Life Hurts

[Addeh]

@ L.I.P.(S). - Well, incerc sa iau in considerare sfaturile tale, iti multumsc (,) ca citesti. Sper ca de data asta, n-am mai scapat nicio cacofonie:))
@ WonderCaT - Pai fi sigura ca Josh o sa fie tareee gelos ^^ Ma bucur ca esti happy.
@ LoLix - Am incercat sa lucrez la acest fic, caci da, chiar pare inspirat din realitate. Si mai incolo o sa vezi ca va fi si mai multa "realitate".
@ ܔܓܜRinܜܔܓ‏ - Rin, ma bucur ca ai trecut pe aici. Da, este mai normal:)) Insa urmatorul nu cred ca va fi asa...
@ ss.naruto - Intuiesti bine. >:)
@ Kica' - Ti-am mai zis odata, nu credeam ca il citisesi pana sa te inregistrezi. Ma simt mai mult decat onorata. Tnx`
@ MiraA - Se pare ca am postat mai repede, si asta e ca am racit... Cand sunt racita, am inspiratie:)) Calm down, nu e tarziu. Ai venit la fix. :]

Capitolul 9

Ma simteam ca o bucata de piatra inutila, nu ma mai puteam misca. De ce a trebuit sa ma sune? Respiratia mi se ingreuna din ce in ce mai mult.
- Uimita? Aud vocea lui Eric, trezindu-ma din transa. Parca ii vad chipul cu acelasi ranjet, atat de sfidator.
- De… Ce ma suni? Il intreb eu cu o voce joasa, dar in acelasi timp, pe un ton agitat si nelinistit.
- Ah, vroiam sa-i aud glasul surioarei mele mai mici. Chiar imi fac griji pentru tine.
- Iti faci griji ?! Eric, esti atat de prefacut! Nu pot sa cred ca dupa cate mi-ai facut, mai indraznesti sa ma suni sip e deasupra sa ma minti! De fapt, nu pot sac red ca am trait in aceeasi casa, sub acelasi acoperis! Rostesc, accentuand ultimele cuvinte.
Mi-am pierdut cumpatul, infruntandu-l.
Ii aud rasul characteristic la celalalt capat al telefonului, apoi se opreste brusc si mi se adreseaza pe un ton cat se poate de serios.
- Nu mai dramatiza. Nu am facut cine stie ce, a fost doar sex.
“ Cum ?! Cred ca glumeste! “
- Jigodie ordinara! Sa nu indraznesti sa ma mai suni vreodata!
Dupa ce mi-am terminat spusele si reprosurile, ii inchid telefonul, nu as mai suporta alte umilinte din partea lui.
Cu lacrimi in ochi, urc sus in camera, aruncandu-ma pe pat. Incep sa suspin adanc si sa plang, patand lenjeria cafenie a patului.
M-a umilit din nou. ” A fost doar sex ?! “ A fost pierderea virginitatii mele! Ce o sa fac, cand o sa-l vad pe Michael? Michael… N- Nu trebuie sa afle despre Eric, despre asta. In niciun caz!
Incerc sa ma calmez privind tavanul de un alb imaculat. Intr-un final, cad intr-un somn adanc.


***

Ma trezeste alarma deranjanta a ceasului, obligandu-ma sa-mi deschid ochii. Lumina orbitoare a soarelui ma intampina cu stralucirea sa.
- Te-ai trezit? Aud deodata glasul cuiva, vocea lui…
- Michael! Ce faci aici ?! il intreb eu , aproape cazand din pat.
Ma priveste bland, cu acelasi zambet dulce, stand pe un scaun din apropiere, asteptand probabil sa ma trezesc. De cat timp este aici oare?
- Pai m-am gandit sa vin sa te conduc la scoala, mergem impreuna. Bunica ta mi-a dat voie sa vin in camera ta, este o persoana deosebita, ba chiar mi s-a adresat cu “fiule”.
Pufneste intr-un ras, facandu-ma sip e mine sa zambesc scurt. Of, bunica.
- Haide, o sa intarziem. Am venit cu masina, continua el, sarutandu-ma incet pe buze, apoi pe gat. Eu imi inchid ochii parca uitand de tot, dar nu si de Eric. Rup sarutul privindu in alta parte, doar sa nu ma pierd in abisul ochilor sai.
Iese din camera, lasandu-ma singura sa ma pregatesc de scoala.
De data aceasta, ma imbrac “normal”, exclud uniforma. Imi iau o pereche de blugi inchisi la culoare, simpli, o bluza maronie, iar jacheta rosie imi completeaza tinuta. Parul mi-l prind intr-un mod finut, adaugand la final o agrafa micuta. Imprastii cativa stropi de parfum, parfumul meu Pure Blanca si constat ca totul este in regula. Ies afara, cautandu-l pe Michael. Briza racoroasa a vantului ma reimprospateaza. In aer, simt un miros proaspat, parca ar fi aroma parfumului barbatesc Patrick Dempsey Legacy.
- Hmm… Mirosi bine.
Ii simt respiratia calda a roscatului pe gat, facandu-ma sa tresar. Ma ia de mana, iar eu rosesc puternic la acest gest. Galant, ma ajuta sa urc in masina sa, un Lambourghini Gallardo de un negru metalizat. Se pare ca imi exprim totusi, admiratia pentru masini.
Pe tot drumul, nu am spus nimic, doar am privit pe fereastra, framantandu-mi mainile din cauza agitatie ce pusese stapanire pe mine. Oftez adanc, lasandu-mi capul pe geamul masinii, continuand sa privesc.
Nici macar cu ajutorul roscatului nu pot uita spusele lui Eric, nu pot uita acea zi nefericita.

Drumul nu a durat mai mult de cincisprezece minute. Ma pregatesc sa ies din masina, dar cel de langa mine ma ia de dupa gat, sarutandu-ma lung. Chiar daca nu este primul meu sarut, tot am senzatia de nou, nu ma pot obisnui cu saruturile sale. Fata de Eric, Michael este dulce si pasional. Parca miliarde de fluturi mici ma distrug pe interior.
Atingerile sale ma fac sa tresar puternic. Coboara cu sarutarile pe gat, muscand pe alocuri si lasand cateva semne rosiatice.
- Michael, ar trebui sa ne oprim, ii spun eu, constatand ca s-a ajuns cam departe dupa parerea mea.
El isi cere scuze, dupa care ma imbratiseaza calduros, dandu-mi o atingere cu ale sale buze pe fruntea-mi, calmandu-ma.
Nu mai dureaza mult si o sa incep sa cad, o sa ma pierd in soaptele sale, in atingerile sale atat de blande. Suna… Special.