10-09-2011, 09:20 PM
Mulțumesc fetelor pentru comentarii. Mă bucur că v-a plăcut. Cât despre virgula aia... sunt obișnuită de pe mess să las spații între virgule sau orice alte semne de punctuație, dar în ficuri mă stăpânesc întotdeauna... tocmai pentru că dă un aspect urât textului... dar e foarte posibil să îmi mai scape uneori câte o chestie de genul, și pe parcurs la fel.
Hmm... de continuat ficurile până la capăt recunosc că nu pe toate le continui. Adică... majoritatea nu xDD... dar nu fiindcă m-aș fi plictisit de idee sau nu aș mai avea inspirație, că aia vine odată ce mă pun cu burta pe text... dar pur și simplu... uit... sau mă iau cu altele. Dunno , sper să nu fac așa și cu ăsta pentru că și mie îmi place mult ideea.
Așaaa... acum next-uuuul =D !
Mi-am dat bretonul la o parte din ochi cu un aer de gigolo, aruncându-i celui care mă intervieva un zâmbet cuceritor. Nu eram nici gay, nici cine știe ce disperat să iau jobul. Știam că voi lua jobul, încă din prima clipă în care am pășit în așa-zisul Club Madison, dar mă știam atât de bun la ceea ce făceam încât nu am rezistat să nu îmi dau în petic puțin. Îmi plăcea atenția, recunosc. Și nu mi se părea un lucru rău sau cine știe ce scandalos din moment ce știam că aveam și motive pentru care să primesc atenție.
-Și... câți ani de experiență ziceai că ai ? întrebă încă odată intervievatorul, celălalt barman cu care aveam să lucrez de-acum încolo. Nu i-am reținut numele, dar știu că era ceva cu M. Mike? Matt?
-Vreo doi-trei, răspund eu iar, fără să las să mi se vadă plictiseala în voce.
-Aha... făcu el, și aproape că m-am ridicat să îi trag una peste ceafă. Ești prost sau prost ? Știm deja amândoi că o să mă angajezi, de ce mai lungim inutil porcăria asta ?!
-Am auzit că e un club destul de frecventat... comentez eu uitându-mă prin jur. Etajul la care mă aflam ( pentru că deja știam prea bine ce se afla sub picioarele mele , la subsol ) era destul de mișto decorat, nu aș putea zice că îmi displăcea, dar se vedea prea bine de la prima căutătură că era un loc de fițe. Mobila avea un aspect elegant, dar modern, exact ca în filmele cu bogătași, iar dacă mă uitam mai atent puteam chiar să văd semnăturile designerilor. Era totul la comandă, fără doar și poate.
Tejgheaua îmi plăcea, iar în spate totul era foarte bine organizat. Dar nu aveam să lucrez aici. Prea liniștit etajul ăsta. Eu aveam să îmi fac damblaua jos, printre animatoare și chelnerițe focoase, cu muzica răsunându-mi în urechi și adrenalina crescându-mi.
-Ăă... da... nici nu se putea altfel, zic eu, răspunse el afișând un zâmbet amuzat în colțul gurii, de parcă spusesem ceva destul de ridicol.
-Adică? fac eu, neștiind cum altfel să îl iau.
-Patroana nu e chiar de colo.
-Hopaa... șefa e o femeie ?!
Știu că nu a fost tocmai drăguț sau deștept din partea mea să reacționez așa, dar nu m-am putut controla. Nu aveam nici un habar de conducerea locului, nu auzisem nimic privitor la asta, dar am bănuit instinctiv că e vorba de un bărbat. Femeile nu erau nicidecum cu genul ăsta de treburi, mai ales având în vedere ce bine le mergea treaba pe-aici. Răspunsul lui m-a cam lăsat mască, și dacă nu îmi aminteam să închid la timp gura și să îmi recompun expresia feței, rămâneam prost încă vreo douăzeci de minute. Nu era un lucru obișnuit să auzi asemenea chestii. Și să spun drept, mă șoca și chiar enerva la culme să știu că aveam să lucrez pentru o femeie.
-Da, râse tipul, fără să își ridice ochii din dosarul meu.
Aveam recomandări foarte bune, nici nu mă îngrijoram de asta. În schimb, altceva-mi venea în minte acum...
-Șii... cam cât de bătrână e tipa?
-Ăă... măi, să-ți spun sincer, nu știu câți ani are, dar e destul de tânără. Undeva în jur de 25-26, cam așa... din ce știu eu... dar nu lucrez aici decât de doi ani.
-25 ?!
Dacă era vreo hoașcă bătrână și singură, cu două pisici acasă, îmi era numai bine. N-oi fi eu cine știe ce în vârstă, la ăștia 19-20 de ani ai mei, dar la urma urmei, jocul era același. Să prostești o femeie nu era greu, orice gen de femeie ar fi, și eu pot să mă laud că deprinsesem îndeajuns de bine schemele de cucerit, dacă tot e să vorbim de așa ceva. Sincer, mi-ar fi mers la inimă să ajung odată sau de vreo două ori în patul patroanei, apoi și în inimioara ei. Ca barman, aș fi dat lovitura. Iar ca bărbat... ce pot să zic, doar nu zice nimeni să stau numai pe lângă ea, nu ? Sunt un om generos, atâta lucru pot să zic și eu de mine. Și când vine vorba de populația feminină, mă sacrific întotdeauna. Îmi e imposibil să îmi ofer serviciile unei singure femei, când văd că atâtea altele au nevoie.
Dar așa... știind că e tânără șefa... hmmm... mai greuț cu iubăreala, dar dacă am destulă răbdare, în jumătate de an, a mea e. Hai, maxim un an. Nu-i greu deloc, dar trebuie eu să văd cum să o iau. Măi, oriunde și oricum m-aș uita, clubul ăsta era locul perfect pentru mine !
-Da, râse iar Mike ăla. E destul de tânără, știu. Și e ciudat că are asemenea afaceri pe-aici, dar e încă una de bani gata, n-ai ce-i face.
Am râs și eu alături de el. În secunda următoare el tresare violent și sare, speriat:
-Dar să nu îi zici că știi asta de la mine, da ?
-Stai liniștit, frate. Ești pe mâini bune cu mine.
-Ah, bine... oftă el ușurat, apoi mai stă puțin și revine la dosar. Oricum, vâd aici că ai niște recomandăăăări...
Am zâmbit. Lucrasem la unele dintre cele mai bune baruri si discoteci, nu se putea să nu îi placă ce vedea acolo. Mai ales că aveam recomandări de unii dintre clienții influenți care-și puseseră pata pe mine. Nu eram gay, dar când venea vorba de profit, nu mă dădeam în lături de la nimic.
-Să-ți spun drept, ești cam cel mai bun peste care-am dat până acum. Și numai un ochi ce-am aruncat pe CV-ul tău și-am cam știut din prima că pe tine o să te luăm. Nu ar trebui să îți zic asta chiar așa, și mai ales nu acum, dar na... îmi ești simpatic, cred că o să ne înțelegem. Bun venit în breaslă !
Am râs ușor, strângându-i mâna. Știam prea bine că avea să se ajungă aici. Mi se părea de treabă omul, deși un pic cam pămpălău... un romantic de-ăla. Mai rar cu de-al d-ăștia, dar na... Nu avea să fie mare concurență oricum.
-Mersi. Sunt Alan, îmi pare bine. Mike ziceai ?
-Michael...
-Deci Michael, zi-mi și mie... cum e cu animatoarele pe-aici ?
Hmm... de continuat ficurile până la capăt recunosc că nu pe toate le continui. Adică... majoritatea nu xDD... dar nu fiindcă m-aș fi plictisit de idee sau nu aș mai avea inspirație, că aia vine odată ce mă pun cu burta pe text... dar pur și simplu... uit... sau mă iau cu altele. Dunno , sper să nu fac așa și cu ăsta pentru că și mie îmi place mult ideea.
Așaaa... acum next-uuuul =D !
Chapter Two - Angajarea
Mi-am dat bretonul la o parte din ochi cu un aer de gigolo, aruncându-i celui care mă intervieva un zâmbet cuceritor. Nu eram nici gay, nici cine știe ce disperat să iau jobul. Știam că voi lua jobul, încă din prima clipă în care am pășit în așa-zisul Club Madison, dar mă știam atât de bun la ceea ce făceam încât nu am rezistat să nu îmi dau în petic puțin. Îmi plăcea atenția, recunosc. Și nu mi se părea un lucru rău sau cine știe ce scandalos din moment ce știam că aveam și motive pentru care să primesc atenție.
-Și... câți ani de experiență ziceai că ai ? întrebă încă odată intervievatorul, celălalt barman cu care aveam să lucrez de-acum încolo. Nu i-am reținut numele, dar știu că era ceva cu M. Mike? Matt?
-Vreo doi-trei, răspund eu iar, fără să las să mi se vadă plictiseala în voce.
-Aha... făcu el, și aproape că m-am ridicat să îi trag una peste ceafă. Ești prost sau prost ? Știm deja amândoi că o să mă angajezi, de ce mai lungim inutil porcăria asta ?!
-Am auzit că e un club destul de frecventat... comentez eu uitându-mă prin jur. Etajul la care mă aflam ( pentru că deja știam prea bine ce se afla sub picioarele mele , la subsol ) era destul de mișto decorat, nu aș putea zice că îmi displăcea, dar se vedea prea bine de la prima căutătură că era un loc de fițe. Mobila avea un aspect elegant, dar modern, exact ca în filmele cu bogătași, iar dacă mă uitam mai atent puteam chiar să văd semnăturile designerilor. Era totul la comandă, fără doar și poate.
Tejgheaua îmi plăcea, iar în spate totul era foarte bine organizat. Dar nu aveam să lucrez aici. Prea liniștit etajul ăsta. Eu aveam să îmi fac damblaua jos, printre animatoare și chelnerițe focoase, cu muzica răsunându-mi în urechi și adrenalina crescându-mi.
-Ăă... da... nici nu se putea altfel, zic eu, răspunse el afișând un zâmbet amuzat în colțul gurii, de parcă spusesem ceva destul de ridicol.
-Adică? fac eu, neștiind cum altfel să îl iau.
-Patroana nu e chiar de colo.
-Hopaa... șefa e o femeie ?!
Știu că nu a fost tocmai drăguț sau deștept din partea mea să reacționez așa, dar nu m-am putut controla. Nu aveam nici un habar de conducerea locului, nu auzisem nimic privitor la asta, dar am bănuit instinctiv că e vorba de un bărbat. Femeile nu erau nicidecum cu genul ăsta de treburi, mai ales având în vedere ce bine le mergea treaba pe-aici. Răspunsul lui m-a cam lăsat mască, și dacă nu îmi aminteam să închid la timp gura și să îmi recompun expresia feței, rămâneam prost încă vreo douăzeci de minute. Nu era un lucru obișnuit să auzi asemenea chestii. Și să spun drept, mă șoca și chiar enerva la culme să știu că aveam să lucrez pentru o femeie.
-Da, râse tipul, fără să își ridice ochii din dosarul meu.
Aveam recomandări foarte bune, nici nu mă îngrijoram de asta. În schimb, altceva-mi venea în minte acum...
-Șii... cam cât de bătrână e tipa?
-Ăă... măi, să-ți spun sincer, nu știu câți ani are, dar e destul de tânără. Undeva în jur de 25-26, cam așa... din ce știu eu... dar nu lucrez aici decât de doi ani.
-25 ?!
Dacă era vreo hoașcă bătrână și singură, cu două pisici acasă, îmi era numai bine. N-oi fi eu cine știe ce în vârstă, la ăștia 19-20 de ani ai mei, dar la urma urmei, jocul era același. Să prostești o femeie nu era greu, orice gen de femeie ar fi, și eu pot să mă laud că deprinsesem îndeajuns de bine schemele de cucerit, dacă tot e să vorbim de așa ceva. Sincer, mi-ar fi mers la inimă să ajung odată sau de vreo două ori în patul patroanei, apoi și în inimioara ei. Ca barman, aș fi dat lovitura. Iar ca bărbat... ce pot să zic, doar nu zice nimeni să stau numai pe lângă ea, nu ? Sunt un om generos, atâta lucru pot să zic și eu de mine. Și când vine vorba de populația feminină, mă sacrific întotdeauna. Îmi e imposibil să îmi ofer serviciile unei singure femei, când văd că atâtea altele au nevoie.
Dar așa... știind că e tânără șefa... hmmm... mai greuț cu iubăreala, dar dacă am destulă răbdare, în jumătate de an, a mea e. Hai, maxim un an. Nu-i greu deloc, dar trebuie eu să văd cum să o iau. Măi, oriunde și oricum m-aș uita, clubul ăsta era locul perfect pentru mine !
-Da, râse iar Mike ăla. E destul de tânără, știu. Și e ciudat că are asemenea afaceri pe-aici, dar e încă una de bani gata, n-ai ce-i face.
Am râs și eu alături de el. În secunda următoare el tresare violent și sare, speriat:
-Dar să nu îi zici că știi asta de la mine, da ?
-Stai liniștit, frate. Ești pe mâini bune cu mine.
-Ah, bine... oftă el ușurat, apoi mai stă puțin și revine la dosar. Oricum, vâd aici că ai niște recomandăăăări...
Am zâmbit. Lucrasem la unele dintre cele mai bune baruri si discoteci, nu se putea să nu îi placă ce vedea acolo. Mai ales că aveam recomandări de unii dintre clienții influenți care-și puseseră pata pe mine. Nu eram gay, dar când venea vorba de profit, nu mă dădeam în lături de la nimic.
-Să-ți spun drept, ești cam cel mai bun peste care-am dat până acum. Și numai un ochi ce-am aruncat pe CV-ul tău și-am cam știut din prima că pe tine o să te luăm. Nu ar trebui să îți zic asta chiar așa, și mai ales nu acum, dar na... îmi ești simpatic, cred că o să ne înțelegem. Bun venit în breaslă !
Am râs ușor, strângându-i mâna. Știam prea bine că avea să se ajungă aici. Mi se părea de treabă omul, deși un pic cam pămpălău... un romantic de-ăla. Mai rar cu de-al d-ăștia, dar na... Nu avea să fie mare concurență oricum.
-Mersi. Sunt Alan, îmi pare bine. Mike ziceai ?
-Michael...
-Deci Michael, zi-mi și mie... cum e cu animatoarele pe-aici ?
![[Imagine: tumblr_m2qvzsPdP51qi23vmo1_r1_500.gif]](http://24.media.tumblr.com/tumblr_m2qvzsPdP51qi23vmo1_r1_500.gif)