Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Mindf**k story!

#1
Well ... nu sunt de foarte mult timp pe A.zup dar am ramas surprins de persoanele foarte tinere care scriu pe acest site. Am zis ca daca tot comentez/critic anumite lucrari, sa postez si ceva de mine.
Despre lucrare nu prea pot sa spun multe lucruri decat ca a fost scrisa de mai bine de jumatate de an si este ultima lucrare a mea. Nu mai scriu mult ca povestea, sau cum vreti sa o numiti, e destul de lunga. Totusi nu e cine stie ce si chiar nu ma astept sa intelegeti exact despre ce era vorba. Sau poate cine stie ... ^^


Acum nu ma pot numi un „eu”
Interviu cu „mine” .

Cand spunem “eu” oare stim la ce ne referim ? “Eu” din punct de vedere gramatical e un pronume personal , dar din punctul nostru personal ce este ? Probabil nu multi s-au intrebat asta , nici nu m-as mira ca cineva intreg la cap sa se gandeasca de ce exista “eu” , “mine” , “mie” si cand si de ce le folosim .
De obicei folosim “eu” cam in urmatoarele situati : Eu nu vreau … sau eu vreau … , eu cred … sau eu nu cred … , eu te cred … sau eu nu te cred , eu pot … sau eu nu pot si altele . Cand spunem “eu” ne referim la noi insisi . Noi insisi insemnand totul . Sufletul , mintea si corpul . Ca sa te poti numi un “eu” , sufletul , mintea si corpul trebuie sa fie in uniune si toate sa priveasca in aceasi directie . Acum nu ma pot numi un “eu” pentru ca mintea e in razboi cu sufletul , sufletul e in razboi cu corpul , iar corpul e in razboi cu mintea . O harababura totala as zice . Atunci daca nu sunt un “eu” cu cine vorbesc acum ? Acum cred ca ma pot numi un “mine”. Ce inseamna ca vorbesc cu “mine” ? Ei bine nebun inca nu cred ca sunt , dar din cand in cand simt nevoia sa vorbesc cu “mine” ca sa pot deveni iarasi un “eu”. Cand sunt un „mine” nu mai folosesc „eu vreau …” ci „mie imi place …” sau „mie imi vine sa …” si ca tot veni vorba de „mie imi vine sa …” in momentul asta „mie” imi vine sa ma dau cu capul de pereti de vreo doua ori , sa nu mai scriu tampenii si sa ma pun sa dorm dar nu pot . Sa conctinuam …
Probabil te intrebi de ce acum nu sunt un „eu” ci un „mine”. De altfel te mai intrebi … nu stiu ce te mai intrebi dar iti spun ca acum cel care pune intrebari este un „eu” sau cel putin ce ar trebui sa fie numit un „eu” iar cel care raspunde este un „mine” . Daca te-am lamurit , atunci sa incepem .
De ce sunt un „mine” si nu un „eu” ?
Ei bine in ultima vreme s-au intamplat multe lucruri . Multe chesti frumoase care nu il deranjau pe „eu” ci din potriva usor usor il faceau mai puternic . Nu zic ca acum il deranjeaza pe „eu” dar sigur il deranjeaza pe „mine „. La inceput , sufletul , mintea si corpul erau un intreg , erau un „eu” dar cu timpul din cauza nesigurantei , a fricii , a necunoasterii , a neintelegerii dar si a prostiei au inceput sa se intrebe : Ce se va intampla daca va fi mai mult ? Oare o sa putem continua sa fim un intreg ? si atunci , sufletul , mintea si corpul au luat o mica pauza si s-au gandit . Acum vorbesc de parca ar fi niste personaje dar in fine … .
Inapoi la subiect . Pauza aceasta de gandire intre suflet , inima si corp … ei bine a fost produsa de o fata . Cum e si expresia „suflete pereche” ai nevoie de cel putin doua suflete , de aici si nevoia sufletului de a gasi un altul . Cum inima din corpul nostru cauta tot timpul intelegere , alinare , pace … de aici si nevoia de iubire . Ei bine pana acum am vorbit de doua parti destul de egoiste care se gandesc numai la ele , dar mintea nu poate fi la fel de egoista . Ei bine uneori poate si ea dar nu acum . Asa ca a inceput sa analizeze tot ce s-a intamplat din prima zi de cand „eu” a intalnit-o pe fata , pana in momentul acesta . A vazut ca sufletul e cu totul altceva decat ce era inainte de a o cunoaste pe fata , inima e cu totul altceva decat inainte de a o cunoaste pe fata pentru ca amandoua nu pot trai fara ea . Ei bine mintea nu avea nimic impotriva dar totusi vroia sa fie sigura ca totul va fi bine . Asa ca mintea , daca putem spune asa , era cam cea mai putin afectata de cele intamplate si a decis sa fie ca un „eu” si a inceput sa se intrebe : Cum ma simt eu cand sunt cu ea ? Ma simt ca si cum as zbura . Ma simt atat de usor inca imi e frica sa nu ajung prea sus la cer . Timpul nu mai are o semnificatie iar „eu” parca nu mai pot exista fara ea . Pana aici foarte frumos , dar oare e si invers se intreba mintea . Ei bine , ne-am tinut de mana , daca nu simtea ceva pentru „eu” ma gandesc ca dadea drumul la mana . Cand este cu „eu” chiar daca nu sunt foarte haios sau amuzant are un zambet pe fata foarte frumos . Avem multe in comun si simt ca tine foarte mult la „eu” si nu ar vrea sa distruga nimic din ce s-a intamplat pana acum . Dar asta a fost pana sa ii spun „eu” ca o iubesc . Ea nu a raspuns ca ma iubeste . La inceput a spus ca ii e frica sa nu distruga ce am avut cat timp am fost doar prieteni pentru ca se cunoaste destul de bine . Atunci am zis ca ceva nu ii place la „eu” . Probabil nu ii placea sufletul sau mintea … sau corpul . Culmea ca a raspuns ca „eu” sunt de treaba , chiar ca ii place de „eu” , dar totusi mintea nu intelegea de ce daca a spus ca ii place de „eu” de ce nu vrea sa fim impreuna . Apoi s-a gandit mai in detaliu la tot ce s-a intamplat pana astazi chiar pana la fiecare melodie pe care o trimetea si ce mesaj sau versuri avea aceea . Si mintea si-a facut o mica teorie despre ce credea ea ca se intampla dar care incepea ca o intrebare . Oare ea nu a spus cumva ca ii place de mine ca sa nu ma faca pe „eu”sa sufar ? Oare ea nu vrea sa fim doar prieteni foarte buni pentru ca „eu”nu sunt cineva pe care l-ar putea iubi dar nu a putut sa zica asta de teama ca o sa „ma” raneasca ? Dar ce ar putea sa faca mintea singura cand corpul si sufletul nu pot trai fara ea . Mintea a luat si in considerarea ca s-ar putea sa se insele . Poate ea il iubeste pe „eu” dar din anumite motive inca nu poate sa spuna dar pentru ca acele motive erau necunoscute pana si mintea era depasita . Sa ii ceara ajutorul corpului si sufletului nu avea rost pentru ca era in zadar . Dar nu a avut de ales si astazi sa spunem asa mintea si-a luat rolul de o parte si nu de un „eu” si a mai discutat cu sufletul si cu corpul . Cu sufletul nu prea a avut ce discuta pentru ca el nu isi dorea altceva decat pe ea . Corpul la fel . ( Probabil e cam tarziu sa fac referirea asta da simt nevoia sa o fac . Cand ma refer la corp ma refer la inima) Dar corpul nu mai era atat de egoist si s-a intrebat : Oare daca o sa fim departe unul de altul ca un intreg vorbind , oare ea o sa poate suporta asta ? Inima ei o sa poate indura zile , saptamani in care nu ne vom vedea ? Oare pana acum de ce nu m-am gandit la asta ? Mare egoist mai e corpul acesta .
Deja simt creierul ca o budinca arsa … dar tot nu pot sa dorm pana nu termin . Maine probabil nici pentru mine nu o sa fie usor sa inteleg ce am scris in dimineata asta … .
Inapoi la interviu … mintea era deja prea obosita , aproape ca nu mai stia ce sa creada si ce sa nu creada . Vroia sa fie lamurita . Sa stie exact ce crede ea despre „eu” . Daca il iubeste pe „eu” cu adevarat si daca ar vrea sa fie cu „eu” nu pentru ca ar vrea sa nu il faca sa sufere ci pentru ca isi doreste acel lucru . Mai ales ca incercand sa il faca pe „mine” un „eu” din nou prin a fi impreuna doar pentru ca vrea ca „eu” sa nu sufere probabil nu ar face mai mult decat sa amplifice durerea .
„Eu” am incercat sa gasesc un raspuns vorbind cu „mine” dar nu am reusit in totalitate pentru ca inca sunt lucruri pe care nu le inteleg . Tu esti singura care poate opri moartea asta incet si dureroasa , iar oricare ar fi raspunsul tau nu cred ca ar putea sa imi provoace mai multa durere decat simt acum . Cred ... .
Cam asta e ce se intampla cu mine acum . Imi cer scuze pentru comportament dar sper sa imi treaca pana o sa ma trezesc azi . Probabil … defapt sigur cand o sa citesti ce am scris deja o sa ma simt mai bine putin … .

L .
02:47 a.m

Scuze pentru greselile de gramatica/exprimare dar nu am mai avut timp/chef sa le mai corectez.

The best quotes are written by unknown people .
BlackER

#2
Mai vreau, mai vreau, mai vreau, mai vreau! E super interesant ce ai scris tu aici, si textul tau nu e nici plin de cuvinte pompoase, exagerate. E fix ce trebuie (ma rog, cel putin, ce imi place mie). Mi-a placut cum ai descris tu acolo ca "eu" nu mai este eu, ci a devenit "mie". Uneori nu erai prea clar, dar te inteleg, iti era somn.
Mai posteazaaa :D
[Imagine: careless.jpg]
And I don't realy care if you think I'm strange, I ain't gonna change.

#3
Foarte frumos si mi-a placut mult ca ai dat explicatiile la inceput pentru ca tot omul sa inteleaga. Imi place diferenta facuta de tine intre "eu" si "mine" si imi place modul in care gandesti. Ei, bine, pana la urma ea ti-a devenit iubita sau nu? Si, ce mai zice mintea, sufletul cat si corpul tau acum?
Daca lumea nu are exemple, fi tu unul.
Fugi de rautate! Fugi, omule, fugi!


Dumnezeu vindeca ce medicii nu au putut: https://www.youtube.com/watch?v=21ijUVwpsfA

Iisus vorbeste despre viata si moarte: https://www.youtube.com/watch?v=lLGE5tUq50U

#4
@andraportocala: thx for the feedback ^^. Hmmm probabil urmatorul fanfic o sa fie tot unul scris pentru aceeasi fata doar ca, cu mult inaintea acestuia (~1 an). Si cel putin eu, ma consider un adept al scrisului simplu.
@Storymaker: Pana la urma, nu mi-a devenit iubita. Mintea, corpul si sufletul sunt ok acum. Chiar daca uneori se mai cearta intre ele ;)). Probabil din urmatorul fanfic o sa intelegi si ce a stat intre noi ;). Atat ca urmatorul fanfic o sa fie ceva simplut si dragut in acelasi timp ^^.
Mersi inca o data pentru feedbacks!
The best quotes are written by unknown people .
BlackER

#5
Stii, e destul de curajos ca-ti postezi asa toata viata privata pe un forum. Din parte mea, numai bafta! Si repet, imi place ca scrii simplu, nu ca sa impresionezi prin cuvinte pompoase si figuri de stil exagerate. Se vede ca esti sincer in asta si simplitatea este fix ce trebuie printre atatea "ficuri" trase de par.
[Imagine: careless.jpg]
And I don't realy care if you think I'm strange, I ain't gonna change.




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)