03-07-2008, 05:59 PM
Cap 1
O zi de scoala
O dimineata calduroasa de septembrie. Soarele isi arunca razele vii si jucause peste orasul Tokio. Zarva si galagia nu lipseste nici ea iar emotia unui nou an scolar este prezenta in inimile tuturor elevilor ce incep acum clasa a-9-a. In curtea scolii,plina de speranta , cuvinte spuse pe jumatate sau uneori care nici nu au apucat sa fie rostite, Sentaro , un baiat brunet cu ochii albastri lasati in pamant,astepta alaturi de colegii sai primul clopotel din acel an.Acesta isi facu repede " aparitia" spre fericirea tinerilor, dar nu si pentru Sentaro. Acesta inca privea in jos, parca dorea sa descopere un raspuns ingropat undeva ...undeva departe. Totusi trecu si peste faza asta si isi urma prietenii cu pasi sprinteni si un zambet cam chinuit in coltul gurii spre noua lor clasa. Ajuns inauntru isi stabili un loc, cel mai retras care se putea si anume in ultima banca. Adora sa stea acolo deoarece niciodata profesorul nu-l zarea atunci cand atipea sau cand disparea pe furis din ora in cautare de distractii. Nu era deloc sociabil asa ca respingea pe toata lumea care dorea sa stea cu el in banca sub pretextul : ''vreau se fiu singur". l Isi atinti privirea pe tavan cum obisnuia sa faca atunci cand era plictisit si incepu sa-si spuna in gand :"N-am avut ce face..off trebuia sa raman acasa,e o pierdere de vreme cu scoala asta". Se aseza mai bine , lasandu-se cu capul pe speteaza scaunului apoi inchise ochii. Astepta in liniste sa-si primeasca cartile ,fara sa se sinchiseasca macar sa se ridice atunci cand profesorul intra in clasa.Acesta ii arunca o privire de ura si dispret printre " multumescul" rostit cu jumatate de gura la vederea cartii de matematica pe care o arunca fara macar s-o rasfoiasca in ghiozdan. Celelate carti ii urmara calea la scurt timp dupa. Brunetul ofta apoi reveni intr-o pozitie relativ normala..numai piciorul pus pe banca ii trada tinuta de elev silitor. Asta si zambetul prostesc pe care l-a afisat la auzul cuvintelor profesorului sau:" Avem un coleg nou, dragi elevi, el este Ryuku Sakano." Era un baiat inalt ca si Sentaro cu un corp bine lucrat,destul de puternic la prima vedere, se zarea conturul abdomenului prin bluza alba mulata. Purta niste blugi inchisi la culoare iar in mana ii atarna nelipsitul rucsac. Profesorul ii indica un loc liber unde sa se aseze iar baiatul facu cum i s-a zis. Problema era ca locul acela liber era fix langa Sentaro care privea buimacit spre noul sau coleg de banca. Se obisnuise sa stea singur, linistit dar acum ca venise " namila aia caraghioasa" langa el il indispunea total. Totusi incerca sa isi controleze furia printr-o lovitura " accidentala" in Ryuku. Blondul de langa el il privea cu ochii ca de catelus in speranta ca ii va cere scuze dar dupa ce vazu ca Sentaro nici nu il priveste se intoarce cu spatele la el injurand ceva in soapta.
O zi de scoala
O dimineata calduroasa de septembrie. Soarele isi arunca razele vii si jucause peste orasul Tokio. Zarva si galagia nu lipseste nici ea iar emotia unui nou an scolar este prezenta in inimile tuturor elevilor ce incep acum clasa a-9-a. In curtea scolii,plina de speranta , cuvinte spuse pe jumatate sau uneori care nici nu au apucat sa fie rostite, Sentaro , un baiat brunet cu ochii albastri lasati in pamant,astepta alaturi de colegii sai primul clopotel din acel an.Acesta isi facu repede " aparitia" spre fericirea tinerilor, dar nu si pentru Sentaro. Acesta inca privea in jos, parca dorea sa descopere un raspuns ingropat undeva ...undeva departe. Totusi trecu si peste faza asta si isi urma prietenii cu pasi sprinteni si un zambet cam chinuit in coltul gurii spre noua lor clasa. Ajuns inauntru isi stabili un loc, cel mai retras care se putea si anume in ultima banca. Adora sa stea acolo deoarece niciodata profesorul nu-l zarea atunci cand atipea sau cand disparea pe furis din ora in cautare de distractii. Nu era deloc sociabil asa ca respingea pe toata lumea care dorea sa stea cu el in banca sub pretextul : ''vreau se fiu singur". l Isi atinti privirea pe tavan cum obisnuia sa faca atunci cand era plictisit si incepu sa-si spuna in gand :"N-am avut ce face..off trebuia sa raman acasa,e o pierdere de vreme cu scoala asta". Se aseza mai bine , lasandu-se cu capul pe speteaza scaunului apoi inchise ochii. Astepta in liniste sa-si primeasca cartile ,fara sa se sinchiseasca macar sa se ridice atunci cand profesorul intra in clasa.Acesta ii arunca o privire de ura si dispret printre " multumescul" rostit cu jumatate de gura la vederea cartii de matematica pe care o arunca fara macar s-o rasfoiasca in ghiozdan. Celelate carti ii urmara calea la scurt timp dupa. Brunetul ofta apoi reveni intr-o pozitie relativ normala..numai piciorul pus pe banca ii trada tinuta de elev silitor. Asta si zambetul prostesc pe care l-a afisat la auzul cuvintelor profesorului sau:" Avem un coleg nou, dragi elevi, el este Ryuku Sakano." Era un baiat inalt ca si Sentaro cu un corp bine lucrat,destul de puternic la prima vedere, se zarea conturul abdomenului prin bluza alba mulata. Purta niste blugi inchisi la culoare iar in mana ii atarna nelipsitul rucsac. Profesorul ii indica un loc liber unde sa se aseze iar baiatul facu cum i s-a zis. Problema era ca locul acela liber era fix langa Sentaro care privea buimacit spre noul sau coleg de banca. Se obisnuise sa stea singur, linistit dar acum ca venise " namila aia caraghioasa" langa el il indispunea total. Totusi incerca sa isi controleze furia printr-o lovitura " accidentala" in Ryuku. Blondul de langa el il privea cu ochii ca de catelus in speranta ca ii va cere scuze dar dupa ce vazu ca Sentaro nici nu il priveste se intoarce cu spatele la el injurand ceva in soapta.