Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Mervyn Academy

#21
Mi-am amintit si eu de curs macar o data sa vin la timp, am sarit pana la geamul clasei si am ciocanit sa-mi deschida cineva, pusti de la clasa de foc se uitau urat la mine dar m-am distrat lasandu-i cateva zeci de secunde fara aer dupa care Ciel le-a ars cururile, amarati copilasi nic macar imunitate fizica la propriul element nu aveau....prapaditii.

Un coleg mi-a deschis geamul si i-am multumit dupa care am ramas la fereastra si am aprins o tigara ducand calm si atent tot fumul afara pana cand a venit profa, uram ora de istorie umana deja cunosteam istoria umana lumea lor imi era extrem de cunoscuta stiam de la inceputul timpului pana pe la ultimele lupte in Iraq. Era o mare plictiseala dar nu aveam ce face, ghinionul meu era ca nu puteam uita ce-mi displacea tineam minte orice, de aia imi permiteam sa intarzii, notele nu au fost niciodata o problema pentru mine insa ma saturasem, jroiam sa iau si eu note mai mici de 9 si 10 era deja plicticos insa ma distram scapand repede de ore adica dupa ce-mi luam toate notele profesori auzeau de mine doar intr-un fel "absent".

M-am asezat chiar langa Viola si m-am culcat cu capul pe banca privind-o pana cand a intrat profa.

-Roland.........cu ce ocazie ne onorezi azi cu prezenta ta?

M-a infuriat intrebarea ei tembela si mai ales faptul ca m-a deranjat de la contemplatia mea asupra micutei Viola. Simteam ca ceva e pe drum, ca ceva venea din adancul meu cu dorinta de a o spulbera pe profa, flacara aceea nenorocita, acel foc ce era atipic mie se trezea iar. Nu l-am oprit jetul da flacari mi-a plecat din bratul drept si a trecut pe langa toti colegii devenind rapid un sarpe de foc si o musca pe profesoara, o musca de bratul drept lasand-o incapabila de vraji dupa care o consuma.

Asa patesti daca esti toanta...Hahahaha

Ciel radea isteric ii placea sa vada astfel de lucruri lucru care ne facea o echipa destul de ciudata, eu cu placerea sadistica de a distruge ce-mi sta in drum sau ma irita si el care savura aceste clipe. Eram doi nebuni dar nu puteam minti mai ales unul pe altul si pe noi insine. Amandoi iubeam pe cineva eu pe Viola iar el pe Alexandris. Eram sinceri unul cu altul nu aveam motive sa ne ascundem unul de altul.
[center][Imagine: BalledAngst314.gif][/center]

Do not fear hell for i live at the gates of heaven and i condemn you all to damnation.

#22
Ultimul lucru pe care mi-l aminteam este acela că Mistique mi-a făcut ceva şi m-a adormit.
O durere de cap infernală persista. Mi-am deschis ochii dintr-o dată şi închizându-i la loc din cauza luminii. I-am deschis la loc, de data aceasta nu i-am mai închis din cauză că nu am avut nevoie. M-am ridicat şi am privit în jur. A da, băiatul ! M-am uitat spre copac şi am observat că nu mai era acolo. Îl dăduse cineva jos, ca norocul ! Am simţit o atingere pe mâna drepată şi m-am întors imediat, văzându-l pe Zendrick. Mă întreb de ce la atingerile lui şi ale preşedintelui, care sunt neintenţionate, nu fac 'urât'. I-am zâmbit şi apoi am vorbit :

- Ăăăă, tu l-ai ajutat pe săracul băiat ? Dacă da, îţi mulţumesc, ar trebui să-mi cer scuze faţă de el.


Occ : Lynn, Tekami sau care vrei : )
[Imagine: tumblr_ljy3o2Lf311qzf4bro1_500.gif]

Always keep the faith !



YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.



The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End













#23
Zendrick ' s point of view

Am ridicat-o pe colega mea de pe pământ şi am scuturat praful de pe umerii acesteia. Nu vroiam să o scutur mai jos, ce naiba nu puteam. Nici nu îmi trecea prin minte. Mai mult vroiam să-i dau de înţeles că trebuie să se scuture de praf, nimic mai mult. De ce mă rog eram oarecum speriat ? Adică să punem problema, era de la Terona, dar nu pot nega că era calumea, avea nişte abilităţi super şi era. . . frumoasă. . . deşi niciodată nu mai spusesem asta unei fete. Într-un final i-am răspuns.
-De fapt preşedinta clasei levitas te-a salvat. O ştii. . . tipa. . Vanderflutus Viola, cu care obijnuiesc să citesc în bibelotecă. E singura tipă cu care mă înţeleg de la Levitas.
După am întrebat-o. .
- Vrei să mă însoţeşti la cafenea ? pentru un suc. . ceva. .

__________________________________________________

Viola ' s Point of View


Alexandris se panicase şi o simţeam prea bine. Mă trezisem din starea mea oribilă de stres şi imaginaţie totală şi am izbucnit în plâns. Alexandris era uimit de reacţia mea. Niciodată nu mă văzuse să plâng, nici măcar în momentele în care simţeam că viaţa mea nu are nici un sens, când viaţa era crudă cu mine şi simţeam că tot ce trebuie să fac este să mor, dar alături de Alexis, bunul meu prieten. Am început să plâng extrem de zgomotos şi colegii alarmaţi au părăsit clasa, în timp ce eu m-am ghemuit într-un colţ al clasei alături de Alexis. Nu plângeam de reacţia lui Roland, ci de faptul că focul pe care l-a emanat aşa brusc mi-a amintit de. . . acel lucru ce mă apăsa mereu. Acea amintire acelui incendiu, unde era cât pe ce să-l pierd pe Alexis.

Lacrimile mele erau singurul lucru care mă putea ajuta să mă descarc complet. Dintr-un moment de impuls, a rezulat faptul prin care l-am îmbrăţişat pe băiat. Îl ţineam de talie pe la spate şi plângeam pe spatele lui. I-am strâns cu mâna stângă bluza şi îl ţineam strâns, atât de strâns încât degetele mele mai aveau un pic şi sângerau.
-Te rog, opreÅŸte-te !


occ: Ratsuky sau Denny !
-

#24
O simteam, atat de aproape simteam tot ce simtea ea fara sa vreau, nu imi placea contactul fizic exact din acel motiv simteam perfect totul. Nu imi placea ce simteam din partea ei vedeam ce vazuse ea si eram trist acum. M-am eliberat din bratele ei si iam tinut mana in a mea apoi am sarutat-o nu-mi pasa vroiam sa o linistesc si nu imi trecuse altceva prin minte inafara de acest lucru, am sarutat-o. Simteam tot ce simtea ea, si pentru ca ea era asa de aproape de mine putea simti ce simteam si eu. Vroiam sa-i arat ca o iubesc insa imi era teama sa-i vorbesc asa ca mi-am deschis sufletul in fata ei, nu ma tememam sa-i arat ce simteam fata de ea insa in clipa in care am sarutat-o sarpele acela de foc s-a prefacut intr-o inima apoi a disparut intr-un nor de fum.

M-am retras din acel sarut si am cuprins-o in brate si i-am soptit temator ca o iubesc.

Ciel se uita putin tamp la mine apoi se dadu jos de pe umerii mei si il atinse pe lupusor si il preschimba in om in mod forta era una din abilitatile sale insa nu se folosea prea des de ea dar acum vroia sa o faca, nimic nu-l putu opri din a-l saruta pe Alexandris, prin acel sarut isi arata toata iubirea, dragostea si pasiunea apoi isi freca obrazul de cel al lui aAexandris si reusi pentru prima data de cand il cunosteam sa toarca, era asa de adorabil incat ma uimea.

ooc:viola
[center][Imagine: BalledAngst314.gif][/center]

Do not fear hell for i live at the gates of heaven and i condemn you all to damnation.

#25
Eram aşa fericită şi nu îmi puteam explica de ce. Lacrimile mele încă picurau din ochii mei şi totodată îl simţeam aşa aproape de mine. Era aşa frumos şi l-am luat în braţe şi îl strângeam. Alexandris se uita coinfuz la mine, dar apoiam văzut cât de mult mă iubea şi asta mă făcea fericită, enorm de fericită.

L-am luat în braţe şi mi-am aşezat capul pe umărul lui, dar apoi am observat că din nou întârziasem la ora de strianiană şi aveam să-mi încasez o absenţă.
-Trebuie să mergem la oră. Acolo îl vom întâlni pe Zendrick, haide !

L-am tras după mine şi totuşi vroiam să o întâlnesc pe fata de la Terona, să pot vporbi cu ea despre ce se întâmplase cu ea. Într-un final am ajuns în clasă şi am zărit-o. Era cu Zendrick, în timp ce Roland era de mână cu mine. Zendrick m-a văzut şi a fluierat apoi am înroşit puternic.


occ: Denny
-

#26
Am auziu bine ? Mi-a cerut cumva să mă duc cu el la, ăăă, un fel de întâlnire ? Nu, sigur că nu, încerca doar să fie draguţ, adică, eu eram cudata lumii vrăjitorilor, născută pe pământ si crescută de un preot. A da, nu ştiau asta despre mine, nu ştiau că eu sunt mai ... hm ... diferită de ei, nu am crescut pentru a fi vrăjitor ci pentru a fi preoteasă divină.
Şi totuşi mi-am revenit din uimire, am abordat un zâmbet gingaş şi i-am răspuns la propunere.

- Ă, desigur, dar eu invit, adică ai salvat pe cineva care era să moară din cauza mea.

Apoi am râs. L-am observat si pe preşedinte uitându-se la mine. Iar îi făcusem probleme ? I-am zâmbit ca un copilaş de cinci ani care tocmai a facut o boacănă. Apoi mi-am reîntors atenţia spre Zendrick.

- Mergem la suc, dar după ore. Trebuie să începem, nu ?

Am luat-o înaintea lui şi m-am dus spre preşedinte. M-am oprit şi pentru o secundă m-am uitat la el. Apoi am făcut o plecăciune specifică occidentalilor.

- Îmi cer scuze pentru acel incident şi sper că nu v-am făcut probleme !

După ce am spus asta am mers in clasă, l-am simţit pe Zendrick in spatele meu tot timpul. Odata ajunşi ne-am pus pe discuţii, dintr-o dată oprindu-ne, s-a uitat spre uşă şi eu am făcut la fel văzând-o pe Viola si cu ... acel băiat ... a cărui nume îmi scăpa. La un gest făcut de Zendrick, preşedinta clasei Levitas a înroşit, lucru care m-a făcut să chicotesc.


Occ : Lynn, Tekami sau Ro sau care vrei : )
[Imagine: tumblr_ljy3o2Lf311qzf4bro1_500.gif]

Always keep the faith !



YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.



The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End













#27
- Îmi cer scuze pentru acel incident şi sper că nu v-am făcut probleme ! Îmi spune Yasuo şi apoi pleacă urmată îndeaproape de Zendrick. Cât de prostuţă e. Oricum mă întreb ce vor zice profesorii despre 'micile' incidente petrecute astăzi. Oricum, nu îmi păsa mie ce aveau să păţească cei implicaţi. Acum, aveam oră. Istorie, parcă. Cred că vor participa toate clasele la această oră. Nu ştiu. Mă îndrept spre uşa enormă din lemn, urmat îndeaproape de sorămea. Mergeam liniştit, cu paşi mici şi calculaţi. Am cotit de câte va ori la dreapta, şi într-un sfârşit am dat peste sala unde avea să se ţină ora de istorie. Uşa se deschide, cu un scârţâit slab. Îi fac semn lui Emily să intre, mai apoi intrând şi eu.

Occ: Care vrea 4
[Imagine: guitargirlsignature.png]
Mulţumesc Alysu : o3

- eÅŸti piraat?
- nu supă la plic : ))

#28
Viola ' s POV

Am intrat degrabă cu Roland după mine şi l-am sărutat pe buze, apoi ne.am aşezat amândoi chiar în banca din faţa lui Zendrick şi Yui. Zendrick tot se uita la noi, în timp ce eu şi el ne ţineam de mână. Am observat că preşedinta clasei Aquantica nu venise şi nici Incabera, aşa că mă alarmasem niţeluş într-un prost mod. Preşedinţii trebuie să apară la cursurile de istorie. . . ţineam foarte mult la asta, dar nici eu nu ştiam de ce. Noii veniţi din Levitas mă tot ăntrebau dacă nu mă duelez cu ei, dar eh. . cum să fac aşa ceva ?

occ: Riluri, Denny sau Ratsuky
-

#29
Hm...se intamplasera atatea chestii ciudate...incat eram oarecum confuza... Nu aveam chef de nici un fel de ora... Stateam acolo, doar eu si Kalleb, la locul nostru secret: O cascada lina, cu un lac alaturi, bine ascunsa in padure. Era un loc secret, singuratic, ciudat...exact ca mine...Apa lacului nu avea fund si oricine intra numai iesea niciodata...Dar spiritul lacului ma acceptase si ii eram cea mai buna prietena... M-am dat jos din copacul in care stateam pana atunci si m-am apropiat de lac. Am intrat in apa, iar Kalleb a ramas pe margine...Nu-mi pasa daca imi udam rochia movalie...puteam dupa acea sa extrag moleculele de apa din rochie si dupa acea era ca noua, uscata.
M-am intins pe spate...ma relaxa...in plus...singuri mei prieteni erau Elloin, Kalleb si spiritul apei...nu mai aveam pe nimeni inafara de ei...toti se fereau de mine...
-Cum te simti?
- Ca intotdeauna.... ca o ciudata...
-Semnul e de vina?

Nimeni nu mai stia de acel semn inafara de ea si Kalleb...
-Probabil...
Dar clipele mele de meditatie si discutia mea cu spiritul au fost intrerupte... Kalleb maraia...simtise pe cineva pe aproape...cine putea fi? Nimeni nu stia locul asta...Am asteptat ca intrusul sa iasa...spiritul apelor avea sa-l ucida...asa ca speram sa nu fie vreun magician enervant...findca altefel trebuia sa convinga spiritul sa nu-i faca rau....
Occ: Lynnu, Denny...sau cine vrea...
[Imagine: 6idws8.png]
Pour l'éternité ...


[Imagine: 6yds1e.png]

Merci măh Lynnuşor hug

#30
-Roshoa, intoarce-te!
Off, nu-mi vine sa cred!Iar imi face fite!Au trecut doi ani de cand n-a mai fugit in halul asta, oare de ce o face acum, asa de brusc?Ce motiv o avea?Oricare ar fi, este cineva foarte puternic, simt asta, insa nu-mi dau seama cine.Si-a mascat foarte bine puterea.Doar cei de la Mervyn stiu sa faca asta.Oare-i de la Academie?Sper sa nu, deja am destule probleme pe cap, nu vreau ca cineva sa ma gaseasca aici si sa ma parasca la profesoara de istorie ca am plecat de la ora.
Inca alearga.Nu mai suport asta, e prea de tot!Fac un salt rapid in fata ei dar tot nu se opreste.N-am de ales, trebuie sa am incredere in ea, s-o urmez, doar e partenera mea.
In departare se vede un lac...Nu, nu este un lac, o cascada!Rosh' se opreste brusc, se lipeste de pamant si incepe sa maraie.La ce oare?Imi fac curaj si ies din tufisuri.
-Cine...
Nu se poate!E chiar presedinta clasei Aquantica...
O vad pe Roshoa alergand spre pantera Mistiquei.O Doamne, o sa am mari probleme...mari de tot!

Next: Riluri sau Lynn
[center][Imagine: 40628691.png][/center]
[center]Sanq's Rx'u! ^^[/center]



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Mervyn Academy- story and character Riluri 29 23.386 11-04-2011, 03:54 PM
Ultimul răspuns: Teki


Utilizatori care citesc acest subiect:
8 Vizitator(i)