03-01-2011, 03:45 PM
Orele trecusera si ma simteam extrem de obosita,desi era doar prima zi.Mi-am pus haina,mi-am luat geanta si am plecat grabita catre hol.Imi scosesem telefonul pentru a ma uita la ceas,constatand faptul ca era ora 18:00 iar afara cerul parca era din carbuni.Atunci l-am vazut..Era atat de frumos,avea un chip angelic si un par atat de blond,exact ca lantisorul meu de aur.Imi zambi discret dupa care se indrepta catre mine:
-Heii..nu te-am mai vazut prin scoala,imi zise,cu un suras cald.
-Sunt noua,azi a fost prima mea zi.
-Robert ma numesc.
-Maya,incantata.
-Maya..fiind prima ta zi aici,nu cred ca cunosti destul de bine locurile astea.
-Ma descurc,ii zic eu,linistindu-l.
-Hai ca te conduc acasa!
-Nu,merci,sunt bine,te asigur.
-Ok..ne vedem maine,iti mai arat scoala.
-Pa,Robert!
Tanarul blond se indrepta catre baie,iar eu porneam catre acasa.Eram extenuata,dar gandul ca deja imi facusem doi amici,ma destindea cat de cat.
Ajunsesem acasa,surpinsa fiind de faptul ca nu l-am gasit pe badaran acolo,din nou.
-Buna,draga.Cum a fost la scoala?
-Hmmm...a fost bine..ha ha,mama,ma bucur mult ca ala nu a mai trecut pe aici sa "poarte el grija tuturor".
-Daca te referi la Octavian,a fost mai devreme sa vada daca este totul in regula cu apartamentul,dar a plecat repede,spunand ca are treaba la circ.Stiai ca e un super acrobat?
-Mm..da..normal,putea sa nu se laude?
Eram furioasa.Cum putea excitatul ala sa vina mereu acasa la noi?Trebuia sa stea departe.Vreau sa zic,ce naiba,avem si noi o viata,poate ca tata nu e aici,dar asta nu inseamna ca avem nevoie de prezenta altui tip.Cel putin nu eu.
-Unde te duci?Maya,nu iti dau voie sa umbli singura cand e intuneric intr-un oras strain!
-Mama,calmeaza-te..Ma duc sa imi cumpar ceva dulce si un manual la engleza.Ai nevoie de ceva?
-Nu,draga..Te rog,te rog mult,ai mare grija!
-Voi avea.
Eram surprinsa ca reusisem sa o pacalesc atat de usor.Deobicei se prindea cand planuiam ceva..
Dar stiam exact care e tinta mea.Circul Trix.Trebuia sa am o discutie cu tipul ala,si de data asta,nu va mai reusi sa ma sperie.Imi face ceva,incep sa tip,oamenii de acolo sau de pe strada vor trebui sa ma ajute.Am sa il si musc de va fi nevoie!
Ajunsa in fata cortului,in mintea mea se nasteau...flashbackuri.Nu vroiam sa imi mai aduc aminte de ceea ce se intamplase cu doua luni si ceva in urma,chiar deloc.Eram atat de curioasa sa vad..cum se antrenau cei de acolo.M-am dus sa privesc prin una dintre crapaturile cortului.Inima mea nu mai pulsa.Era el,era Octavian,il puteam vedea cu usurinta prin acea gaura.
"Cat de gratios executa fiecare miscare..",gandeam eu.
Il puteam vedea cum face toate acele numere grele,parca imposibil de executat,ireale.Era mai bun decat toti ceilalti.Cred ca avea dreptate,avea o mare pasiune pentru circ,doar a muncit de mic.Incercam sa imi mut mereu pozitia,pentru a-i vedea mai bine pe cei dinauntru.Dandu-ma cu un pas in stanga,am lovit,din greseala niste tevi uriase.Impactul a fost atat de puternic,incat si eu am tresarit.
"Proasta mai esti,Maya,mare proasta".
-Ce cauti aici?
"Gaseste-ti cuvintele..repede...trebuie sa iti gasesti cuvintele.."
-Am venit ca sa am o discutie serioasa cu tine,accentuand,cu un glas tare,adjectivul.
Pufnind in ras,el m-a intrebat:
-Chiar asa?Ultima "discutie" nu ti-a fost de fost de ajuns?
Ma inrosisem.Simteam asta.Simteam cum buzele imi iau foc,obrajii imi iau foc,inima imi ia foc.Niciodata nu reusisem sa ma simt comfortabil in prezenta unui baiat,barbat.
-E vorba despre mama mea,ii zic eu,cu privirea in pamant.
-O doamne,s-a intamplat ceva?De abia am vizitat-o si..
-Tocmai asta e problema!Nu te mai baga in viata noastra!Mama si cu mine ne putem purta singure de grija,ti-am mai spus si iti repet,Octav!
-Asa e,mama ta e o femeie matura,care isi poate purta singura de grija,spre deosebire de tine.
-Inca nu te-ai potolit?il intreb eu,ridicand tonul.
-Eu sa ma potolesc?rase el puternic.Hai,nu mai face pe isterica.
Nu am mai suportat si in acel moment am ridicat piciorul drept,tragandu-i puternic,una intre picioare.
-Ahhh!!!!
Barbatul tipa tare,injurand,apoi cazand la pamant.Continua sa se vaite ca o fetita.
-Stai departe de mine.Sa nu ma mai atingi vreodata.Si sa nu ma mai iei peste picior vreodata,altfel,te voi lua eu peste locul unde te doare cel mai tare.Ai inteles?il intreb eu calma,la ureche,apoi fugind repede catre casa.
Octavian continua sa tipe si sa injure,iar colegii lui se napustisera repede pentru a vedea ce se intampla.
Urcand scarile blocului,mi-am amintit ceea ce tocmai facusem,razand,fiind oarecum mandra ca reusisem sa il potolesc si eu,la randul meu pe nesuferit.
-Maya,ai gasit ceea ce vroiai?
La aceasta intrebare,am incremenit.Uitasem complet.Dar am schimbat subiectul,povestindu-i despre prima mea zi la scoala.
-Heii..nu te-am mai vazut prin scoala,imi zise,cu un suras cald.
-Sunt noua,azi a fost prima mea zi.
-Robert ma numesc.
-Maya,incantata.
-Maya..fiind prima ta zi aici,nu cred ca cunosti destul de bine locurile astea.
-Ma descurc,ii zic eu,linistindu-l.
-Hai ca te conduc acasa!
-Nu,merci,sunt bine,te asigur.
-Ok..ne vedem maine,iti mai arat scoala.
-Pa,Robert!
Tanarul blond se indrepta catre baie,iar eu porneam catre acasa.Eram extenuata,dar gandul ca deja imi facusem doi amici,ma destindea cat de cat.
Ajunsesem acasa,surpinsa fiind de faptul ca nu l-am gasit pe badaran acolo,din nou.
-Buna,draga.Cum a fost la scoala?
-Hmmm...a fost bine..ha ha,mama,ma bucur mult ca ala nu a mai trecut pe aici sa "poarte el grija tuturor".
-Daca te referi la Octavian,a fost mai devreme sa vada daca este totul in regula cu apartamentul,dar a plecat repede,spunand ca are treaba la circ.Stiai ca e un super acrobat?
-Mm..da..normal,putea sa nu se laude?
Eram furioasa.Cum putea excitatul ala sa vina mereu acasa la noi?Trebuia sa stea departe.Vreau sa zic,ce naiba,avem si noi o viata,poate ca tata nu e aici,dar asta nu inseamna ca avem nevoie de prezenta altui tip.Cel putin nu eu.
-Unde te duci?Maya,nu iti dau voie sa umbli singura cand e intuneric intr-un oras strain!
-Mama,calmeaza-te..Ma duc sa imi cumpar ceva dulce si un manual la engleza.Ai nevoie de ceva?
-Nu,draga..Te rog,te rog mult,ai mare grija!
-Voi avea.
Eram surprinsa ca reusisem sa o pacalesc atat de usor.Deobicei se prindea cand planuiam ceva..
Dar stiam exact care e tinta mea.Circul Trix.Trebuia sa am o discutie cu tipul ala,si de data asta,nu va mai reusi sa ma sperie.Imi face ceva,incep sa tip,oamenii de acolo sau de pe strada vor trebui sa ma ajute.Am sa il si musc de va fi nevoie!
Ajunsa in fata cortului,in mintea mea se nasteau...flashbackuri.Nu vroiam sa imi mai aduc aminte de ceea ce se intamplase cu doua luni si ceva in urma,chiar deloc.Eram atat de curioasa sa vad..cum se antrenau cei de acolo.M-am dus sa privesc prin una dintre crapaturile cortului.Inima mea nu mai pulsa.Era el,era Octavian,il puteam vedea cu usurinta prin acea gaura.
"Cat de gratios executa fiecare miscare..",gandeam eu.
Il puteam vedea cum face toate acele numere grele,parca imposibil de executat,ireale.Era mai bun decat toti ceilalti.Cred ca avea dreptate,avea o mare pasiune pentru circ,doar a muncit de mic.Incercam sa imi mut mereu pozitia,pentru a-i vedea mai bine pe cei dinauntru.Dandu-ma cu un pas in stanga,am lovit,din greseala niste tevi uriase.Impactul a fost atat de puternic,incat si eu am tresarit.
"Proasta mai esti,Maya,mare proasta".
-Ce cauti aici?
"Gaseste-ti cuvintele..repede...trebuie sa iti gasesti cuvintele.."
-Am venit ca sa am o discutie serioasa cu tine,accentuand,cu un glas tare,adjectivul.
Pufnind in ras,el m-a intrebat:
-Chiar asa?Ultima "discutie" nu ti-a fost de fost de ajuns?
Ma inrosisem.Simteam asta.Simteam cum buzele imi iau foc,obrajii imi iau foc,inima imi ia foc.Niciodata nu reusisem sa ma simt comfortabil in prezenta unui baiat,barbat.
-E vorba despre mama mea,ii zic eu,cu privirea in pamant.
-O doamne,s-a intamplat ceva?De abia am vizitat-o si..
-Tocmai asta e problema!Nu te mai baga in viata noastra!Mama si cu mine ne putem purta singure de grija,ti-am mai spus si iti repet,Octav!
-Asa e,mama ta e o femeie matura,care isi poate purta singura de grija,spre deosebire de tine.
-Inca nu te-ai potolit?il intreb eu,ridicand tonul.
-Eu sa ma potolesc?rase el puternic.Hai,nu mai face pe isterica.
Nu am mai suportat si in acel moment am ridicat piciorul drept,tragandu-i puternic,una intre picioare.
-Ahhh!!!!
Barbatul tipa tare,injurand,apoi cazand la pamant.Continua sa se vaite ca o fetita.
-Stai departe de mine.Sa nu ma mai atingi vreodata.Si sa nu ma mai iei peste picior vreodata,altfel,te voi lua eu peste locul unde te doare cel mai tare.Ai inteles?il intreb eu calma,la ureche,apoi fugind repede catre casa.
Octavian continua sa tipe si sa injure,iar colegii lui se napustisera repede pentru a vedea ce se intampla.
Urcand scarile blocului,mi-am amintit ceea ce tocmai facusem,razand,fiind oarecum mandra ca reusisem sa il potolesc si eu,la randul meu pe nesuferit.
-Maya,ai gasit ceea ce vroiai?
La aceasta intrebare,am incremenit.Uitasem complet.Dar am schimbat subiectul,povestindu-i despre prima mea zi la scoala.