu o privire jucausa pe ai mei. Am intrat impreuna in cada incapatoare. M-a lipit de faianta rece a peretelui si si-a croit drum cu buzele de pe gat, mai jos, mai jos... Pana cand a ajuns la sanii mei. Il apuca cu gura pe unul dintre ei, muscandu-l incetisor si lingandu-l cu placere, facandu-ma sa ma simt singura femeie din lume pe atat de bine. Am gemut de mai multe ori, bagandu-mi mana in parul lui si strangandu-l de firele de par putin mai tare datorita placerii, dar el parca nici nu simtise. Apoi a trecut la celalalt san, jucandu-se cu sfarcul meu precum Daisuke cu o jucarie nou-nouta. Iubitul meu ma tinea ceva mai deasupra, incepand sa ma sarute si mai jos, pana deasupra buricului.
M-a prins din nou in bratele sale, sarutandu-mi pasional buzele si tinandu-ma atat de strans, ca deja gandurile perverse nu mai aveau timp sa respire de repede ce se miscau prin capul meu. M-am lasat purtata de el, in timp ce se aseza sub mine, in cada. Mi-am scos mana din parul lui Sasuke si i-am cuprins obrajii sprinteni cu ele. Brunetul si-a infipt mana in parul meu pe care apa il ajungea de-abia la varfuri. Dupa cateva minute, a rupt sarutul ca sa ia o gura de aer. Mi-a zambit dragastos, zambetul acela care m-a dat peste cap de cum l-am vazut.
-Te iubesc, frumoaso.Te iubesc, spuse el, soptind mai mult ce-a de-a doua propozitie.
I-am zambit larg si intr-atat de dulce ca mierea. Probabil ii fusese dor de ranjetul meu pe care nu il mai vazuse de ceva vreme. Cand mi-a vazut colturile gurii rotunjite, s-a mirat. M-a privit asa minunat incat inima a inceput sa-mi bubuie in piept. M-a strans si mai tare in brate. Mi-am unit fruntea cu a lui si i-am zarit surasul, un suras de care mi-a fost atat de dor... L-am lasat sa-mi puna mana pe obraz si sa ma mangaie. Mana sa a alunecat pe buzele mele trandafirii si am simtit cum inima mi-o ia din loc. Acelasi fel sincer de a ma privi, acelasi fel de a ma atinge, acelasi fel de a ma strange in brate. Nu credeam ca o sa-l regasesc pe Sasuke al meu vreodata.
Deodata m-a rasucit in asa fel incat eu am ajuns, in doi timpi si trei miscari, sub el. Mana mi-a parasit buzele, in timp ce mi se strecura, din nou, prin plete. Mi-am asternut palma pe obrazul sau asteptand sa ma sarute, cu inima batandu-mi in piept atat de tare incat simteam ca am doua. Asta, sau poate simteam si inima brunetului bubuind. M-a sarutat apasat si m-a lasat sa trag de boxerii sai tot mai jos, pana cand acestia au devenit istorie. N-a indraznit sa se opreasca din a ma saruta. Mi-am lasat mainile sa osteneasca in jurul gatului sau, in timp ce el se juca pervers cu buzele mele. Imi placea la nebunie acea senzatie ca mi-o transmitea, desi inca nu ma penetrase. Simteam ca tot dorul fusese sters din inima mea. Simteam cum el ma strange in brate si uitam ca nu m-a strans atatea zile. Ma saruta, ma mangaia, ma facea sa ma simt a lui si numai a lui, cu adevarat. Ma facea sa il iubesc.
S-a desprins din sarut si s-a aplecat asupra mea facandu-ma sa-i miros pielea. Emana un miros ce imi ustura narile, un miros ce imi amintea de menta. Sasuke m-a trezit din visarea abea cand mi-a muscat urechea. Am gemut incetisor, facandu-l sa ranjeasca. Isi ridica privirea si ma facu sa ma uit in ochii sai.
-Te iubesc, imi sopti din nou.
I-am intors cuvintele, soptindu-le inapoi, insa intr-atat de incet incat nu eram sigura ca le-a auzit. Dar le auzise. Ne-am rasucit din nou, iar eu am ajuns deasupra lui. Pentru un moment am crezut ca apa este cea care imi misca varfurile parului, dar de fapt iubitul meu mi le atingea cu finete. Si-a ondulat bratul mai sus, tinandu-ma strans, cu o mana pe spate si cu o mana un pic mai sus de fund. S-a impuns in mine, facandu-ma sa imi arcuiesc puternic spatele. Sanii mei, ascunsi la pieptul sau, acum erau la vedere datorita arcuirii mele. Isi afunda capul intre ei si incepu din noi sa ii muste si sa ii linga, provocandu-mi un maxim de placere.
Brunetul ma penetra adanc, tot mai adanc, facandu-ma sa gem din ce in ce mai tare. Incetul cu incetul spatele isi recapata pozitia normala, iar eu mi-am introdus mainile in parul brunetului. Mi-am lasat capul sa poposeasca pe crestetul sau gemand mai mult soptit, desi placere pe care mi-o oferea era dubla ca in celelalte dati. Isi ridica brusc capul, indreptandu-si gura catre a mea. Am simtit o impungere deosebita a buzelor sale, in timp ce isi baga limba in gurita mea. Amandoi scoteam gemete infundata, in timp ce ne ofeream placeri nemarginite pe sub stratul de apa plina de petale de trandafiri. Il simteam cum intra cu totul in mine si cum accentueaza miscarile special ca sa ne simtim bine.
Am continuat asa un timp, cu el sarutandu-ma, trecand de la buze pe obraz, de pe obraz pe gat, apoi din nou la buze. Nu stiu cat de mult a durat, dar pentru mine trecuse pea putin. Eram constienta ca jocul acesta durase de fapt ore intregi, dar pentru mine era prea de tot prea putin. Acesta isi accelera miscarile cu o forta deosebita, in timp ce limba sa inca imi mai controla prin gura, gemand infundat. In momentul urmator, l-am simtit. Am simtit cum barbatia sa isi da drumul in mine, iar in momentul acela am rupt sarutul si am gemut asa cum trebuia sa gem de la inceput cu putere.
Respiram alert odata cu el, contopindu-ne respiratiile, obositi, franti de somn. Apa calduta incepuse sa se raceasca, dar nu cu mult. Am stat putin asa, apoi mi-am asternut capul pe pieptul brunetului sperand sa adorm. Tot ce am mai simtit dupa aceea a fost cum el s-a ridicat, cu tot cu mine, si m-a lasat pe patul din dormitorul nostru, cu mine deasupra lui, cu capul meu pe pieptul lui, tragand plapuma peste noi.
![[Imagine: SIGN.png]](http://i1131.photobucket.com/albums/m556/miky100miky/SIGN.png)
Zone