28-03-2009, 10:59 PM
Cam tarziu m-am decis si eu sa postez dar ce sa fac?Deci next-ul====>
5.Cand vine apusul soarelui
Ii privesc cu sila si dispret. Incerc sa-mi retrag mana insa stransoarea era mult prea puternica, scapand astfel un scrancet de durele foarte sadisfacator pentru cei trei.
-Ce s-a intamplat? intreaba cel ce nu-mi dadea drumul la mana. Pisicuta s-a incurcat in plasa si nu poate iesii? Vai, vai... Ce sa facem oare? continua in batjocora, producandu-mi o stare mai intensiva de nervi.
Atunci mi-a venit o idee. Mi-am schimbat fata in una ,,pisicoasa" apropiindu-mi corpul de cel al barbatului ce ma ,,capturase".
-Eu vreau s-o fac cu tine... si il mangai incet pe abdomen... nu si cu ei. continui aratand cu privirea catre ceilalti doi. Tu esti cel mai puternic... Vrei? intreb clipind foarte des.
Acesta a acceptat afisand un zambet sadisfacut si nerabdator pe fata. Ne-am dus pana intr-un magazin si am luat niste funii, desigur pe banii lui. Cand m-a intrebat la ce-mi trebuiesc, i-am raspuns ca face parte din ,,distractie" .
Ultima destinatie a fost o parte parasita a plajei. Acolo el a inceput sa se dezbrace. Eu ma apropii de el si ii spun ca-mi fac mai bine treaba daca-l leg pentru a avea eu controlul. Din fericire a acceptat si am facut niste noduri foarte stranse. Mi-am scuturat palmele, ridicandu-ma si spunand:
-Se pare ca eu chiar detin controlul, nu? si rad malefic. Acum trebuie sa plec. Bye-Bye, ratatule! si ii scot limba rautacios dupa care fug.
Eram mandra de mine. Pana la urma nu avusesem nevoie de Haruki si Chris. Totusi... Oare erau suparati pe mine? Ma detestau? Chiar daca uneori ma enerveaza comportamentul lor, ei mi-au devenit cei mai buni prieteni. Nimeni nu a vrut vre-odata sa mearga undeva cu mine. Toti ma considerau superioara si evitau discutiile pentru a nu ma supara.
Ma opresc din fugit si las capul in jos. Un sentiment de singuratate ma cuprinde, aruncandu-ma nemilos in strafundurile unui abis singuratic. Totul era atat de negru, de straniu. O lacrima imi umezeste obrazul si un gand intunecat imi invadeaza mintea. Insa o lumina apare in acel abis. O lumina ce-mi striga numele. O lumina ce ma tragea cu repeziciune din acea lume.
Simt cum sunt inbratisata de cineva. Pe moment nu stiam ce se intamplase. Vad doar niste suvite rosiatice si un mirosul a unui parfum cunoscut imi invada narile. Atunci realizez ca acea persoana era cea care ma scosese pentru prima data din inruneric iar acum o facea din nou.
-H-Haruki! ii raspund imbratisarii punandu-mi capul pe umarul lui.
-Unde a fost?! se rasteste la mine furios. Am intrebat de tine si ni s-a spun ca ai fost vazuta in preajma a trei barbati. Eu si Chris te-am cautat peste tot! Nu ne mai speria asa nicioadata, idioato! striga neslabind stransoarea. Nu mai plange... Nu te face deloc frumoasa... si-mi sterse lacrimile zambindu-mi incurajator. Pana atunci... nu stiam cata nevoie aveam de acel zambet. Trebuie sa-l sun si pe Chris... Si el a fost foarte ingrijorat. spuse chicotind. Isi scoase telefonul si raporta cele intamplate, inchizand nervos mai apoi telefonul.
-Ce s-a intamplat? intreb nedumerita, revenindu-mi din starea pe care tocmai o avusesem.
-Idiotul ala a avut o ,,problema" si s-a intors acasa. Firar! raspunse nervos. Hai sa mergem! si ma apuca de mana tragandu-ma dupa el.
-U-Unde? incerc sa spun, concentrandu-ma in acelasi timp si la drum.
-Sa nu distram, nu? Nu am venit pana aici pentru a pleca acasa atat de devreme. spuse luind-o la fuga, nedandu-mi in acelasi timp drumul la mana. Din nou ne tineam de mana si niste fiori imi treceau necontrolati prin corp.
Ne-am dus pe plaja unde nisipul era cald si placut. Ma pun jos pe el, privind soarele ce incepea sa oboseasca din ce in ce mai mult. Era partea mea preferata din zi. Haruki era in apa si-mi striga numele pentru a intra si eu.
Imi indrept privirea spre el ramanand neclintita cu o roseata vizibila in obraji. In lumina razelor, apa era asemenea aurului, luminandu-i corpul roscatului. Dare de apa se scurgeau de pe abdomen intorcandu-se de unde s-au desprins.
Iese lent din apa, fugind catre mine cu un zambet magic pe buze. Il priveam neintelegand sentimentul ce tocmai luase nastere inauntrul meu. Cu fiecare pas pe care-l facea, inima batea mai cu putere. Cand ajunse in dreptul meu, ma apuca de brat ridicandu-ma sus, apoi fuge catre mal chemandu-ma dupa el.
In acel moment, in mintea mea, un gand nebun nu-mi dadea liniste. Incep sa merg incet, marind mai apoi viteza din ce in ce mai mult. Cand am ajuns langa Haruki, ma ridic pe varfuri inchizand ochii si... il sarut necontrolat.
Nu stiam ca ceea ce facusem atunci va avea urmari si va provoca multe schimbari...
Va multumesc enorm de mult. Cand am vazut cate persoane au comentat nu mi-a venit sa cred :X:X . Credeam ca am facut o porcarie de fic si nu va fi citit. Sper ca v-a placut si veti mai citi :D
5.Cand vine apusul soarelui
Ii privesc cu sila si dispret. Incerc sa-mi retrag mana insa stransoarea era mult prea puternica, scapand astfel un scrancet de durele foarte sadisfacator pentru cei trei.
-Ce s-a intamplat? intreaba cel ce nu-mi dadea drumul la mana. Pisicuta s-a incurcat in plasa si nu poate iesii? Vai, vai... Ce sa facem oare? continua in batjocora, producandu-mi o stare mai intensiva de nervi.
Atunci mi-a venit o idee. Mi-am schimbat fata in una ,,pisicoasa" apropiindu-mi corpul de cel al barbatului ce ma ,,capturase".
-Eu vreau s-o fac cu tine... si il mangai incet pe abdomen... nu si cu ei. continui aratand cu privirea catre ceilalti doi. Tu esti cel mai puternic... Vrei? intreb clipind foarte des.
Acesta a acceptat afisand un zambet sadisfacut si nerabdator pe fata. Ne-am dus pana intr-un magazin si am luat niste funii, desigur pe banii lui. Cand m-a intrebat la ce-mi trebuiesc, i-am raspuns ca face parte din ,,distractie" .
Ultima destinatie a fost o parte parasita a plajei. Acolo el a inceput sa se dezbrace. Eu ma apropii de el si ii spun ca-mi fac mai bine treaba daca-l leg pentru a avea eu controlul. Din fericire a acceptat si am facut niste noduri foarte stranse. Mi-am scuturat palmele, ridicandu-ma si spunand:
-Se pare ca eu chiar detin controlul, nu? si rad malefic. Acum trebuie sa plec. Bye-Bye, ratatule! si ii scot limba rautacios dupa care fug.
Eram mandra de mine. Pana la urma nu avusesem nevoie de Haruki si Chris. Totusi... Oare erau suparati pe mine? Ma detestau? Chiar daca uneori ma enerveaza comportamentul lor, ei mi-au devenit cei mai buni prieteni. Nimeni nu a vrut vre-odata sa mearga undeva cu mine. Toti ma considerau superioara si evitau discutiile pentru a nu ma supara.
Ma opresc din fugit si las capul in jos. Un sentiment de singuratate ma cuprinde, aruncandu-ma nemilos in strafundurile unui abis singuratic. Totul era atat de negru, de straniu. O lacrima imi umezeste obrazul si un gand intunecat imi invadeaza mintea. Insa o lumina apare in acel abis. O lumina ce-mi striga numele. O lumina ce ma tragea cu repeziciune din acea lume.
Simt cum sunt inbratisata de cineva. Pe moment nu stiam ce se intamplase. Vad doar niste suvite rosiatice si un mirosul a unui parfum cunoscut imi invada narile. Atunci realizez ca acea persoana era cea care ma scosese pentru prima data din inruneric iar acum o facea din nou.
-H-Haruki! ii raspund imbratisarii punandu-mi capul pe umarul lui.
-Unde a fost?! se rasteste la mine furios. Am intrebat de tine si ni s-a spun ca ai fost vazuta in preajma a trei barbati. Eu si Chris te-am cautat peste tot! Nu ne mai speria asa nicioadata, idioato! striga neslabind stransoarea. Nu mai plange... Nu te face deloc frumoasa... si-mi sterse lacrimile zambindu-mi incurajator. Pana atunci... nu stiam cata nevoie aveam de acel zambet. Trebuie sa-l sun si pe Chris... Si el a fost foarte ingrijorat. spuse chicotind. Isi scoase telefonul si raporta cele intamplate, inchizand nervos mai apoi telefonul.
-Ce s-a intamplat? intreb nedumerita, revenindu-mi din starea pe care tocmai o avusesem.
-Idiotul ala a avut o ,,problema" si s-a intors acasa. Firar! raspunse nervos. Hai sa mergem! si ma apuca de mana tragandu-ma dupa el.
-U-Unde? incerc sa spun, concentrandu-ma in acelasi timp si la drum.
-Sa nu distram, nu? Nu am venit pana aici pentru a pleca acasa atat de devreme. spuse luind-o la fuga, nedandu-mi in acelasi timp drumul la mana. Din nou ne tineam de mana si niste fiori imi treceau necontrolati prin corp.
Ne-am dus pe plaja unde nisipul era cald si placut. Ma pun jos pe el, privind soarele ce incepea sa oboseasca din ce in ce mai mult. Era partea mea preferata din zi. Haruki era in apa si-mi striga numele pentru a intra si eu.
Imi indrept privirea spre el ramanand neclintita cu o roseata vizibila in obraji. In lumina razelor, apa era asemenea aurului, luminandu-i corpul roscatului. Dare de apa se scurgeau de pe abdomen intorcandu-se de unde s-au desprins.
Iese lent din apa, fugind catre mine cu un zambet magic pe buze. Il priveam neintelegand sentimentul ce tocmai luase nastere inauntrul meu. Cu fiecare pas pe care-l facea, inima batea mai cu putere. Cand ajunse in dreptul meu, ma apuca de brat ridicandu-ma sus, apoi fuge catre mal chemandu-ma dupa el.
In acel moment, in mintea mea, un gand nebun nu-mi dadea liniste. Incep sa merg incet, marind mai apoi viteza din ce in ce mai mult. Cand am ajuns langa Haruki, ma ridic pe varfuri inchizand ochii si... il sarut necontrolat.
Nu stiam ca ceea ce facusem atunci va avea urmari si va provoca multe schimbari...
Va multumesc enorm de mult. Cand am vazut cate persoane au comentat nu mi-a venit sa cred :X:X . Credeam ca am facut o porcarie de fic si nu va fi citit. Sper ca v-a placut si veti mai citi :D