Disclaimer: Nu detin nici-un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje.
CAPITOLUL 1 - Teama de intuneric.
Ploua. Statia metroului este plina de oameni, unii asteptand mijlocul de transport, altii pur si simplu adapostindu-se de umezeala de afara. In sfarsit apare. Reusesc sa ma strecor prin imbulzeala imensa, prinzand un loc undeva mai in spate. Imi bag castile in urechi, si uit de tot si de toate. In stanga mea, un tip bate din picior parca pe ritmul melodiei pe care o ascult.
- Ai un ceas ? ma intreaba acesta
- Fara 10 .. Unde mergi ?
- Oriunde. Am nevoie sa evadez putin din aglomeratia asta. Tu unde mergi ?
- Nu prea-mi pasa .. Cat timp nu sunt acasa, e bine in orice loc.
Ma uit la el cu coltul ochiului. Are o privire asa de .. patrunzatoare. Mi se pare familiar, dar nu stiu de unde .. poate doar am vedenii, ca de obicei.
- Sasuke . Incantat ! imi spuse afisand un zambet in coltul gurii
- Sakura .. De asemenea.
Si iar se asterne linistea. Cel putin momentan. Nu stiu din ce cauza, dar metroul nu s-a oprit la statia anterioara, din contra, merge din ce in ce mai repede ! Luminile acestuia falfaie. Nu .. Sper sa nu se stinga ! Poate pare ciudat, insa cea mai mare teama a mea, poate singura, este teama de intuneric. Din pacate inevitabilul s-a produs. Intuneric. O voce infundata se aude din asa zisul radio. Era "soferul" metroului .
" Va rugam sa nu va ridicati de pe scaune, si sa va pune-ti centurile de siguranta ! "
Ce se intampla oare ?
- Nu iti e frica ? - Sasuke
- De ce mi-ar fi ? Nu imi place ca este intuneric, atat .
Metroul pune o frana brusca, ultimele doua compartimente izbinduse foarte rau. Am avut mare noroc ca nu am stat acolo .. Fumul invadeaza si vagonul nostru. Incep sa tusesc rau, si nu pot sa imi deschid centura . Desi s-au aprins luminile, in ochii mei totul se face negru ..
Scuze ca e cam scurt. :o3
E prima data cand fac o poveste de genul asta si vreau pareri. Merita sa o continui ? :D
CAPITOLUL 1 - Teama de intuneric.
Ploua. Statia metroului este plina de oameni, unii asteptand mijlocul de transport, altii pur si simplu adapostindu-se de umezeala de afara. In sfarsit apare. Reusesc sa ma strecor prin imbulzeala imensa, prinzand un loc undeva mai in spate. Imi bag castile in urechi, si uit de tot si de toate. In stanga mea, un tip bate din picior parca pe ritmul melodiei pe care o ascult.
- Ai un ceas ? ma intreaba acesta
- Fara 10 .. Unde mergi ?
- Oriunde. Am nevoie sa evadez putin din aglomeratia asta. Tu unde mergi ?
- Nu prea-mi pasa .. Cat timp nu sunt acasa, e bine in orice loc.
Ma uit la el cu coltul ochiului. Are o privire asa de .. patrunzatoare. Mi se pare familiar, dar nu stiu de unde .. poate doar am vedenii, ca de obicei.
- Sasuke . Incantat ! imi spuse afisand un zambet in coltul gurii
- Sakura .. De asemenea.
Si iar se asterne linistea. Cel putin momentan. Nu stiu din ce cauza, dar metroul nu s-a oprit la statia anterioara, din contra, merge din ce in ce mai repede ! Luminile acestuia falfaie. Nu .. Sper sa nu se stinga ! Poate pare ciudat, insa cea mai mare teama a mea, poate singura, este teama de intuneric. Din pacate inevitabilul s-a produs. Intuneric. O voce infundata se aude din asa zisul radio. Era "soferul" metroului .
" Va rugam sa nu va ridicati de pe scaune, si sa va pune-ti centurile de siguranta ! "
Ce se intampla oare ?
- Nu iti e frica ? - Sasuke
- De ce mi-ar fi ? Nu imi place ca este intuneric, atat .
Metroul pune o frana brusca, ultimele doua compartimente izbinduse foarte rau. Am avut mare noroc ca nu am stat acolo .. Fumul invadeaza si vagonul nostru. Incep sa tusesc rau, si nu pot sa imi deschid centura . Desi s-au aprins luminile, in ochii mei totul se face negru ..
Scuze ca e cam scurt. :o3
E prima data cand fac o poveste de genul asta si vreau pareri. Merita sa o continui ? :D
Suntem niste purtatori de speranta ce urla-n liniste. Alergatori pe mare distanta si pan' la finish e MUZICA ! <3[/size][/b]