20-04-2011, 10:05 AM
Buna, se pare ca eu voi pune capitolul si desi ar fi trebui ca Venu... Fara alte introduceri:
Capitolul X Adevarul (partea I)
Sakura
Dupa aceast raspuns am plecat deoarece nu imi era foame, dar motivul adevarat era ca ma gandeam la ce a spus Gae Doo-La. Nu il credeam deoarece simteam ca ma minte ca si ceilalti. Dupa ce a venit Gae toti slujitorii au inceput sa vorbeasca pe la colturi si toti dregatorii par ingrijorati de ceva ce eu nu stiu si o sa aflu. Sunt regina pe acest taram si ar trebui sa stiu tot ce se discuta si tot ce are legatura cu mine, poporul meu, prietenul meu si care este adevarata problema a statului lui.
Asa mergeam prinsa printre ganduri prin gradima mea cea mare care nici pana acum nu i-am gasit fundul. Acum ma rascolesc amintirile...amintirile cu Pein. Cum ma plimbam eu cu el si vorbeam, ne tineam de mana si ne sarutam. Dar aceea zi frumoasaanunta o furtuna.... o furtuna in inima mea. Daca... daca... atata pot spune. Daca faceam ceva....daca ii ziceam sa nu se duca. Dar degeaba zic acest "daca" pentru ca orice as face nu se va mai intoarce niciodata. Doar eu sa ma duc la el dar el la mine nu prea poate sa vina decat in vis. Doar in vis... Cat imi doresc ca acum sa vina si sa ma ia in brate si sa-mi spuna " nu-ti face griji, eu voi fi langa tine" . Dar astea sunt doar vise...ata doar vise si dorinte ce nu se vor putea implini decat in vis.
Dar intr-o zi o sa ma duc la el si o sa fim impreuna, fericiti si o vom privi pe Sachiko de acolo de sus.
Pana atunci va trebui sa privesc cerul si doar atat. Dar mai bine asa decat sa o las singura pe lume pe micuta mea floricica.
Merg singura prin gradina, doar luna mai sta cu mine si ma asculta fara sa zica nimic. Vreau ceva si stiu exact de ce am nevoie.
Alerg pe cararea pavata cu pietre masi si mici de diferite culori, cum ar fi ald, negru si gri. Aceste culori monotone dar care fac aceasta carare mai plina de viata decat daca ar fi numai gri.
Ajunsa in apartamentele mele ma indrept spre sifonier si de acolo scot o rochie neagra lunga iar pe deasupra o manta cu luna pana in pamant cu gluga si alba. In picioare imi iau o pereche de pantofi albi.
Ies din apartamente furisandu-ma cum ma furisam cand eram cu Pein si vroiam un moment intim. Ies din palat nevazuta si ma plimb pe aleile intunecoasa. Dar nu mi-e frica de nimeni deoarece am sabia la mine si cine se apropie o sa aiba de suferit. Par o femeie inocenta si fragila dar cum se spune "ê·¸ 표지로 ì±…ì„ íŒë‹¨í•˜ì§€ 마세요".
Ma indrept spre locul unde mi-a spus Pein ca mi-a ascuns cadoul si mi-a zis sa nu ma uit pana nu se intoarce el. I-am promisi m-am tinut de promisiune.Nu m-am uitat la el pana nu s-a intors, pacat ca nu s-a intors pe picioarele lui ci intr-o caruta si nici macar in viata. Cand ma gandesc la acea zi imi curge o lacrima pe obraz dar mi-am promis ca nu o sa-i mai plang moartea si stiu ca si mi-ar fi spus la fel daca ar mai fi fost in viata cateva clipe.
Ies din oras si iau cararea spre munte caci acolo este acel ceva ce nici nu stiu ce este. Ar putea fi o floare, o scrisoare, orice poate sa fie.
Ajunsa in padure o i-au pe alta carare mai veche si ajung pe munte. Vantul sufla florile din pomii infloriti si le trimitea la mine. Era un peisaj foarte magnific si iesit parca din basm. Luna stralucea deasupra mea iarflorile de cires pluteau cu licuricii in adierea vantului. Intru si.....
***La palat***
Sachiko:
In palat toate lumea facea o zarva infernala. Ies din camera mea sa vad ce se petrece deoarece nu mai pot dormi. Afara toti servitorii alergat de colo-colo, nu stiu pe unde in cautarea nu stiu cui. Opresc o servitoare si o intreb ce se petrece si de ce toti servitorii servitorii alearga. Aceasta imi spune ca toti o cauta pe regina si nu o gasesc nicaieri dupa care incepe sa alerge iar.
Oare ce face mama, unde a disparut?
Dupa cum o stiu eu, sigur se plimba in afara palatului asa ca ma duc si incep sa tip sa se opreasca toti servitorii. Acestia se opresc si se uita la mine dupa care incep sa le zic sa-si vada de treburile lor si sa nu mai caute deoarece mama mi-a spus mie ca se plimba. In spatele meu vine lordul Kakashi care imi era cel mai bun prieten din palat si le spune servitorilor sa faca cum le-am zis. Il invit la mine in camera sa vina sa vorbim. Acesta accepta si ma urmeaza in apartamentele mele. Ma pun la masa si il invit sa mi se alature mie. Acesta se aseaza jos si se uita atent la mine.
-Multumesc ca m-ai ajutat!
- E de datoria mea sa te ajut, Inaltimea Ta!
El era cel mai influent om din palat si ma ajuta foarte mult deoarece imi este cel mai bun prieten si este si secretar regal care este cea mai inalta functie.
Chem la mine o servitoare si ii zis sa-mi aduca un ceai de crizantema. Aceasta disparu iar in cateva momente veni cu o tava in mana si pe ia un ceainic si doua paharele. Ii spun ca poate pleca si aceasta lasa tava jos dupa care face cum i se spune. Iau paharele si unu il pun in fata lui iar celalalt in fata mea, dupa care iau ceainicul si ii torn ceai al fel procedez si la mine dupa care il indem sa bea. Acesta gusta si imi spuse cade unde stiu cei place iar eu spun ca prietenii ar trebui sa stie dupa care ii zambesc.
-Bunatatea Inaltimii Tale ma copleseste!
Aceasta fraza de cate ori o aud incat stiu deja ce vrea sa zica dupa ce zic ceva de bine sau il ajut cu o problema minora pentru mine si majora pentru el.
Dupa ce bea ceaiul mai vorbim oleaca dupa care se scuza deoarece mai are si alte treburi de facut. Eu dau din mana in semn de poti sa pleci iar acesta se ridica si isi lua ramas bun de la mine dupa care parasi incaperea.
Rochia cu care era imbracata Sachiko cand a iesit afara:
http://www.karena.ro/mireasa/rochii-mire...istoria-ei
( a 4 rochie)
Pantofii Sakurei:
http://koreafilm.ro/blog/2010/08/gomusin...iuc-17844/
( a 3 poza)
Rochia Sakurei:
http://www.infomariaj.ro/stiri-interesan...gotic/895/
ê·¸ 표지로 ì±…ì„ íŒë‹¨í•˜ì§€ 마세요 - Nu judeca cartea dupa coperta
Capitolul X Adevarul (partea I)
Sakura
Dupa aceast raspuns am plecat deoarece nu imi era foame, dar motivul adevarat era ca ma gandeam la ce a spus Gae Doo-La. Nu il credeam deoarece simteam ca ma minte ca si ceilalti. Dupa ce a venit Gae toti slujitorii au inceput sa vorbeasca pe la colturi si toti dregatorii par ingrijorati de ceva ce eu nu stiu si o sa aflu. Sunt regina pe acest taram si ar trebui sa stiu tot ce se discuta si tot ce are legatura cu mine, poporul meu, prietenul meu si care este adevarata problema a statului lui.
Asa mergeam prinsa printre ganduri prin gradima mea cea mare care nici pana acum nu i-am gasit fundul. Acum ma rascolesc amintirile...amintirile cu Pein. Cum ma plimbam eu cu el si vorbeam, ne tineam de mana si ne sarutam. Dar aceea zi frumoasaanunta o furtuna.... o furtuna in inima mea. Daca... daca... atata pot spune. Daca faceam ceva....daca ii ziceam sa nu se duca. Dar degeaba zic acest "daca" pentru ca orice as face nu se va mai intoarce niciodata. Doar eu sa ma duc la el dar el la mine nu prea poate sa vina decat in vis. Doar in vis... Cat imi doresc ca acum sa vina si sa ma ia in brate si sa-mi spuna " nu-ti face griji, eu voi fi langa tine" . Dar astea sunt doar vise...ata doar vise si dorinte ce nu se vor putea implini decat in vis.
Dar intr-o zi o sa ma duc la el si o sa fim impreuna, fericiti si o vom privi pe Sachiko de acolo de sus.
Pana atunci va trebui sa privesc cerul si doar atat. Dar mai bine asa decat sa o las singura pe lume pe micuta mea floricica.
Merg singura prin gradina, doar luna mai sta cu mine si ma asculta fara sa zica nimic. Vreau ceva si stiu exact de ce am nevoie.
Alerg pe cararea pavata cu pietre masi si mici de diferite culori, cum ar fi ald, negru si gri. Aceste culori monotone dar care fac aceasta carare mai plina de viata decat daca ar fi numai gri.
Ajunsa in apartamentele mele ma indrept spre sifonier si de acolo scot o rochie neagra lunga iar pe deasupra o manta cu luna pana in pamant cu gluga si alba. In picioare imi iau o pereche de pantofi albi.
Ies din apartamente furisandu-ma cum ma furisam cand eram cu Pein si vroiam un moment intim. Ies din palat nevazuta si ma plimb pe aleile intunecoasa. Dar nu mi-e frica de nimeni deoarece am sabia la mine si cine se apropie o sa aiba de suferit. Par o femeie inocenta si fragila dar cum se spune "ê·¸ 표지로 ì±…ì„ íŒë‹¨í•˜ì§€ 마세요".
Ma indrept spre locul unde mi-a spus Pein ca mi-a ascuns cadoul si mi-a zis sa nu ma uit pana nu se intoarce el. I-am promisi m-am tinut de promisiune.Nu m-am uitat la el pana nu s-a intors, pacat ca nu s-a intors pe picioarele lui ci intr-o caruta si nici macar in viata. Cand ma gandesc la acea zi imi curge o lacrima pe obraz dar mi-am promis ca nu o sa-i mai plang moartea si stiu ca si mi-ar fi spus la fel daca ar mai fi fost in viata cateva clipe.
Ies din oras si iau cararea spre munte caci acolo este acel ceva ce nici nu stiu ce este. Ar putea fi o floare, o scrisoare, orice poate sa fie.
Ajunsa in padure o i-au pe alta carare mai veche si ajung pe munte. Vantul sufla florile din pomii infloriti si le trimitea la mine. Era un peisaj foarte magnific si iesit parca din basm. Luna stralucea deasupra mea iarflorile de cires pluteau cu licuricii in adierea vantului. Intru si.....
***La palat***
Sachiko:
In palat toate lumea facea o zarva infernala. Ies din camera mea sa vad ce se petrece deoarece nu mai pot dormi. Afara toti servitorii alergat de colo-colo, nu stiu pe unde in cautarea nu stiu cui. Opresc o servitoare si o intreb ce se petrece si de ce toti servitorii servitorii alearga. Aceasta imi spune ca toti o cauta pe regina si nu o gasesc nicaieri dupa care incepe sa alerge iar.
Oare ce face mama, unde a disparut?
Dupa cum o stiu eu, sigur se plimba in afara palatului asa ca ma duc si incep sa tip sa se opreasca toti servitorii. Acestia se opresc si se uita la mine dupa care incep sa le zic sa-si vada de treburile lor si sa nu mai caute deoarece mama mi-a spus mie ca se plimba. In spatele meu vine lordul Kakashi care imi era cel mai bun prieten din palat si le spune servitorilor sa faca cum le-am zis. Il invit la mine in camera sa vina sa vorbim. Acesta accepta si ma urmeaza in apartamentele mele. Ma pun la masa si il invit sa mi se alature mie. Acesta se aseaza jos si se uita atent la mine.
-Multumesc ca m-ai ajutat!
- E de datoria mea sa te ajut, Inaltimea Ta!
El era cel mai influent om din palat si ma ajuta foarte mult deoarece imi este cel mai bun prieten si este si secretar regal care este cea mai inalta functie.
Chem la mine o servitoare si ii zis sa-mi aduca un ceai de crizantema. Aceasta disparu iar in cateva momente veni cu o tava in mana si pe ia un ceainic si doua paharele. Ii spun ca poate pleca si aceasta lasa tava jos dupa care face cum i se spune. Iau paharele si unu il pun in fata lui iar celalalt in fata mea, dupa care iau ceainicul si ii torn ceai al fel procedez si la mine dupa care il indem sa bea. Acesta gusta si imi spuse cade unde stiu cei place iar eu spun ca prietenii ar trebui sa stie dupa care ii zambesc.
-Bunatatea Inaltimii Tale ma copleseste!
Aceasta fraza de cate ori o aud incat stiu deja ce vrea sa zica dupa ce zic ceva de bine sau il ajut cu o problema minora pentru mine si majora pentru el.
Dupa ce bea ceaiul mai vorbim oleaca dupa care se scuza deoarece mai are si alte treburi de facut. Eu dau din mana in semn de poti sa pleci iar acesta se ridica si isi lua ramas bun de la mine dupa care parasi incaperea.
Rochia cu care era imbracata Sachiko cand a iesit afara:
http://www.karena.ro/mireasa/rochii-mire...istoria-ei
( a 4 rochie)
Pantofii Sakurei:
http://koreafilm.ro/blog/2010/08/gomusin...iuc-17844/
( a 3 poza)
Rochia Sakurei:
http://www.infomariaj.ro/stiri-interesan...gotic/895/
ê·¸ 표지로 ì±…ì„ íŒë‹¨í•˜ì§€ 마세요 - Nu judeca cartea dupa coperta