Misterele unei prieteni

[ohaio_angel]

Misterele unei prieteni Hmmm.....despre viata adolescentina, de lucrurile minunate ce se pot intampla; pline cu cate ceva nefavorabil.La varsta cand iti vei da seama de greselile facute vreodata vrei sa fi din nou copil, exact la varsta inocentei cand nu sti ce sunt sentimentele fata de cineva, cand viata este mai complicata decat se lasa la vedere,poate si greselile ce uneori sunt sterese de un burete si cu timpul sunt uitate sau poate nu, dar nu te mai afecteaza atat de mult ca prima data.Chiar si cand esti un adolescent tentatiile inocentei ies fara voie crezand in lucruri fantastice.
Era o zi linistita de toamna.Frunzele din copaci cadeau ca fulgii de nea, formanad un frumos covor colorat in culorire toamnei.Pe o alee parasita de pasul uman un tanar adolecent se plimba linistit ascultand cantecul parasitor al pasarilor ce plecau departe intr-o clima mai calda.El cu ochi plecati intr-un ecou vesnic ca culoarea carbunelui privea cerul ce acum parea a fi cenusiu si trist din urma unei fericiri pe deplin atinsa.S-a schimbat si sufletul vesel de acum ceva timp cand putea privi bucuria cu ochi luminati; acum o haina groasa il acopera ca intr-o ceata adanca.Mergea calm plecat cu gandul la povestea din trecutul lui ce si acum ii macina gandurile.Nu a mai intalnit in calea lui oamenii care sa ii schimbe viata si in acelasi timp importanti pentru el, devenind.
`` Candva aleea era plina de pasul copiilor ce mergeau la scoala cu zambetul revederi, aici si pasul celui ce e singur cu zambetul uitat intro minte adanca.Fiecare pas era precum gheta ce se naste din suflet.Celalat ce cu zambetul pana la urechi vroia sa isi intampine noi colegi cu multe lucruri de povestit; pasul lui parea a fi mai firbinte decat jaraticul.Nici scoala nu era departe; cu usile deschise larg ii astepta pe copii cu pofta de carte, iar ceilalti precum o inchisoare a minti.Cladire inalta, cu pereti invechiti cu ferestrele dechise larg la perete in timp ce vantul flutura perdelele afara,elevi admirau cladirea obosita asteptandui cu noi surprize.Intrand inauntru holurile erau lungi si incurcate ca un labirint, iar cei noi veniti se puteau incurca,dar cu o minte ingenioasa labirintul era cu indicatoare de orientare.In sala de clasa si bancile erau vechi gata sa se rupa,acum totul parea a fi nou in salile de clasa nu ca in ceilalti anii.Elevi mirati se asezara in banci asteptand profesorul, cu o posobilitate de a face cant mai mult zgomot si dezordine.In scurt timp usa se deschise si intra inauntru un barbat inalt in costum, tanar la infatisare cu ochi mari fara cearcane adanci cum se intampla in timpul anilor de invatamant.Acesta privi clasa dezorientata, punand catalogul pe catedra.Nu dura mult si se facu si liniste pentru a lasa noul venit de prezentare:
-Buna, ma numesc Aaron Kai si voi fi noul diriginte al clasei a IX-a C.Presupun ca nu va cunoasteti,iar eu nu doresc sa dechid catalogul sa va speri din prima zi asa ca cine doreste sa se prezinte si sa spuna cateva lucruri despre el?
Cineva ridica mana era acelasi baiat vioi si cu zambetul pe buze.Dirigintele ii facu semn ca se poate prezenta, iar acesta se ridica politicos de pe scaun si spuse:
-Salut, eu sunt Yuri Eyre si sunt o persoana energica si vesela si cam atat.
-Multumesc, Yuri.Altcineva doreste?...Hai curaj ca nu va musc.Ce ziceti de...tu baiatul din banca de la fereastra...cel care sta serios.Te rog sa te prezinti!
-Ma numesc Alex Mey, iar lucruri despre mine nu va intereseaza.si se aseaza la loc in banca
-Mai mult respect te rog!?!spune Yuri ironic.
-De ce?Ma bati?il ia la misto Alex
-Vrei?se ridica din banca Yuri gata sa-l ia.
Profesorul interveni in discutia lor destul de violenta si ii aranja in banca cu vorbe ferme.Yuri statu cu mutra bosumflata toata ora in timp ce privea pe fereastra,iar Alex statu calm nu prea pasandu-i de discutie pentru ca oricum nu avea rost.Timpul trecea calm fara graba fata de vantul de afara ce imprastia peste tot frunzele uscate.Pana si gandurile lor erau departe,decat atenti la dicutiile in clasa.Totul era pierdut intr-un abis de nedescifrat, dar tot mai curios de misterul lui ce trebuia cunoscut, insa fara nici un raspuns concret ci doar lucruri fara niciun inteles.Liniste...nimeni nu scotea un sunet inaintea profesorului, doar priviri pe ascuns a dragostei infloritoare ce aducea lumina celor ce nu aveau parte.Fiecare secunda parea un an, fiecare minut parea un secol, iar ora nu se mai termina.Dar ca orice ora la scoala nu tine o vesnicie, iar libertatea o au in sfarsit si profesorul iesi din clasa.
Acum pana si neitelegerile au fost uitate si cu toti isi vedeau de drum.Pe cei curiosi, care vrand sa afle mai multe intra cu ei in discutie dar nu izbandeau in nimic deoarece nici unul nu zicea nimic de incident.Poate un singur lucru le ziceau ``E de domeniul trecutului`` si nimic mai mult.Si uite asa se termina si cu intrebarile, iar toti iesira din clasa ducandu-se acasa si asteptand ziua de maine sau sa nu mai vina niciodata.

[ohaio_angel]

Poate ca orele au trecut,insa nu toti au iesit.Doi au ramas calmi uitand de conflictul de acum cateva minute.Doar priveau pe fereastra ingandurati de lumea de afara.Privind cum omenirea se distruge pe ea insasi fara niciun rost.Nu dura mult ca unul dintre ei re ridica sa iasa afara, dar celalat il observa si adauga:
-Incidentul...sa presupunem ca nu s-a intamplat.
-Oricum nu mai conteaza si nu tin pica.spune Alex calm intorcand capul spre el, iar apoi iesind
Yuri nu prea baga in seama cuvintele lui pentru ca singuratatea in care era nu il facea sa se simta mai bine.Poate sa razi mereu, sa zamesti si sa te faci de ras este doar un mod de ati face prieteni,dar niciodata unul adevarat;pe care sa te poti baza.Si poate prin comportamentul lui cald putea gasi unul.Insa asta era doar o presupunere,ca poata gasi cea ce cauta.Orele trecura, se facu seara si in sfarsit Yuri pleca spre un drum lung intunecat si uitat din cauza nopti.
Mergand linistit aude zogomote a unor golani ce pareau a cere socoteala unui baiat.Curios se indreapta tiptil spre galagie unde se ascunde sa poata auzi ce spun.Trase cu ochiul sa vada cine este agresat.Fata ii era cunoscuta, era baiatul cu care a avut un conflict cu cateva ore in urma.Era la fel de calm ca la scoala e ca si cum nimic nu iar pasa.De acea si golani erau tot mai agitati si aveau un vocabular colorat la adresa lui.Unul dinre ei isi pierde cumpatul si incearca sa il loveasca,dar nu face decat sa se ferasca si sa o incaseze el.Ceilalti incep sa dea si ei,atunci Yuri iese si il ajuta.In timp ce se luptau Alex spune:
-De ce te bagi?Nu e treaba ta oricum!
-Pai, eram prin preajma si nu puteam sa te las sa te distrezi doar tu.spune Yuri
-Ce ti se pare distractiv?atunci primi un pumn direct in fata si cazu jos.
Yuri observa si se duse direct la el si il ajuta sa se ridice.Acesta nu ii accepta ajutorul ci il lovi si pe el,apoi spuse:
-Veziti de traba si nu te mai baga!
-Imi pare rau, dar nu ascult ordine de la tine!adauga Yuri rastindu-se putin la el.
In acel moment se aude o masina de politie, iar golani se ridica de jos si fugira; atunci Alex il ia de brat pe Yuri si incep si ei sa alerge sa scape de politisti.Fugira destul ca politisti sa nu le ia urma.Gafaind Yuri spune:
-Mersi!
-Pentru ce?!inreba mirat Alex,gafaind si el.
-Vino sa iti fac cinste cu un suc.spune Yuri nebagand in seama mirarea lui Alex.
Yuri merse pana la un magazin din apropiere si lua doua sucuri in graba.Cand iesi Alex nu mai era, atunci Yuri se grabi sa il gaseasca insa era de negasit.Se dadu batut si o lua spre casa dejamagit.In drum il vede pe Alex intr-un parculet, nu departe, stand pe un leagan.Yuri isi recapata speranta si alerga spre el.Mai avea putin pana ajungea la el, dar ii obseva privirea trista.Parea a fi cufundat intr-un ecou din care nu se putea trezi, atunci pana si amintirile copilariei lui i se strecurara prin minte, insa nu lasa trecutul sa ii mai tulbure mintea ci prinse curaj si se duse la el.Cand ajunse ii intinde sucul; acesta ridica privirea din pamant si adauga:
-Esti ca o lipitoare! spune zambind luand sucul din mana lui.
-Poate!spune Yuri asezandu-se si el pe leaganul de alaturi.
Liniste.Nici unul nu scotea un sunet, se auzea doar scartaitul leaganului cand se balansau.Yuri isi lasa capul pe spate inchizand ochii lasand vantul sa treaca prin parul lui, apoi ii deschise si privi stelele de pe cer.Zambind amitindu-si de lucruri frumose spuse:
-Stelele, oare ele iti aduc zambetul?
Alex il privi mirat de ce spusese.Intalnindu-i privirea calda se inroseste in obraji, deoarece nu mai intalnise un om care sa aiba acea privire.Atunci si el ridica capul spre cer si incearca sa raspunda interbari:
-Nu mai spune prosti.Cum o stea sa iti aduca zambetul?!Stelele sunt corpuri ceresti.
-Nu ma refeream la stelele de pe cer ci mai degraba la o persona.La cineva care ti-a fost darg, iar acum nu mai este.spune Yuri cu ochii inlacrimati.
-Da chiar stiu...si eu am avut pe cineva drag, insa acum cred ca a si uitat ca exist.Acum singur fara niciun rost.
-Hmm...e grea singuratatea, iar pe zi ce trece inima iti e tot mai rece.continua Yuri cuprins de ganduri intunecate
-Si cum se face ca tot timpul esti vesel?il intreaba Alex in timp ce isi bea din suc
-Obisnuinta!...spune ridicandu-se si plecand spre casa.

[ohaio_angel]

Hmmm.....despre viata adolescentina, de lucrurile minunate ce se pot intampla; pline cu cate ceva nefavorabil.La varsta cand iti vei da seama de greselile facute vreodata vrei sa fi din nou copil, exact la varsta inocentei cand nu sti ce sunt sentimentele fata de cineva, cand viata este mai complicata decat se lasa la vedere,poate si greselile ce uneori sunt sterese de un burete si cu timpul sunt uitate sau poate nu, dar nu te mai afecteaza atat de mult ca prima data.Chiar si cand esti un adolescent tentatiile inocentei ies fara voie crezand in lucruri fantastice.
Era o zi linistita de toamna.Frunzele din copaci cadeau ca fulgii de nea, formanad un frumos covor colorat in culorire toamnei.Pe o alee parasita de pasul uman un tanar adolecent se plimba linistit ascultand cantecul parasitor al pasarilor ce plecau departe intr-o clima mai calda.El cu ochi plecati intr-un ecou vesnic ca culoarea carbunelui privea cerul ce acum parea a fi cenusiu si trist din urma unei fericiri pe deplin atinsa.S-a schimbat si sufletul vesel de acum ceva timp cand putea privi bucuria cu ochi luminati; acum o haina groasa il acopera ca intr-o ceata adanca.Mergea calm plecat cu gandul la povestea din trecutul lui ce si acum ii macina gandurile.Nu a mai intalnit in calea lui oamenii care sa ii schimbe viata si in acelasi timp importanti pentru el, devenind.
`` Candva aleea era plina de pasul copiilor ce mergeau la scoala cu zambetul revederi, aici si pasul celui ce e singur cu zambetul uitat intro minte adanca.Fiecare pas era precum gheta ce se naste din suflet.Celalat ce cu zambetul pana la urechi vroia sa isi intampine noi colegi cu multe lucruri de povestit; pasul lui parea a fi mai firbinte decat jaraticul.Nici scoala nu era departe; cu usile deschise larg ii astepta pe copii cu pofta de carte, iar ceilalti precum o inchisoare a minti.Cladire inalta, cu pereti invechiti cu ferestrele dechise larg la perete in timp ce vantul flutura perdelele afara,elevi admirau cladirea obosita asteptandui cu noi surprize.Intrand inauntru holurile erau lungi si incurcate ca un labirint, iar cei noi veniti se puteau incurca,dar cu o minte ingenioasa labirintul era cu indicatoare de orientare.In sala de clasa si bancile erau vechi gata sa se rupa,acum totul parea a fi nou in salile de clasa nu ca in ceilalti anii.Elevi mirati se asezara in banci asteptand profesorul, cu o posobilitate de a face cant mai mult zgomot si dezordine.In scurt timp usa se deschise si intra inauntru un barbat inalt in costum, tanar la infatisare cu ochi mari fara cearcane adanci cum se intampla in timpul anilor de invatamant.Acesta privi clasa dezorientata, punand catalogul pe catedra.Nu dura mult si se facu si liniste pentru a lasa noul venit de prezentare:
-Buna, ma numesc Aaron Kai si voi fi noul diriginte al clasei a IX-a C.Presupun ca nu va cunoasteti,iar eu nu doresc sa dechid catalogul sa va speri din prima zi asa ca cine doreste sa se prezinte si sa spuna cateva lucruri despre el?
Cineva ridica mana era acelasi baiat vioi si cu zambetul pe buze.Dirigintele ii facu semn ca se poate prezenta, iar acesta se ridica politicos de pe scaun si spuse:
-Salut, eu sunt Yuri Eyre si sunt o persoana energica si vesela si cam atat.
-Multumesc, Yuri.Altcineva doreste?...Hai curaj ca nu va musc.Ce ziceti de...tu baiatul din banca de la fereastra...cel care sta serios.Te rog sa te prezinti!
-Ma numesc Alex Mey, iar lucruri despre mine nu va intereseaza.si se aseaza la loc in banca
-Mai mult respect te rog!?!spune Yuri ironic.
-De ce?Ma bati?il ia la misto Alex
-Vrei?se ridica din banca Yuri gata sa-l ia.
Profesorul interveni in discutia lor destul de violenta si ii aranja in banca cu vorbe ferme.Yuri statu cu mutra bosumflata toata ora in timp ce privea pe fereastra,iar Alex statu calm nu prea pasandu-i de discutie pentru ca oricum nu avea rost.Timpul trecea calm fara graba fata de vantul de afara ce imprastia peste tot frunzele uscate.Pana si gandurile lor erau departe,decat atenti la dicutiile in clasa.Totul era pierdut intr-un abis de nedescifrat, dar tot mai curios de misterul lui ce trebuia cunoscut, insa fara nici un raspuns concret ci doar lucruri fara niciun inteles.Liniste...nimeni nu scotea un sunet inaintea profesorului, doar priviri pe ascuns a dragostei infloritoare ce aducea lumina celor ce nu aveau parte.Fiecare secunda parea un an, fiecare minut parea un secol, iar ora nu se mai termina.Dar ca orice ora la scoala nu tine o vesnicie, iar libertatea o au in sfarsit si profesorul iesi din clasa.
Acum pana si neitelegerile au fost uitate si cu toti isi vedeau de drum.Pe cei curiosi, care vrand sa afle mai multe intra cu ei in discutie dar nu izbandeau in nimic deoarece nici unul nu zicea nimic de incident.Poate un singur lucru le ziceau ``E de domeniul trecutului`` si nimic mai mult.Si uite asa se termina si cu intrebarile, iar toti iesira din clasa ducandu-se acasa si asteptand ziua de maine sau sa nu mai vina niciodata.

sper sa va placa :zuppy02:[posturi unite]
Lasa in urma doar un mister greu de inteles.Alex il intelese intr-un fel atitudinea lui ca trecea si el cam prin acelesi lucruri, insa acum nici cuvintele calde nu ii mai erau de ajutor.Zbuciumat in ganduri Alex se ridica si porneste linistit spre casa.Mintea ii era confuza, nu credea ca cineva sufera ca si el in singuratate fara a avea pe cineva caruia sa ii spuna ce are pe suflet.A fost prima data cand intr-un anume fel a spus ce a avut pe suflet.Poate unui strain care oricand ii putea fi prieten.
Drumul fu lung si obositor, insa ajunse cu bine acasa.In scurt timp se baga in patul rece stand cu fata spre tavanul alb,iar apoi prin minte ii aparu dintr-o data imaginea lui Yuri zambind cu adevarat.Nelinistit se intoarse pe oparte si ofta:
-La ce ma gandesc?De ce nu pot uita?
Doar un gand ce il macina toata noaptea.Cu greu reusi sa adoarma, insa doar cateva ore deoarece ziua urmatoare avea scoala.Un chin pentru cei fara chef de invatat.Nu dura mult ca noaptea a trecut, iar ceasul suna galagios in camera.In pat nu era nimeni si in scurt timp ceasul suna,iar el merge si il opreste.Nu dura mult si o lua in drum spre scoala pe un drum ocolitor; pe cat drumul era mai lung avea timp sa isi faca ordine printre ganduri.Intr-un sfarsit ajunge pe aleea ce ducea spre scoala si uite asa ajunse in clasa.Cand intra pe usa Yuri era deja in clasa.Cand Yuri il vazu se ridica de pe scaun si merse spre el salutandu-l:
-Neat`a, ce faci?
-Nu te intereseaza.ii raspunde nepasator, apoi o ia spre banca lui.
Yuri ii urmarea pasi insistent nepasandui de raspuns pe care il dase.Cand Alex se aseza Yuri se puse pe scaunul din fata banci lui si incepu a vorbi vrute si nevrute despre tot feluri de lucruri.Vorbitul in nestire al lui Yuri il cam erita pe Alex, dar il lasa sa vorbeasca ce vrea ca pana la urma nu mai avea ce sa mai zica.Colegi erau mirati de atitidinea lui Yuri, deoarece ei nu prea s-au inteles de la inceput, iar lucrurile incepeau a fi dubioase.
Nu dura mult ca profesorul sosi si incepu prezenta, apoi trecu a poveti despre materia lui si ce vor face anul asta.Nu toti erau atenti la spusele profesorului si se jucau pe celulare,ori isi gaseau de lucru cu colegul de banca.Nici cei doi nu prea aveau chef de ora, doar se uitau pe fereastra si priveau cerul,ori cumbatea vabtul, dar la lectie nu erau atenti.Cu chiu cu vai ora se termina, iar profesorul parasi sala de clasa.Niste colegi il invitara pe Yuri sa mearga cu ei ma chiosc, el le raspunse ca da; atunci Yuri se duse la Alex la banca si il intreba:
-Eu merg pana la chiosc, vrei sa iti iau ceva?
-Nu si in plus nu sunt dadaca ta!Poti sa faci ce vrei.ii raspunse putin enervat.
-Bine, cum vrei.ii spune zambindu-i
Nu dura mult si cand Yuri intra in clasa val vartej, mai avea putin si cadea se uita in clasa sa vada daca Alex este deoarece ii luase o sticla de suc, disparuse.Intreba colegi unde este, insa acestia nu au stiut ce sa ii raspunda deoarece chiar nu stiau unde este.Statu el si se gandi unde ar putea fi, iar apoi ii pica fisa.Singurul loc unde putea fi liniste era sus deasupra cladiri, mai clar pe acoperis si o lua la fuga pe hol, pe scari dand navala peste toti.Singurul lucru pe care il putea spune este:
-Partie!!!!!!!!!
In sfarsit ajunse.Deschide usa gafaind,iar Alex era acolo.Sta jos uitandu-se la cer, Yuri se duse la el si ii intinse sticla cu suc.Alex ramase surprins si zambind lua sticla:
-Hmm... este a doua oara cand ma gasesti.Esti cumva vreun extraterestru?
-Nu,doar am ghicit.ii raspunde Yuri dechizandu-si punga cu sticsuri.
-Ei bine ai ghicit bine.Si apropo aseara ce ai patit?De ce ai plecat asa?
-Aaaaa...nimic, doar lucruri din trecut ce nu as vrea sa le povestesc!
-Grozav, iar acum te ascunzi intr-o masca de clovn.
-Si ce vrei sa spui?Ca arat ca unul?il intreaba Yuri gata sa il ia una doua.
-In mare parte.ii raspunde calm Alex, apoi band din sticla.
-Mai bine un clovn decat o...
-Sssss....se aude ceva!il intrerupe Alex
Nu departe de ei se aude o voce.Parea a fi una de fata,insa nu un zambet; era un suspin.Atunci cei doi se ridicara si se dusera sa vada ce se intampla.Ajunsera, iar Yuri incerca sa se apropie de ea,dar observa si ii spunse:
-Nu te apropia!
-Bine, dar spune macar ce ai?o intreaba Yuri
-O suferi din ``dragoste``.spune Alex pe un ton enervant
-Tineti gura!il ia din scurt Yuri.

aste e partea 3. nu este cine sti ce dar poate este interesanta
spor la citit:zuppy11:

[Aly]

~Thread Moved~ To Yaoi/Yuri >.< wrong section here

[ohaio_angel]

-Sa sti ca ai dreptate.Eu...nu mai vreau sa traiesc!
Si atunci fata se indrepta spre balustrada si sari peste ea,dincolo de ea se mai afla un bloc din ciment foarte gros ce inconjura cladirea.Intinzandu-si mainile in lateral incerarca sa se arunce.Baieti speriati sar sa o impiedice.Alex sare si el peste balustrada si o ia de mijloc,iar Yuri dupa el.Incet o trag pe fata dincolo de balustrada.Stupefiati Yuri il ia la rost pe Alex:
-Bravo, desteptule...``Vrei sa te arunci de pe cladire?``buna idee!
-Hei,de unde vrei sa stiu ca ea chiar o sa se arunce?!
-Da cum sa nu?! spune Yuri ironic
Atunci fata incepe si rade.Ei ramasera cu gura cascata; fusesera trasi pe sfoara de catre o fata.Alex pierzandu-si cumpatul se duse la fata si o lua de mana violent,atunci Yuri sare sa il opreasca:
-Dai drumul Alex!
-Ai noroc ca esti fata,ca daca nu, o incurcai!
-Da-mi drumul!spune fata....Nu ma duceam asa departe daca macar te prefaceai ingrijorat!
-Si de ce sa ma prefac?o ia la intrebari Alex
-Ca sa nu ma arunc si sa ma iei la rost acum!ii raspunde impertinent fata
-Apropo cum te numesti?intreaba curios Yuri
-Ella Meyuri si fac parte din clubul de actorie al scoli!Voi?
-Eu sunt Yuri Eyre, iar imbufnatul asta este Alex Mey!
-Waw...unul dintre membri familiei Mey, cei mai buni in dezlegarea anigmelor!Si unul Eyre, cei mai buni agenti FBI al secolui.
-Ce?!?!?!spun cei doi in cor socati...De unde sti?intreaba Yuri
- Nu e un nume des intalnit!Dar cea, ce ma mira e cum de va intlegeti?Familiile voastre nu s-au inteles niciodata.
Se suna de intrare.Ella pleca de langa ei mergand spre scari pentru a ajunge in sala de clasa.Atitudinea ei, ii mira pe cei doi care ramasera fara nicio replica; atunci Alex o lua si el linistit spre scari.Yuri il urma destul de ingrijorat de cea ce spusese Ella.Ea stia mai mult decat se lasa la vedere.Alex ajunse in fata usi de la clasa,iar Yuri din neatentie se lovi de spatele lui.Alex se uita la el si vazu ca e ingrijorat,insa il lasa in pace si isi vazu de drum.Orele trecura, de bine, de rau si toti se pregatira sa iasa afara spre libertate.Iesind din scoala si mergand pe aleea ce ducea casa Yuri se simti urmarit de cineva; asa o lua pe o ruta ocolitoare.In scurt timp se face nevazut,iar cel care il urmarise nu il mai vede.Cautandu-l da de el dupa un colt de bloc, fata in fata:
-De ce ma urmaresti?intreaba serios Yuri
-Nu te urmaream!Pe aici e drumul spre casa mea!ii raspunse Alex nepasator, trecand de el.
Yuri nu il crezu, insa isi vazu de drumul sau.De data asta nu mai fu urmairt de nimeni si ajunse la niste porti mari inalte din fier si batu la usa.Cineva deschise usa, era un barbat inalt imbracat in costum cu o expresie serioasa.Acesta ii spuse:
-Buna ziua, tinere domn!
-Salut, Franc!ii raspunde Yuri intrand linistit.
Casa era o vila cu doua etaje,frumos decorata.Gradina era mult mai frumoasa, avand multi trandafiri albi si rosi.Totul era ingrijit de catre mama lui care era in gradina.Aceasta isi bea ceailul linistita ca in fiecare dupa-amiaza:
-Buna,mama!ii spune el sarutandui obrazul cald.
-Buna,dragul meu!Ce ai facut astazi la scoala?il intreaba ea zambindui
-Ca la scoala,toceala!spune el asezandu-se la masa si luand din prajituri.
-Dute si mananca!i spune mama lui dandu-i cu mana peste degete
-Auci...bine.se ridica el grabit de pe scaun.
Imediat ce intra in casa,o lua fugind spre bucatarie.Imediat ce intra se auzea galagie in biroul bunicului, lui.Parea ca bunicul lui era destul de suparat.Curios se apropie de usa si trage cu urechea sa asculte conversatia.Nu apuca sa auda nimic deoarece cineva deschise usa, iar el cazu pe jos.Bunicul lui il vede si il intreaba:
-Ce faci aici?
-Pai, am auzit galagie si am zis sa vad ce se intampla!ii raspunde el incercand sa gaseasca vreo scuza.
-Daca vroiai sa afli ce se intampla puteai sa bati la usa!
-Da?De ce ma lasi sa aflu ce se intampla asa dintr-o data?!Matale nu ma lasai cand eram mic.De ce acum?

[ohaio_angel]

``-Nu vreau!Acum... ce ai de gand se faci?Vrei sa te arunci de pe cladire in numele ``iubiri``?continua Alex neascultand de vorbele lui Yuri
-Bai omule.Am zis sa te opresti!si ii sare in cap numai sa-l faca tacut
Fata se uita la ei si spune suspinand:``
este din lipsa deoarece lipseste in parte de usu de unde `Ella`vb.
Gomen

[ohaio_angel]

Cea ce spusese Yuri il cam puse pe ganduri pe bunic,deoarece lucrurile se complicasera,iar copilul de alta data nu mai era.Acum un tanar adolescent ce in curand avea sa duca mai departe tot ce mostenise el si tatal la randul lui.Treaba se complica si oare tanarul va putea duce aceasta greutate?Oricare ar fi raspunsul el trebuia sa invete si sa devina cel mai bun.
-Nepotul meu, vremurile se schimba si odata cu astea eu imbatranesc!Tu va trebui sa te pregatesti pentru a lua mai departe ce am eu.
-Ce vrei sa spui bunicule?!se mira Yuri
-Nimic dragul meu, acum dute in camera ta.
-Bine. spune Yuri indreptandu-se spre camera sa.
Cand ajunse in camera sa se schimba si apoi se intinse in pat.Deodata ii veni in minte ceea ce ii spusese bunicul lui, nu prea intelegea ce vruse sa spuna insa il nelinisti.In scurt timp se facu si seara, insa el tot in pat era cand telefonul incepu sa sune.Se ridica din pat si il lua de pe masa apoi se uita sa vada cine il suna.Era un numar,nu stia a-l cui este insa raspunse.O voce cunoscuta spuse:
`` -Buna Yuri.Am nevoie de ajutorul tau.``
-Aaaa...cine asti?!o intreba el mirat
``-Ella, fata de pe acoperis.Cea pe care vroiati....``
-Da stiu si ce s-a intamplat?o intrerupe el.
``-Vino in fata scoli si vei afla!``apoi inchise
El nu prea avea chef de de astea insa acasa nu avea ce sa fa ca asa ca se duse.Nu dura mult ca el si ajunse.Ella nu-l pacalise ca sa vina degeaba.Din departare venea si Alex destul de iritat.Yuri il vazu si merse spre Ella care astepta:
-Asa acum, de ce ne-ai chemat?intreba Alex
-Sa mergem in scoala si va arat!spune ea intrand pe portile din fata scoli.
-Helooo...e inchis!spune Yuri
-Nu si pentru noi, pentru ca am o cheie!
-Grozav!spune Alex mergand si el dupa ea.
Intrara in scoala, era intuneric, dar nimeni nu parea ai fi frica de intuneric si pornesc dupa fata.Dintr-o data Ella se opri, iar din neatentie Yuri se loveste de ea si Alex de el.Iritat de ciocneala Alex spune pe o tonalitate ridicata:
-De ce naiba vati oprit?
-Nu ma intreba pe mine?!spune Yuri dand din umeri.
Ei erau in fata clasei de informatica, unde Ella se aseaza pe un scaun si umbla pe calculator incercand sa dea de un fisier anume.In scurt timp il gaseste, dar pe hol se aud niste pasi destul de zgomotosi, iar cei trei intrusi incearca sa se ascunda.Ella isi facuse loc sub catedra, iar cei doi inca mai incercau sa gaseasca o ascunzatoare.Fata incerca sa ii ghideze intr-un loc,insa ei erau mai incapatanati decat un catar.Acea persoana se afla in fata usi sa vada daca nu cumva i s-a parut ca a auzit zgomote.Alex rapid il ia pe Yuri de mana si se ascund dupa usa cand persoana respectiva deschise usa.Se uita inauntru, dar nu obseva nimic suspect asa ca nu se mai obosi sa caute fantome in miez de noapte.Dupa usa Yuri se uita ciudat la Alex, ei erau chiar fata in fata, mult prea aproape unul de celalat incat ce doi se inrosira in obraji; atunci cei doi se indepartara unul de celalalt in timp ce Ella iese de sub catedra.Ea observa comportamentul lor ciudat, dar nu da importanta si se aseaza din nou pe scaun si le arata.Parea a fi fisiere vechi de mult, insa Alex observa ceva straniu.
-De ce scrie acolo ``Mutant``si XY numele acelui om?
-Este un proiect vechi de acum 70 de anii cand unui om i s-a descoperit o genetica mutanta.La inceput era inofensiva ecea genetica insa intr-o zi omul a inceput sa picteze noaptea cand era luna plina.In scurt timp dupa aceea cea ce pictase omul se adeverise.ii raspunde Ella la intrebare.
-Si ce legatura avem noi cu toate astea?intreaba curios Yuri.
-De atunci oameni au incercat sa faca un alt mutant cu ajutorul genelor de la pictorul ce prezicea viitorul caruia i se spunea Victor cu V de la viitor.Au incercat,insa degeaba!
-Iar noi suntem mutanti!spune Alex intelegand toata filozofia fetei.
-Asta nu stim,insa vom afla!spune Ella.
In cateva clipe se facura nevazuti si in siguranta acasa.Yuri cand ajunse in camera lui cazu frant si in scurt timp adormi,dar somnul ii este tulburat si se trezi cu gandul la Alex si la privirea aceea dulce si nevinovata ce se reflectau in ochii lui negri precum carbuni.Cand isi de seama la ce se gandise cazu din pat si o lua la goana in baie,unde se spala pe fata si isi da cateva palme sa isi revina.Se imbraca si o ia spre scoala pe jos.


Ei bine asta e a 5-a parte sper sa va placa.

[Beatrix LaVey]

Buna:d Am aterizat si eu pe aici si slava Cerului, am ce citi! 8->
O sa incep cu inceputul: actiunea e seaca. Pur si simplu nu iti ajunge la suflet, nu te atrage cu nimic. Imi pare rau ca sunt asa directa, insa nu doresc sa te menajez pentru nimic, nu sunt genul. Trebuie neaparat sa te perfectionezi. Cateva cuvinte aruncate acolo, de-a valma, care se si repeta, pe deasupra, nu alcatuiesc un capitol. Ideea e interesanta, nu zic nu, insa ai mare grija cum ti-o asterni pe foaie, respectiv pe calculator.
Ai multe greseli de scriere, ceea ce nu da bine intr-un fan fic:|.
Revizuieste-ti modul de a scrie, fiindca este foarte, foarte, FOARTE! sec. Ideea e, cum am mai spus, draguta, insa felul in care o redai lasa de dorit. Nu vreau sa te descurajez cu ceea ce iti spun, din contra, vreau sa vad cum evoluezi.
Spor la scris in continuare! :*

P.S.: Comentariul nu l-am facut cu rautate si sper din suflet ca nu te-am suparat! :*

[MaDy^^]

hi dear...mersi ca m-ai anuntat de acest fic este chiar foarte interesant...pai sa vedem...descrierea este ok insa ai putea sa mai descri...naratiunea e si ea ok...am observat ca cam ai greseli de tastare...iti dau un sfat inainte de a posta capitolul sa il corectezi ca sa nu ai greseli pe care altcineva lear vedea si ar avea o inpresie proasta...din pacate ai c-am abuzat de dialog...incearca sa nu folosesti foarte mult dialog...daca folosesti in exces atunci capitolul va deveni plictisitor...deci in rest este ok...sper ca nu te-ai suparat pe mine de acest comenatariu...astept next-ul si sper sa ma anunti si pe mine:*
bye,bye:bye:

P.S.incearca ca inainte de a posta capitolul sa ii dai si un nume^^

[ohaio_angel]

Va multumesc de comentarii si nu m-am suparat, de fapt chiar aveam nevoie de critici constructive.Niste prieteni mi-au citit fan faic-ul si au zis ca e dragut,iar daca stau si ma gandesc chiar nu avea actiune, am preferat sa stau si sa descriu tot felul de lucruri care uneori nu aveau importanta,oricum sper sa devin mai buna:D
Uite si continuarea:
PARTEA 6:Misiunea
In scurt timp ajunge la scoala si o i pe hlolurile gallagioase.Cand ajunse in clasa ii saluta pe cei prezenti in clasa, insa ignorandu-l complet de data asta pe Alex care ramase putin mirat.Nu dura mult si ora incepu si trecu destul de repede.Imediat ce se suna Yuri iese din clasa,Iar Alex il urmari sa vada unde se duce.Yuri se ducea doar pe acoperisul scoli, iar Ella se vedea ca il astepta.
-Si cum o sa facem noi asta?intreaba Ella
-Cu indemanarea care ne-am nascut fiecare!spune Yuri
-Ce mai raspuns!?!spune Alex ironic
-Cu un plan bine pus la punct!se aude o voce de barbat din indepartare.
Cei trei isi intorc privirile si vad o persoana destul de cunoscuta, era profesorul Kay care isi fuma tigara linistit, apoi se indreapta spre copii:
-Deci s-a gandit pana la urma cineva sa afle mai mult despre mutanti....hmm niste copii!?!continua acesta pe un ton ironic
-De ce domn` profesor?Parem chiar asa de nesemnificanti?intreaba Ella
-Nu chiar!Insa slujba asta de profesor nu e de mine,iar eu sunt unul dintre mutanti pe care ii cautati.
-Deci tu sti unde sunt fisierele nu?intreaba Alex
-Da!Si am sa va ajut sa puneti mana pe ele, ce parere aveti?
-De acord.spune Ella
In scurt timp orele se sfarsira,iar cei trei erau in fata intrari asteptandu-l pa profesorul Kay.Acesta in scurt timp veni, dar cu o dubita ce scria pe ea ''Cel mai rau cosmar pentru gandaci''.Ei se uitau cam ciudat, nu se asteptau la asta ci la ceva mai spectaculos.El coboara din masina si le spune copiilor:
-Haideti, avem de lucru la o petrecere si de furat niste arhive!
-Cu asta vom da noi ''spargerea''?!spune un pic ironic Alex.
In scurt timp au ajuns la destinatie,iar ei coboara din masina aranjati gata pentru petrecere si cu planul pine pus la punct.Profesorul ramane in masina si ii monotorizeaza cu aparatura din rulota,iar cei trei intra la petrecere folosind niste invitati false, create de profesor.Inauntru totul era aranjat cu gratie, iar cei trei raman putin pusi pe ganduri cum vor reusi sa ia pana la urma arhivele,intr-o casa atat de mare.Cu usurinta cei trei se strecoara printre invitati ca gardieni de la petrecere sa nu observe nimic.Kay monotoriza pozitia lor in casa si cu ajutorul a cateva camere video atasate in costumele copiilor putea vedea ce se intampla.
La un moment dat Kay observa ca gazda isi face aparitia si ii spune prin statie Ellei:
''Ella, strecoarate pe langa gazda si incearca sa tragi de timp ca Alex sa poata sa plece spre birou unde sunt datele''
''Am inteles''
Insa nu prea functionase asa ca Yuri ntra in joc si invita o tanara sa ii acorde un dans,reusi sa atraga atentia,iar Alex se strecura pe un hol lung care parea nesfarsit.Nu merse mult si din indepartare se auzeau niste pasi.Nelinistit Alex reusi sa se strecoare inr-o camera mica,atunci Kay il contacteaza: