Nu stiu ce cred alti dar eu am nevoie de un moment al meu in care sentimentele mele sunt cunoscute, nu stiu daca a mai fost facut un fic ca asta sau daca am nimerit categoria dar eu cred ca ar fi frumos daca sentimentele de orice fel ar fi aratate.
Pentru ca eu am venit cu ideea o sa o si incep: Eu cred ca viata e grea, asta depinde si de fiecare om cum si-o face, dar sunt oamenii care nu au de ales traiesc asa cum Dumnezeu i-a lasat fara sa se planga si totusi uni au tupeul sa se creada nedreptatiti daca ii contrazici si ai dreptate sau daca ii atingi din intaplare si incep sa faca o drama de toata frumusetea, sau alte lucruri care pur si simplu sunt prea mult. Mie una nu imi pasa daca patesc asta dar am vazut cu ochii mei cum uni oameni ajung la decizia de a incepe cu sfarsitul vieti, nu e drept, oricat de sarac ai fi si neimportant, unul la fel nu se va mai gasi pe pamant. Nu vati intrebat niciodata: "Oare ce se ascunde dupa tristetea inimi unei persoane? Cat de fericit ar putea sa te faca zambetul unei persoane care simte cu adevarat cum e sa zambesti. Cum ar fi ca un mic vis implinit sa aduca fericirea a 20 de copii? " Astea sunt doar careva intrebari marunte, stiu ca nu am dreptul sa vorbesc pentru ca si eu sunt ca alti, vad, simt intorc capul si plec, dar e gresit, e atat de gresit, nu pot sa suport asta, nu pot sa vad o mana intinsa pentru un banut si sa o ignor, dar ce as putea face? Ce putere am eu? Cum ii pot ajuta pe cei care nu ii ajuta nimeni?
Asta e o problema devenita deja un cosmar, spuneti-mi si mie va rog cum aceste harti numite bani au ajuns sa fie mai valoroase ca viata unui om? Cum ne-au facut bani viata mai usoara? Daca nar fi ei sar aplica legea junglei, deci nu zic sa nu ii avem, dar nu e drept ca uni sa aiba mai multi decat pot cheltui 10 generati de stramosi iar alti nu au nici cat sa isi hraneasca copii, apoi pe ei? "Ce sa zic, frumoasa lume, sunt madra ca sunt om, sunt madra de ce a ajuns omenirea. Eu doar scriu ceea ce vad si ce simt in fiecare zi cand ies din bloc si incep sa privesc in jurul lui, nu critic lumea, nu judec oameni, doar visez la ceva imposibil si ma gandesc pe langa ce trec fara sa observ, sau doar ma prefac ca nu observ.
Voi ce simtiti? Ce sentimente aveti? Ce vi se pare greu si de ce? Care sunt sentimentele pe care considerati ca ar trebui sa le stie si alti?
Pentru ca eu am venit cu ideea o sa o si incep: Eu cred ca viata e grea, asta depinde si de fiecare om cum si-o face, dar sunt oamenii care nu au de ales traiesc asa cum Dumnezeu i-a lasat fara sa se planga si totusi uni au tupeul sa se creada nedreptatiti daca ii contrazici si ai dreptate sau daca ii atingi din intaplare si incep sa faca o drama de toata frumusetea, sau alte lucruri care pur si simplu sunt prea mult. Mie una nu imi pasa daca patesc asta dar am vazut cu ochii mei cum uni oameni ajung la decizia de a incepe cu sfarsitul vieti, nu e drept, oricat de sarac ai fi si neimportant, unul la fel nu se va mai gasi pe pamant. Nu vati intrebat niciodata: "Oare ce se ascunde dupa tristetea inimi unei persoane? Cat de fericit ar putea sa te faca zambetul unei persoane care simte cu adevarat cum e sa zambesti. Cum ar fi ca un mic vis implinit sa aduca fericirea a 20 de copii? " Astea sunt doar careva intrebari marunte, stiu ca nu am dreptul sa vorbesc pentru ca si eu sunt ca alti, vad, simt intorc capul si plec, dar e gresit, e atat de gresit, nu pot sa suport asta, nu pot sa vad o mana intinsa pentru un banut si sa o ignor, dar ce as putea face? Ce putere am eu? Cum ii pot ajuta pe cei care nu ii ajuta nimeni?
Asta e o problema devenita deja un cosmar, spuneti-mi si mie va rog cum aceste harti numite bani au ajuns sa fie mai valoroase ca viata unui om? Cum ne-au facut bani viata mai usoara? Daca nar fi ei sar aplica legea junglei, deci nu zic sa nu ii avem, dar nu e drept ca uni sa aiba mai multi decat pot cheltui 10 generati de stramosi iar alti nu au nici cat sa isi hraneasca copii, apoi pe ei? "Ce sa zic, frumoasa lume, sunt madra ca sunt om, sunt madra de ce a ajuns omenirea. Eu doar scriu ceea ce vad si ce simt in fiecare zi cand ies din bloc si incep sa privesc in jurul lui, nu critic lumea, nu judec oameni, doar visez la ceva imposibil si ma gandesc pe langa ce trec fara sa observ, sau doar ma prefac ca nu observ.
Voi ce simtiti? Ce sentimente aveti? Ce vi se pare greu si de ce? Care sunt sentimentele pe care considerati ca ar trebui sa le stie si alti?
I'm the joker in this game called reality!:yes: