Marele om...

[oV!K!o]

Marele om...

Cand viseszi, nu e lafel....gandeste-te
Ca si tu mai demult, erai mititel.
Deapana amintiri, viseaza frumos...
Ca lana oii, lasa-te tors...
Aminteste-ti, de paradisul mititel,
Indiferent. Fetita sau baietel.
Aduti aminte de clipele frumoase,
Cand mama codite impletite-ti facea,
Sau ruptii pantaloni iti coasea.
Tata de la munca, obosit venea,
Dar chiar si atunci pe crestetul capuilui va mangaia.
Dar acum suntem aici, suntem mai mari.
Nu ne mai prefacem ca suntem : purcei, gaini sau magari.
Acum luam decizii , suntem devotati,
Chiar daca uneori, suntem afectati.
Ce ne pasa noua, suntem mari...
Dar ar fi bine noi astia ''mari'',
''Ca oameni ca noi gasim mai rar...''
Sa ne aducem aminte de mica si scurta noastra copilarie,
Casuta de carton, si-o jucarie.
Noi mari sa fim lafel, Dar inima de copil,
Tot pe ea sa o avem.


Aceasta poezie este adresata tuturor indiferent, copii adolescenti sau adulti. La copii si la adolescenti care poate cred ca sunt mari sa-si asume niste riscuri , iar la adulti pentru a nusi pierde pofta de viata si asi aduce aminte de copilaria lor. Si inca un lucru eu spun aici e gresit, frazei '' Lasa trecutul, priveste prezentul'' Uneori e bine sa privesti si trecutul si sa-ti aduci aminte cine ai fost si cine esti.

[Miranda.]

Nu mi se pare uimitoare, mai mult imi place avatarul tau =)) ( sunt mare fan Nana). Nu stiu de ce dar ceva din ea mi-a parut plictsitor.Masura nu ai avut cam de loc, si daca ai avut imi cer scuze dar nu se vede si nici nu se numara. Rima exista dar nu la toate, nu este un lucru rau fatul ca nu ai rima. Sper ca o sa evoluezi mai mult.