Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

More violent than death

#1
Am venit si eu cu un fic,accept orice fel de critica.
Sunt incepatoare asa ca fiti ingaduitori.

Capitolul 1:\\\"42\\\"



Isi mototoleste restul banilor in buzunarul drept al pantalonilor sai,negri imaculati si stramti,alaturi de castile Iphonului sau 3G.
-Crezi ca e bine?intreb eu,deja cu dintii inclestati de frica.
Se uita dispretuitor la mine, dupa care,ridicand dintr-o spranceana,spune:
-Stai linistita,Ali.Totul este in regula. Si, pentru o secunda m-a calmat cu toate bateile iuti ale inimii, cu toata frica care mi se scurgea prin vene.
Doar..alearga mai repede!Si cu asta..toata vitejia mi-a cazut la pamant.
Inima mi-o luase la goana.Puteam pune pariu ca deja galopa cu 200km/h.De cand am aflat ca am probleme,imi numar bataile inimii ori de cate ori obosesc.
Frica ma inconjoara,si,desi Zach imi repeta si incearca sa ma faca sa ma impac cu ideea, eu tot nu pot!Nu pot!
Imi pipai buzunarul blugilor mei negri,largi,cautand pastilele.
-Misca-te odata!Zach ma apuca strans de mana si ma taraste dupa el. Dupa o clipa spun,inchinzand ochii, plina de nervi :
-Idiotule!
Zach priveste pastilele mele mici, portocalii, rostoglindu-se pe cimentul zgrumturos al trotuarelor.Ezita.Apuca sa spuna printre gafaituri:
-Iar de astea...Nu mai ai nevoie!
Schitez o imagine enervata.Ma simt calcata pe nervi.Nu tu pastile, nu tu inima normala, nu tu siguranta! Cu Zach nimic nu e sigur,o clipa crezi ca te
intelegi cu el, iar in cealalta clipa iti varsa pastilele de inima pe jos!
-Vezi blocul ala?Dau din cap aprobator.Trebuie sa intram in scara D,etajul 4,apartamentul 42.
-Pe acolo trebuie sa fie!imi intind degetul spre o scara care pare sa fie darapanata.Isi tuguie buzele si ma aproba.Semanand cu acelea din filmele
de groaza cu fantome,cu scari de bloc bantuite.
In timp ce mergeam cat de repede puteam si i-o luasem inainte lui Zach,numai il aud:
-Ali! striga gafaind, auzindu-i inca de aici bataile inimii.
-Da? raspund eu, intorcandu-ma spre el.
-cum ajungi in scara , te rog, fugi cat poti de repede pana la 4.
Mi.am dat seama ca trebuie sa mai depun putin efort,dar ce conteaza,vorba lui Zach:1 minut ti-e rau ,dar restul zilei o sa-ti fie bine,deci, fugi si
baga-ti p**a!Chiar daca nu am asa ceva,ma consoleaza,ma ajuta foarte mult.
Scarile etajului 2 aproape sunt terminate,urmeaza etajul 3.Totusi piciorele lungi si solide ale lui Zach ma depasesc,si ma lasa cu cateva trepte in urma.
Uneori ma gandesc ca doar un picioar de al lui,este cat mine,intreaga.
*
-Ce naiba?Il aud injurand pe sub mustata in timp ce eu ma prind de piciorul lui solid.Ali,dormi?
Fara sa mai ascult ce spune mi-am axat atentia doar pe piciorul meu,care ardea de durere!Sangerand!
-Au,ma doare!
-Ali!Inceteaza sa te vaicaresti!Mergi mai departe!
-Dar..ma doare!Nu..
Inainte sa termin ce aveam de spus,i-am simtit spatele bine facut lipit de abdomen si de sani.
Indata ce am ajuns la 4,in fata apartamentului,Zach m-a lasat jos si a inceput sa isi scotoceasca prin buzunar.A scos niste chei din metal cu inscriptia:42.
*
Durere.Teama.Emotie.
Le simteam pe toate pe propria-mi piele.Sa nu mai spun despre problema mea cardiaca...
Zach a rasucit cheile si bingo!Usa s-a deschis.

#2
ti-am citit fic-ul ieri dar comentariul vine mai tarziu din motive neimportante

sa nu uit, am zis sa-ti spun si bun venit pentru ca observ ca esti noua pe aici

si acum fic-ul, o sa ma leg mai mult de aspect de data asta
- dupa fiecare . , ! ? sau ... se pune spatiu, deci fi mai atenta pe viitor
- punctele de suspensie, sunt trei, nu doua sau patru, doar trei, e gresit sa pui altfel, plus ca in unele cazuri le-ai folosit fara rost, doar ca sa fie puse, sau cel putin asa mi sa parut mie
- numerele, indiferent de ce e vorba se scriu cu litere

cuvintele obscene, inteleg ca le-ai cenzurat, dar serios, in unele cazuri le-ai folosit parca numai incercand sa dai un aer mai dur capitolului, nu ca chiar avea vreun motiv sa le foloseasca, adica si eu injur la nervi dar nu numai asa de forma, ca sa fie si de astea...

ar fi trebuit sa pui o avertizare, in titlu sau ininte sa postezi capitolul, gen +12 sau +16, pentru ca presupun ca o sa fie multa violenta dupa titlu si dupa acest prim capitol, deci totusi, daca o sa fie mai mult, chiar +18 (intelegi tu)


cam atat, mai las si pe alti sa comenteze ;)
4

#3
Hello!
Navigam pe forum şi am observat titlul ficului tău . În cele din urmă , m-am gândit să-l citesc şi să las un comentariu .
Aspectul ficului - păi , andrra a cam spus tot ce era de spus . Probabil , îmi rămâne să mă leg doar de dimensiunea capitolului ... mi-ar fi plăcut să fie mai lung .

Modurile de expunere : Descriere nu prea ai , dar , momentan chiar este ok şi atât .
Naraţiune puţină . La o primă vedere , pare mai puţină decât dialogul , lucru care nu mi se pare chiar benefic , însă e primul capitol şi cred că o să te revanşezi în cele ce urmează .

Acum partea care mă interesează - subiectul - este original (până acum) şi mă atrage , pentru că sunt înnebunită după astfel de ficuri .
Nu pot să îmi exprim părerea despre personaje , având în vedere că nu am apucat să-mi formez una .

Aştept continuarea ! :D Ah şi felicitări că ai reuşit să dezvolţi un val de suspans ! :thumbup:

#4
Buna.Va multumesc de comentarii.Am revenit cu capitolul 2.Va astept sa va spuneti parerile.:*

Capitolul 2:"Intrare prin efractie"


Inchid ochii si incerc sa prind curaj.Deschid ochii abia cand vocea unui baiat imi rasuna in cap: "Intra Ali,nu manacam oameni!"Ochii imi rman fixati in
verdele smarald din ochii lui.Mi.am ridicat privirea spre parul sau negru,dezordonat,varfurile fiindu-i rosiatice.Zambeste.Ezit.Doar nu credea ca-i voi
zambi,si sa par o idioata?
Incerc sa trec pragul,inca cu privirea la mica incapere ocupata cu tipi beti,insa ceva ma impiedica.Imi cobor privirea.Jos era Jasen Carmelison cu un pahar
de tarie in mana si cuo tigara Slim in cealalta.Parul ei,lung,balai,se taraia de pragul usii.O priveam cum,cu greu,inghitea cate o gura de vodka din
paharul ei.Tu glumesti?Jasen Carmelison?Jessy cea cuminte si dragalasa?De cand o stiu pe fata asta, era fitoasa liceului.Cu 2 ani mai mare decat mine,
mereu baietii isi intorceau capul dupa ea si fluierau.Avea doar note de 10, iar familia ei,bogata era foarte mandra de ea.Insa,acum nu.i mai vedeam rochiile
scurte pana la genunchi si pantofii Gucci.Acum era imbracata cu o jacheta neagra de piele.
Isi ridica ochii capriu inchis cu o nunanta verzuie,fiind manjita de negru in jurul lor.Abia cand isi da seama cine sunt incepe sa rada in hohotete.
Bineinteles..era un ras fortat..sau cel putin asa credeam eu.
-Tu?Tu esti marea bunaciune despre care vorbeau toti?Alissa Vent?Papetiiic.Incepe sa rada din nou, de data asta cu pofta,iar paharul alunecand-ui din mana.
Isi da parul din ochi si apoi spune:Poti sa treci!Drumul este liber.Imi afiseaza un zambet ironic,dupa care traversez pragul.
Totusi nu stiu nici macar ce cautam aici,intr-un apartament situat la periferia orasului,cu niste betivi.Nici macar nu vroiam sa fiu aici!Sa nu mai spun ca
nici nu stiu de ce nu trebuia sa fiu vazuta..sau auzita.
Doryn,baiatul de care-mi placuse in clasa a 6-a,spaima generalei,acum imi zambeste ridicand din sprancene,si imi inmaneaza un pahar de bere.L-am agatat de
mana.
-Ce naiba facem aici?
-Petrecem!
-Fara muzica?
-Atunci..pune muzica.Zise el cu un zambet fortat.
Mi-am scos prorpiul BlackBerry Curve 8900 si pe melodia "Almost Easy" al trupei Avenged Sevenfold a inceput petrecerea.
Zach a venit langa mine si mi-a aratat ce cumparase.Era un pliculet plin de praf.Clar,avea de gand sa ma drogheze.Pacat ca nu o voi face.
*
Mark,brunetul cu ochii verzi,imi facu din ochi in timp ce eu il pipaiam continuu.Imi zambi entuziasmat si isi lipi mainile de fata mea rotunda.Dupa ce l-am
sarutat profund,mi-am cuprins paharul de bere,cu mana stanga,si am inceput a rade.Probabil si praful isi facuse efectul miraculos.Nu numai ca nu-mi mai
simteam durerea piciorului,care adineauri ma innebunea,dar aveam si vedenii cu sute de fluturi.
Grigori cu Zach si Doryn erau tavaliti pe jos,alaturi de Jassy care face topless la lumina becului.Grigori isi baga mana in pantalonii sai, probabil de
marimea xxl si incepu..sa..ei bine isi incepuse munca.Doryn ii dadu una peste chelie si incepura amandoi sa rada pe nerasuflate.
Mark imi sufla usor in ureche si apoi ma tavali pe jos cu mana pusa pe fundul meu.Tricoul sau ,verde smarald,la fel ca ochii sai,era pe jos,la fel ca maieul
meu negru decoltat.Eram peste el,ii simteam aroma dulce care ma innebunea,cand..o sirena se auzi in noapte.
Mainile lui Zach,au ajuns in parul sau saten deschis.
-Se pare ca e timpul de plecare.
Inca nu simteam pericolul.Radeam.
*
4:50. Mark cobora scarile cu mine in spate,in timp ce vomitam tot din mine.
-Ar trebui sa o invatati sa nu mai bea asa mult,spuse Mark scarbit.
Jassy era carata de catre Grigori care avea destula forta sa ridice si 200kg,probabil.Asa ca cele 45 de kg ale lui Jassy nu-i cauzau probleme.
Deschid gura si zic printre rasete:
-Eu..zic ca trebuie sa iesim prin spate.Fluturandu-mi parul rosu vopsit,pana in fata lui ZAch.
-Asta si faceam.
La iesirea din spatele blocului era un barbat, inalt cam de 1,80-1,83 imbracat tot in negru, destul de dubios pot spune..Dar..noi nu l-am bagat de seama,am
mers in continuare,oricum nu puteam simti vreun pericol.
*
Am fugit cat ne tineau picioarele,sau ma rog,Mark ca eu nu puteam nici sa ma tin pe picioare.
-Ali..spuse Mark printre gafaituri,..mai este o strada si ajungi acasa.Te superi daca ajungi singura pana acolo?Avem niste treaba de rezolvat.
-Mda,bine.
Dadu aprobator din cap,ma lasa jos si a disparut in umbra noptii.
Migrena imi controla acum,intreg capul,varsaturile imi invadau gura,iar ameteala ma coplesise.Piciorul incepea sa se dezmorteasca ,iar durerea incepea
sa-si faca aparitia.Ma tineam strans de un gard din sarma.Picaturile de sange cadeau..si cadeau siroaie.
Cum mergeam,sau mai bine zis, cum incercam sa merg..am observat in fata casei mele barbatul dubios,imbracat in negru cu un cutit la talie,prins de
curea,de la iesirea din spatele blocului.
Nu mai era cale de scapare..doar norocul ma mai putea ajuta.

#5
Hello!
În primul rând , mă bucur că ai postat noul capitol .
În al doilea rând , o să scriu câteva greşeli de tastare pe care le-am observat prin fic :

nu manacam - nu mâncăm
rman - rămân
cuo - cu o
ochii capriu - ochii căprui
cu o nunanta - cu o nuanţă
alunecand-ui - alunecându-i
melodia "Almost Easy" al trupei - melodia "Almost Easy" a trupei
nu l-am bagat de seama - nu l-am băgat în seamă

Înaintea conjuncţiilor "şi" / "sau" nu mai pune virgulă .
În legătură cu aspectul ... ar trebui să urmezi sfaturile pe care ţi le-a scris andrra în comentariul de mai sus , pentru că textul pare inestetic în anumite cazuri .

Îţi lipseşte descrierea din nou , însă acum se observă clar acest lucru şi nu este bine . Ar trebui să dezvolţi frazele , sa utilizezi mai multe figuri de stil , deoarece - după cum ştii - aceasta are rolul de a calma acţiunea şi de a reliefa anumite detalii importante legate de personaje sau peisaj . În plus , am observat că ai folosit puţin descrierea de tip portret , dar cea de tip tablou nu prea este prezentă .
Dialogul nu mi se pare sec , deci este destul de bine .
Naraţiunea este puţin grăbită sau cel puţin aşa am eu impresia şi în plus nu îmi place trecerea de la imperfectul verbelor la prezent şi mai apoi la perfect compus (am observat într-o frază) .

Exprimarea ... ar mai trebui să lucrezi la aceasta .

Cum am mai spus şi în comentariul precedent : subiectul este interesant şi îmi captează atenţia . Tu mai ai un plus din partea mea şi pentru suspansul pe care-l creezi spre final .

În concluzie , sunt curioasă ce va întâmpla cu Ali , dacă îi va face vreun rău omul "ciudat" .

Succes la scris şi aştept next-ul cu nerăbdare ! :)

PS : Ar trebui să pui o interdicţie de +16 la titlu .

#6
Capitolul 3:Amnezie

Şi când mă uit la ea imi dau seama că suntem ca două picături de apă. E ca şi cum m-aş privi pe mine în oglindă. Propria mea reflexie. Chiar dacă majoritatea gemenilor au o mentalitate total diferită, asta ne exclude pe noi. Gândim exact la fel, avem aceleaşi gusturi şi aceeaşi infăţişare.
Abia când observ părul ei creţ, proaspăt spălat şi ochii negri, ingrijorati aţintiţi asupra mea, mi-am dat seama ca stăteam intr-o baltă de sânge. Sângele meu.
Lacrimile au început să i se rostogolească pe obrajii netezi.
-Ce dracu' e cu tine, Ali?Ce ţi s-a întâmplat?
Şi nu-mi aminteam nimic.Probabil pentru prima oară in viaţă nu ştiam nimic din ce facusem.Nu ştiam ce să-i raspund.
-Nu ştiu. Am şoptit cât am putut de încet.
Sirena poliţiei se auzi încet, iar apoi din ce în ce mai tare. Am închis ochii.Imagini cu mine, vomitând într-o scară de bloc,cărată in spate de un brunet cu ochii verzi imi tot aparea in fata. Ca şi cum cineva ar tot da replay la o melodie de pe youtube.Sirena poliţiei se auzea la fel de tare si atunci, un zgomot la fel de insuportabil.
Alarmă falsă.Debia când privesc in jur realizez că nu era poliţia, ci salvarea.
-Erika,nu vreau să merg acolo.Mi-e bine, zău! Pe cine pacaleam? Erika nu era proastă, iar eu nu eram credibilă. Ceea ce uram era că nu ştiam de ce ajunsesem aici, in starea asta, in halul ăsta.Cu atât sânge lângă mine...Nu ştiam nici măcar cine era brunetul care mă ţinea in spate sau unde eram.
"Eu sunt Mark. Eu sunt Mark. Eu sunt Mark." O voce dulce mi-a răsunat in cap, am vazut nişte ochi verzi, acei ochi verzi şi am simtit acea aromă imbietoare care îmi tăia respiraţia. Am simţit o mangâiere, iar apoi mi-am simţit mainile si restul corpului aşezate pe ceva moale. "Nu o să te uit niciodată" , asta spunea el.Mark,brunetul cu ochii verzi si vârfurile parului roşiatice. Simţeam cum mâna lui se plimba pe corpul meu. M-am sprijit cu mâinile şi m-am ridicat. Vroiam să-i spun ca nici eu nu-l voi uita, că e ceea ce mi-am dorit mereu. Dar...când ochii mi s-au deschis, mi-am dat seama ca stătea pe un pat de spital, pe o targă. Că Mark era o asistentă care se asigura că nu am pierdut mult sânge.
Totul era evident. Vroiau să mă ducă la spital.
Erika îşi ţinea mâna caldă lipită de a mea, iar lacrimile alături de zâmbetul ei blând, forţat îmi cauzau o linişte prostească.Halatul ei alb, de baie, acum era pe mine , rămănând in pijamalele sale roz cu Hello Kitty.Era superbă.Pentru prima oară in viaţă mi-am dat seama că eram la fel de frumoasă ca ea.
-Erika, eşti atât de frumoasă.
*
-Auuuu!Auuuuu!
Fiecare gropă peste care trecea salvarea semăna cu câte un cuţit primit în spate. Aerul din maşină mă sufoca.Erau medicamente, perfuzii şi injecţii peste tot. Era mai rău ca în camera mea.Femeia care se presupunea a avea grijă de mine, făcu o privire enervată probabil pentru a zecea oară după care se răsti la mine:
-Taci dracu de răsfăţată! Ştii ce e aia durere? Ştii cum e să naşti cinci copii?Aia da durere.
-Înseamnă că eşti o curvă. I-am răspuns eu incruntată.
Femeii nu-i pică bine.Îşi dădu jos masca de asistentă de pe faţă .Era mai urâta ca orice film de groază. Părul ei roşcat ca al lui Chucky, cu un volum, de aş fi pus pariu că băgase degetele in priză nu se asorta deloc cu tenul ei inchis. Era de culoare.Incepuse sa ma înjure din priviri.
-Sookie, se auzi de la volan, lasă fata în pace. Dă-i odată sa bea. Femeia mi-a întins un pahar în faţă, iar după ce l-am terminat de băut m-am trezit intr-un salon din spital.Camera era micuţă, de un galben pal.Draperiile ferestrei opreau lumina să intre înăuntru, iar după ferestră mi-am dat seama că eram undeva la înalţtime.Etajul cinci-şase.Uram mirosul ăla de spital, de medicamente.Observasem că colega de salon nu era în patul cu aşternuturile de un alb imaculat.
"Brrrrr."Suna telefonul.Mi-am dat seama că el mă trezise defapt. Am încercat să întind mâna, nu o puteam mişca, era bandajată de la cot in jos, iar piciorul era pus în ghips.Ştiam că mă durea de seara trecută când fugeam impreună cu Zach intr-o scară de bloc.Apropo de Zach oare ce făcea?
Şi atunci veni o fată blondă cu ochii căprui.Era îmbrăcată in nişte pijamale si era incalţată cu nişte papuci de casă.Îşi puse mâna în şold când spuse:
-Vrei să te ajut? Nişte dinţti perfecţi au ieşit la suprafaţă.Am dat aprobator din cap.Ea a ridicat receptorul telefonului şi mi l-a pus la ureche:
-ALI! Ăsta era Zach...Avea o voce îngrijorată. "Se pare că e timpul de plecare." Acum imi amintesc. Poliţia venise după noi când intrasem prin efracţie în acel apartament.
-...şiii jur că-mi pare rău! Oare de ce te-am lăsat singură? Sunt un prost, Ali. Scuze...eu...
-Zach! Taci naibii din gură.
Şi a tăcut.
-Ce anume am făcut în apartamentul ăla? Adică...nu prea mai ţin minte mare lucru.
-Eu doar, adică tu te-ai lovit la picior şi am fost şi apoi când să te întorci s-a întâmplat şi apoi...Doamne Dumnzeule sunt un prost.
-Ar trebui să taci că deja delirezi cu Dumnzei cu tot şi ar trebui să-ţi cari fundul până la mine să aflu ce s-a întâmplat cu adevărat.
-Bine, in două ore, o oră adică jumătate de oră o să fiu acolo.Promit!Şi încă ceva: nu-i lăsa să-ţi ia analizele!Clar?
-De ce?
-Că ai să ai probleme!
Un mic ac era ultima mea problemă acum...
Şi a închis. Fata blondă se apropie de mine cu un zâmbet incantat.
-EÅŸti tare fato! Eu sunt Linsdey. Tu eÅŸti...?
-Alissa. Eu sunt Alissa.
În timp ce îmi mângâia faţa şi întregul cap, mi-am dat seama că durea rău si a murmurat:
-Ce ţi s-a întâmplat?
-Aş vrea să ştiu...
Uşa s-a auzit deschizându-se, iar doctorul John-Lee a intrat peste noi. O salută pe Linsdey din priviri după care se întoarse către mine.Parul său alb, iar zâmbetul său ştrengăresc îmi dădeau senzaţia de bătrânel de treabă.
-Alissa, ne trebuie analizele tale.Crezi că am putea sa-ţi recoltăm puţin sânge?
-Păi...Adică...Pentru ce?
Se apropie de mine şi imi mângâie faţa plină de umflături.
-Draga mea, ne trebuie analizele tale. Ştiu că nu îţi este uşor...mai ales prin ce ai trecut aseară...
Am înghiţit in sec. Zach mi-a zis să nu-i las să-mi ia analizele. Trebuia să trag de timp. . .
-Deci...cum mai staţi cu dragostea?


#7
Capitolul 4: "-Lumineaza-ma!"



Inca o data Zach isi merita laudele ca m-a scos de acolo. "La aer", asa cum s-a exprimat el.
Erika imi intinse o tigara Slim in timp ce sorbea din cappucino-ul ei cu extra-zahar.Ma simteam atat de absenta ,in timp ce trageam fumul in mine.Atat de neputincioasa, nefiind in stare sa-mi fumez tigara cu mana drepata. Nefiind in stare nici sa aflu cine mi-a facut asta. Nu era ca si cum n-as fi meritat-o pe propria piele ...
In momentul de fata, Zach avea un ranjet pana la urechi.Ii simteam respiratia profunda pana la celalalt capat al mesei rotunde, dar cu toate astea nici unul din noi nu scoase o vorba.
Erika avea parul prins intr-o coada neglijenta, iar cearcanele , desi se observa ca erau imbibate de corector , inca se mai cunosteau profund. In ochi i se citea o expresie trista, si o farama de speranta. Eu ii facusem asta?
Parea ca si cum ar fi avut inca o insomnie. De ce nu ma mira?
Chlenerii se plimbau prin restaurantul de lux din Nevada, pictat intr-un galben pal, iar candelabrele agatate de pereti se clatinau intr-o armonie cu muzica clasica prezenta in acea incapere. In marmura de pe jos, as putea pune pariu ca ni se putea crea reflexia perfecta.
Pe masa de sticla se afla scrumuera unde imi aruncam scrumul.
-Deci,Erika,..rupse Zach tacerea,stii ce ai de facut, banuiesc...?
-Uimeste-ma!
-Hm... sa zicem ca sora ta nu a fost chiar cuminte. De aceea tu trebuie sa-i inlocuiesti analizele.
-Mna, m-am prins. Doar ca stii la fel de bine ca si ea, ca eu si acele nu prea ne inghitim. In timp ce ea se straduia sa afiseze un zambet fals, mie imi dadeau impresia ca ar fi vorbit ca si cum eu nu as fi fost prezenta.Dar eram, nu?
-Te rog,am zis eu in timp ce o imploram din priviri si am inghitit sec.
-Dar..,si-a dat ochii peste cap, o sa o fac pentru tine...
Mi-a luat mana in ghips langa a ei si a soptit:
-Vom fi bine, scumpo! Erika facea astea pentru mine pentru ca stia ca si eu as fi facut la fel. Dar chiar as fi facut?
*
Si totul e atat de clar...
~ Biata Alli,abia acum se facuse lumina pentru ea. Isi aducea aminte pana si starea de rau cauzata de alcool. Isi dorea ca jocul sa se fi terminat pentru ea
atunci cand "omul negru" aparuse in peisaj. Isi dorea ca cutitul sa i se prelinga pe gat si sa se termine totul. Dar ar fi fost prea usor, si ea stia asta.
El a venit lent spre ea si... si nimic. Nu a facut decat sa zambeasca sadic la ea.Incerca sa o sperie? Chiar ii reusea.
-Cine dracu esti tu? A reusit sa scoata ea din gura, speriata, infiorata, inspaimantata in timp ce dintii ii tremurau in gura si incerca sa creeze un plan de scapare, in minte. Dar nu era cale de scapare, nu-si daduse seama deja? Oare de ce se mai obosea?
-Sunt cosmarul tau din seara asta, Si cu asta barbatul nu a a rezistat tentatiei de a-si satisface placerea. A apucat-o strans de picior, si a aruncat-o la un metru distranta,Ochii i s-au umplut de lacrimi, iar neputincioasa, Alli s-a prins de gard.
-Fa-o! Ai cutitul, atunci fa-o, n-o mai lungi asa, te implor! zise ea hotarata.
Dar el, el doar a zamabit la ea , a mangaiat-o usor in timp ce o privirea de sus, biata Alli fiind intinsa pe jos, dupa care a prins-o de mana dreapta.
Fata s-a zbatut , a dat din maini, din picioare. Stia, sau cel putin isi daduse seama ca era puternic. Ca avea destula forta. Dar cosmarul ei deabia atunci
incepuse. Piciorul stang, la fel ca si incheietura mainii drepte, imbibau cu sange gazonul milimetric , perfect tuns din cartierul unde locuia roscata.
A prins-o strans de gat si a lipit-o de gardul propriei ei curti. Ce ironie.
-Acum ai glas s-o strigi pe mami? Hai, tipa. Sa nu fi stiut barbatul ca Alli nu avea mama sau cel putin o mama pe care n-a interesat-o de copii ei. ?
Fetei i s-au prelins doua lacrimi pe obraz, iar apoi, fara glas a incercat sa strige.
Barbatul a sarutat-o pe frunte iar dupa, tot ce-si mai aducea aminte era ca pumnul a facut contact cu capul ei.
Si aici spera ca s-a terminat cosmarul. Dar oare asa sa fi fost?~
*

-Domnisoara Vent, iti multumesc ca m-ai ascultat.Zice doctorul John-lee , zambaret, ca intotdeauna. Oare era doar ca sa-mi redea o stare mai buna? Cui ii pasa? Oricum nu-i reusea. Analizele au iesit pozitive, putina lipsa de calciu, dar probabil din cauza ca ai fost slabita in ultimile zile. Oricum se rezolva cu niste vitamine. Si chiar asa si era. Fusesem foarte slabita , si desi Erika stia ca n-am voie sa fumez, mi-a adus inca un pachet de Virginia Slims.
-Erika, iti multumesc, i-am murmurat eu recunoscatoare.
-Nu-mi multumi mie! Multumeste-i mainii mele. A ras dupa ce a ridicat mana si mi-a aratat minuscula intepatura de ac. Exact atunci intra peste noi Linsday.
-Buna, tipelor. Care-i treaba? Nu observasem pana atunci, dar avea un accent britanic foarte dragut.
Erika incerca sa astupe pachetul de tigari.
-Alissa, fata rea! Stii ca n-ai voie, nu? Si da, stiam.Dar asta se chema pura placere.
Am inghitit in sec si am rugat-o din priviri sa-si tina gura.
-Nici sa nu te gandesti! O sa-i zic doctorului. Cu asemenea lucruri nu este de glumit. Ochii mi s-au bulbucat. Serios? Vorbea SERIOS? Aici este vorba
despre sanatatea ta, continua ea. Doar daca..., mereu exista cate un dar, deci? ce cerea in schimb?, nu-mi dai si mie una!
Erika a zambit si i-a intins o tigara . Linsday i-a multumit si s-a pus s-o fumeze, intinsa in patul micut,comod, cu asternuturi albe imaculate.

#8
Datorită faptului că nu s-a mai postat de două luni, fic închis.
[Imagine: Jun0xCa.png]



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Iubeste-ma violent dar, ucide-ma cu tandrete Elena. 4 5.360 05-01-2010, 04:13 PM
Ultimul răspuns: candy_cane


Utilizatori care citesc acest subiect:
4 Vizitator(i)