17-08-2008, 07:16 PM
Capitolul 6:sa crezi sau sa nu crezi...
Era sambata.Era ora noua,iar Armina statea in living,auzindu-se decat zgomotul televizorului care era deschis.Insa Armina nu era atenta.Ea statea sprijinita de canapea,citind incontinuu mesajul primit de la Aaidou.O dureau acele cuvinte.Tot nu putea crede.Nu putea crede ca aceea era realitatea.Oare Aaidou chiar nu o iubise nicio data?!Armina asta credea.
- - - - -
Cu un ranjet stupid si victorios pe fata,Havin statea pe o banca,in parc,nevenindu-i sa creada ceea ce facuse.
-Cum de nu mi-a trecut prin minte chestia cu mesajul mai devreme?!spuse Havin in soapta fara ca nimeni s-o fi auzit.Am spus ca Aaidou va fi al meu si asa va fi!Nimic nu-mi va sta in cale,voi face orice ca sor'mea sa nu aiba parte de vreun pic de dragoste din partea lui.Acum trebuie sa ma gandesc la ceva,la un mod prin care sa ma intalnesc cu Aaidou,apoi totul va deveni floare la ureche!
Ceea ce facuse Havin nici prin minte nu-i trecuse Arminei.Ea continua sa stea pe canapea,cu ochii inlacrimati.Nu-si putea sterge rana din suflet.Avusese atata incredere in el,dar degeaba.Se parea ca dragostea nu era tocmai de partea ei.
Se gandi sa iasa putin,sa se plimbe,sa-si mai limpezeasca gandurile.Se imbraca cu niste blugi albastri,un tricou bleu cu modele si se incalta cu niste adidasi albastri cu dungi negre.
Afara era cam innorat.Vantul ii flutura pletele Arminei,ceea ce alcatuia un intreg peisaj trist,dar in acelasi timp melancolic.Ajunse intr-un parc,dar inainte sa-si continuie plimbarea,isi cumpara un suc,sperand ca isi va mai racori gandurile.
Se aseza pe o banca,unde incerca sa mai uite de nefericita intamplare,dar nu putu.Se uita prin imprejur.Zari un baiat care arata exact ca si Aaidou.Defapt era Aaidou.lsi indrepta privirea in alta parte,insa Aaidou o vazu.
Se indrepta spre Armina,asezandu-se pe banca,langa ea.
-Ce mai faci,frumoaso??o intreba Aaidou.
-Tu ce dracu' mai vrei?!Nu ti-e de-ajuns ca m-ai facut destul sa sufar?
-Ce-i cu tine pe tonu asta?!Si mai ales,"cu ce te-am facut sa suferi"?
-Nu te preface.Nu mai face fata aia de nevinovat.Sti foarte bine.Cred ca tu ai scris defapt mesaju' ala.Sau a facut-o persoana ta?spuse Armina nervoasa si putin sarcastica.
-Care mesaj?Ce tot vorbesti acolo?
-Mesaju' asta!!si ii arata telefonul,pe ecranul caruia era afisat mesajul.
Aaidou citi si nu-i veni sa creada.Stia foarte bine ca nu avea cum sa scrie asa ceva.Doar o iubea pe Armina.Insa nici el nu stia cum sa-i explice,cum sa-i spuna ca el defapt nu a scris acel mesaj.Insa el nu-si putea explica nici macar lui insusi.
-Dar...Armina!lntelege ca eu nu am facut asa ceva.Nu am scris EU acel mesaj.Habar n-am cum sa-ti explic.Dar nu am facut-o eu!!!
Aaidou incerca sa-i explice Arminei asa cum putea faptul ca el era nevinovat de acea intamplare si ca altcineva facuse ceea ce facuse.
-Zau?spune-i asta cuiva care te crede.
Si fara a mai continua discutia,Armina pleca,disparand pe aleile parcului.Aaidou ramasese pe banca.
-Cum dracu' o sa dovedesc ca nu eu am facut asta?!Si daca-l prind pe cel care a facut asta,il bat pana il omor!!!spuse Aaidou extrem de furios.Statu putin pe ganduri,dupa care isi aminti:
-Stiu ca odata,cand eram la scoala,Havin incerca sa flirteze cu mine,iar eu ii spuneam ca nu are sanse.Atunci ea mi-a aruncat o privire strafulgeratoare,de parca imi spunea"O sa vezi tu ce se va intampla!".Ea este.Ea a scris mesajul.Si-a falsificat numarul de la mobil si a inscenat chestia cum ca eu nu o mai iubesc.Daca o prind pe fata aia jur ca nu mai scapa cu viata din mainile mele.Dar mai intai trebuie s-o gasesc!
Armina nu stia deloc ce sa mai creada.Ori Aaidou facuse ceea ce facuse,ori altcinva era responsabil pentru asta?!Nu stia care raspuns era coresc si npotrivit pentru intrebarea "Ce s-a intamplat defapt?".
lncepuse sa ploua.Picaturile reci de apa o udau pe Armina,dar ei nu-i pasa.Era ca si cum nu mai simtea nimic.Nimic in afar de durerea din suflet,de care nu putea scapa.Continua sa se plimbe prin ploaie,fara sa observe vantul ce batea cu putere,zguduind ramurile copacilor,de pe frunzele carora se prelingeau spre pamant lacrimile reci ale ploii.
Era sambata.Era ora noua,iar Armina statea in living,auzindu-se decat zgomotul televizorului care era deschis.Insa Armina nu era atenta.Ea statea sprijinita de canapea,citind incontinuu mesajul primit de la Aaidou.O dureau acele cuvinte.Tot nu putea crede.Nu putea crede ca aceea era realitatea.Oare Aaidou chiar nu o iubise nicio data?!Armina asta credea.
- - - - -
Cu un ranjet stupid si victorios pe fata,Havin statea pe o banca,in parc,nevenindu-i sa creada ceea ce facuse.
-Cum de nu mi-a trecut prin minte chestia cu mesajul mai devreme?!spuse Havin in soapta fara ca nimeni s-o fi auzit.Am spus ca Aaidou va fi al meu si asa va fi!Nimic nu-mi va sta in cale,voi face orice ca sor'mea sa nu aiba parte de vreun pic de dragoste din partea lui.Acum trebuie sa ma gandesc la ceva,la un mod prin care sa ma intalnesc cu Aaidou,apoi totul va deveni floare la ureche!
Ceea ce facuse Havin nici prin minte nu-i trecuse Arminei.Ea continua sa stea pe canapea,cu ochii inlacrimati.Nu-si putea sterge rana din suflet.Avusese atata incredere in el,dar degeaba.Se parea ca dragostea nu era tocmai de partea ei.
Se gandi sa iasa putin,sa se plimbe,sa-si mai limpezeasca gandurile.Se imbraca cu niste blugi albastri,un tricou bleu cu modele si se incalta cu niste adidasi albastri cu dungi negre.
Afara era cam innorat.Vantul ii flutura pletele Arminei,ceea ce alcatuia un intreg peisaj trist,dar in acelasi timp melancolic.Ajunse intr-un parc,dar inainte sa-si continuie plimbarea,isi cumpara un suc,sperand ca isi va mai racori gandurile.
Se aseza pe o banca,unde incerca sa mai uite de nefericita intamplare,dar nu putu.Se uita prin imprejur.Zari un baiat care arata exact ca si Aaidou.Defapt era Aaidou.lsi indrepta privirea in alta parte,insa Aaidou o vazu.
Se indrepta spre Armina,asezandu-se pe banca,langa ea.
-Ce mai faci,frumoaso??o intreba Aaidou.
-Tu ce dracu' mai vrei?!Nu ti-e de-ajuns ca m-ai facut destul sa sufar?
-Ce-i cu tine pe tonu asta?!Si mai ales,"cu ce te-am facut sa suferi"?
-Nu te preface.Nu mai face fata aia de nevinovat.Sti foarte bine.Cred ca tu ai scris defapt mesaju' ala.Sau a facut-o persoana ta?spuse Armina nervoasa si putin sarcastica.
-Care mesaj?Ce tot vorbesti acolo?
-Mesaju' asta!!si ii arata telefonul,pe ecranul caruia era afisat mesajul.
Aaidou citi si nu-i veni sa creada.Stia foarte bine ca nu avea cum sa scrie asa ceva.Doar o iubea pe Armina.Insa nici el nu stia cum sa-i explice,cum sa-i spuna ca el defapt nu a scris acel mesaj.Insa el nu-si putea explica nici macar lui insusi.
-Dar...Armina!lntelege ca eu nu am facut asa ceva.Nu am scris EU acel mesaj.Habar n-am cum sa-ti explic.Dar nu am facut-o eu!!!
Aaidou incerca sa-i explice Arminei asa cum putea faptul ca el era nevinovat de acea intamplare si ca altcineva facuse ceea ce facuse.
-Zau?spune-i asta cuiva care te crede.
Si fara a mai continua discutia,Armina pleca,disparand pe aleile parcului.Aaidou ramasese pe banca.
-Cum dracu' o sa dovedesc ca nu eu am facut asta?!Si daca-l prind pe cel care a facut asta,il bat pana il omor!!!spuse Aaidou extrem de furios.Statu putin pe ganduri,dupa care isi aminti:
-Stiu ca odata,cand eram la scoala,Havin incerca sa flirteze cu mine,iar eu ii spuneam ca nu are sanse.Atunci ea mi-a aruncat o privire strafulgeratoare,de parca imi spunea"O sa vezi tu ce se va intampla!".Ea este.Ea a scris mesajul.Si-a falsificat numarul de la mobil si a inscenat chestia cum ca eu nu o mai iubesc.Daca o prind pe fata aia jur ca nu mai scapa cu viata din mainile mele.Dar mai intai trebuie s-o gasesc!
Armina nu stia deloc ce sa mai creada.Ori Aaidou facuse ceea ce facuse,ori altcinva era responsabil pentru asta?!Nu stia care raspuns era coresc si npotrivit pentru intrebarea "Ce s-a intamplat defapt?".
lncepuse sa ploua.Picaturile reci de apa o udau pe Armina,dar ei nu-i pasa.Era ca si cum nu mai simtea nimic.Nimic in afar de durerea din suflet,de care nu putea scapa.Continua sa se plimbe prin ploaie,fara sa observe vantul ce batea cu putere,zguduind ramurile copacilor,de pe frunzele carora se prelingeau spre pamant lacrimile reci ale ploii.
2 squirrels: one english, one romanian. Each squirrel in her tree . E. squirrel was fucking a nut. R. squirrel ask: - Are you fucking crazy? E. squirrel answer: - No, I`m fucking nuts .