17-02-2010, 05:23 PM
Capitolul 8: Prietene pentru totdeauna
-Ai dreptate! Sunt doar a ta! Doar marioneta ta… Doar o papusa lipsita de sentimente cu care poti face ce doresti…
Yura o lua in brate si o urca in dormitor. In bratele sale puternice, trupul micut si firav al fetei parea o floare gata sa fie sadita spre a inflori mai frumoasa decat celelalte. In splendoarea dormitorului impodobit acum cu lumanari parfumate si petale de transafiri, cei doi aveau sa petreaca clipe minunate sau cel putin asa credeau. Baiatul o intinse usor pe pat si se azeza peste ea privind-o fix. Incepu apoi sa o sarute pe gat si sa-i desfaca incet camasa, jucandu-se cu mana pe spatele ei. Norina insa privea in gol, abatuta, lasandu-l pe baiat sa-si faca jocul.
-Ce e cu tine? Nu ai nici o reactie…
-Dupa cum ai spus si tu! Sunt doar o papusa… trupul meu este in mainile papusarului dar sti tu… privirea mea este goala, absenta, lipsita de orice sentiment.
Incremenit de cuvintele ce-i fusesera adresate, Yura isi inceta jocul, privind un timp in gol, apoi asezand capul pe pieptul fetei. Doua lacrimi nevinovate i se prelinsera pe obraz. Deabia atunci realiza ce facuse. O ranise pe singura persoana pe care o iubise vreodata.
-Ce s-a intamplat? De ce nu continui? De ce nu-ti potolesti setea de a ma avea? Stiu ca asta vrei! Mereu ai vrut asta!
Yura se ridica incet de pe ea si parasi camera, lasand-o pe fata cu multe semen de intrebare. Aceasta din urma adormi cu gandul la el. Zorii zilei isi facura repede aparitia peste intregul tinut. Razele de soare mangaiau tandru fruntea fetei care parca nu dorea sa se mai trezeasca. Deschise incet ochii si observa ca tot romantismul camerei disparuse. Se afla in vechiul dormitor cu asternut alb si perdele din matse mov, dar nici urma de lumanari sau trandafiri. Obisnuita modestie a locuintei o face ape fata sa creada ca tot ce se intamplase noaptea trecuta nu fusese decat un vis.
Fiind week-end, o suna pe Aiaka pentru o serie de cumparaturi. Aceasta din urma accepta bucuroasa, stabilind o ora de intalnire. La ora propusa, cele doua prietene se aflau in fata mall-ului, gata pentru o sesiune de cumparaturi.
Norina purta un maieu negru si o fustita gri, stransa pe corp, pe care era desenata o portocala sip e care scria “ Naughti By Nature â€. Niste sosetute albe si niste adidasi de un verde metalizat ii completau tinuta. Parul negru si drept ii atarna pe umeri impodobit fiind cu o banderola verde, impletita peste frunte.
Pe de cealalta parte, Aiaka purta o bluzita roz cu alb, cu o inima in centru si niste ginsi albi, taiati. Pe cap purta o caciula neagra cu un mot colorat in varf, iar in picioare avea niste tenisi decorati de ea in toate culorile.
Astfel echipate de cumparaturi, cu cartile de credit in buzunar, pornira catre lumea neinchipuita a mall-ului ce le oferea o gama larga de produse pentru toate gusturile. Dupa o serie de cumparaturi care mai de care mai costisitoare cele doua rebele pornira spre casa.
-Este ciudat ca m-ai sunat! Vreau sa zic… s-a intamplat ceva? Rosti Aiaka vazandu-si partenera abatuta.
-Nu… nu s-a intamplat nimic… rosti Norina. Ah, nu sunt convingatoare nu-i asa?
-Deloc! Nu iti fa griji! Sunt sigura ca orice s-ar fi intamplat totul o sa fie bine. Daca vrei ne putem opri undeva sa imi povestesti.
-Multumesc Aiaka! Ce zici de aici?
In fata lor, pe o suprafata imensa, se intindea restaurantul Plaza cu minunatele sale terase ce te faceau sa-ti doresti mai mult. Fetele lasasera plasele deoparte si se asezara la una dintre mese, comandandu-si fiecare cate ceva.
-Deci, despre ce este vorba? Rosti Aiaka cu aceiasi curiozitate
dintotdeauna.
-Aiaka, trebuie sa-ti marturisesc un secret! Ceva ce nu am mai spus nimanui pana acum. Iti amintesti ca la inceput ti-am spus ca sunt o ciudata? Ei bine… m-am indragostit… de o fantoma. Rosti Norina, vazand expresia de uimire ce se asternea pe chipul prietenei sale.
-O… fantoma? Exclama Aiaka cu chipul plin de uimire.
-Da. Il iubesc enorm desi m-a facut sa sufar mult. Nu il pot uita! Gandul meu e numai la el iar inima mea ii apartine in totalitate. Mai exista insa un baiat, Kaori, din doisprezece D. Ma iubeste enorm si… as minti daca as spune ca si eu fac acelasi lucru. Nu e genul meu. Aiaka, imi pare rau ca iti spun toate astea, dar pur si simplu simt nevoia sa spun cuiva.
-Te inteleg! Vreau sa sti ca orice s-ar intampla, mereu iti voi fi alaturi! Rosti Aiaka cu zambetul pe buze, imbratisandu-si prietena.
-Multumesc Aiaka! Ce-ar fi daca am merge la mine sa iti prezint garderopa mea si sa gatim ceva.
-Ar fi minunat! Poate-ti voi vedea iubitul fantoma.
Glumind si razand ajunsesera intr-un final la conacul de pe deal.
-Deci… aici stau eu! Sa mergem sus!
-Oau! Dulapul tau are marimea dormitorului meu. Rase Aiaka la vederea camerei imense in care erau asezate frumos sute de haine.
-Da… imi place sa imi fac veacul aici! Rase Norina.
Dupa o dupamiaza in care incercara si schimbara haine, hotarara sa gateasca. Intr-un final, totul lua sfarsit cu doua torturi minunate. Partea proasta era ca fetele lasasera un dezastru total in bucatarie de care trebuiau sa se ocupe mai tarziu, dar nu pentru moment. La masuta alba, din gradina cu flori, cele doua prietene savurau in liniste delicatesele preparate. Un vant puternic venit de nicaieri le facu sa se ridice de la masa.
Din spatele unui copac isi facu aparitia o pisica deosebit de frumoasa. Ochii sai patrunzatori si blana sa stufoasa de un gri argintat o faceau sa para de nedescris.
-Oau, ce frumoasa e! Ma intreb daca are stapan? Exclama Norina, minunandu-se la frumusetea ei.
-Nu cred! Nu poarta zgarda.
-Ei bine… de acum va avea! Rosti Norina, luand pisicuta in brate si mangaind-o in crestet. Felul in care raspundea la fiecare atingere a fetei o facea si mai deosebita, iar cu fiecare mangaiere data se apropia si mai mult de fata, devenind astfel noul membru al familiei…
-Ai dreptate! Sunt doar a ta! Doar marioneta ta… Doar o papusa lipsita de sentimente cu care poti face ce doresti…
Yura o lua in brate si o urca in dormitor. In bratele sale puternice, trupul micut si firav al fetei parea o floare gata sa fie sadita spre a inflori mai frumoasa decat celelalte. In splendoarea dormitorului impodobit acum cu lumanari parfumate si petale de transafiri, cei doi aveau sa petreaca clipe minunate sau cel putin asa credeau. Baiatul o intinse usor pe pat si se azeza peste ea privind-o fix. Incepu apoi sa o sarute pe gat si sa-i desfaca incet camasa, jucandu-se cu mana pe spatele ei. Norina insa privea in gol, abatuta, lasandu-l pe baiat sa-si faca jocul.
-Ce e cu tine? Nu ai nici o reactie…
-Dupa cum ai spus si tu! Sunt doar o papusa… trupul meu este in mainile papusarului dar sti tu… privirea mea este goala, absenta, lipsita de orice sentiment.
Incremenit de cuvintele ce-i fusesera adresate, Yura isi inceta jocul, privind un timp in gol, apoi asezand capul pe pieptul fetei. Doua lacrimi nevinovate i se prelinsera pe obraz. Deabia atunci realiza ce facuse. O ranise pe singura persoana pe care o iubise vreodata.
-Ce s-a intamplat? De ce nu continui? De ce nu-ti potolesti setea de a ma avea? Stiu ca asta vrei! Mereu ai vrut asta!
Yura se ridica incet de pe ea si parasi camera, lasand-o pe fata cu multe semen de intrebare. Aceasta din urma adormi cu gandul la el. Zorii zilei isi facura repede aparitia peste intregul tinut. Razele de soare mangaiau tandru fruntea fetei care parca nu dorea sa se mai trezeasca. Deschise incet ochii si observa ca tot romantismul camerei disparuse. Se afla in vechiul dormitor cu asternut alb si perdele din matse mov, dar nici urma de lumanari sau trandafiri. Obisnuita modestie a locuintei o face ape fata sa creada ca tot ce se intamplase noaptea trecuta nu fusese decat un vis.
Fiind week-end, o suna pe Aiaka pentru o serie de cumparaturi. Aceasta din urma accepta bucuroasa, stabilind o ora de intalnire. La ora propusa, cele doua prietene se aflau in fata mall-ului, gata pentru o sesiune de cumparaturi.
Norina purta un maieu negru si o fustita gri, stransa pe corp, pe care era desenata o portocala sip e care scria “ Naughti By Nature â€. Niste sosetute albe si niste adidasi de un verde metalizat ii completau tinuta. Parul negru si drept ii atarna pe umeri impodobit fiind cu o banderola verde, impletita peste frunte.
Pe de cealalta parte, Aiaka purta o bluzita roz cu alb, cu o inima in centru si niste ginsi albi, taiati. Pe cap purta o caciula neagra cu un mot colorat in varf, iar in picioare avea niste tenisi decorati de ea in toate culorile.
Astfel echipate de cumparaturi, cu cartile de credit in buzunar, pornira catre lumea neinchipuita a mall-ului ce le oferea o gama larga de produse pentru toate gusturile. Dupa o serie de cumparaturi care mai de care mai costisitoare cele doua rebele pornira spre casa.
-Este ciudat ca m-ai sunat! Vreau sa zic… s-a intamplat ceva? Rosti Aiaka vazandu-si partenera abatuta.
-Nu… nu s-a intamplat nimic… rosti Norina. Ah, nu sunt convingatoare nu-i asa?
-Deloc! Nu iti fa griji! Sunt sigura ca orice s-ar fi intamplat totul o sa fie bine. Daca vrei ne putem opri undeva sa imi povestesti.
-Multumesc Aiaka! Ce zici de aici?
In fata lor, pe o suprafata imensa, se intindea restaurantul Plaza cu minunatele sale terase ce te faceau sa-ti doresti mai mult. Fetele lasasera plasele deoparte si se asezara la una dintre mese, comandandu-si fiecare cate ceva.
-Deci, despre ce este vorba? Rosti Aiaka cu aceiasi curiozitate
dintotdeauna.
-Aiaka, trebuie sa-ti marturisesc un secret! Ceva ce nu am mai spus nimanui pana acum. Iti amintesti ca la inceput ti-am spus ca sunt o ciudata? Ei bine… m-am indragostit… de o fantoma. Rosti Norina, vazand expresia de uimire ce se asternea pe chipul prietenei sale.
-O… fantoma? Exclama Aiaka cu chipul plin de uimire.
-Da. Il iubesc enorm desi m-a facut sa sufar mult. Nu il pot uita! Gandul meu e numai la el iar inima mea ii apartine in totalitate. Mai exista insa un baiat, Kaori, din doisprezece D. Ma iubeste enorm si… as minti daca as spune ca si eu fac acelasi lucru. Nu e genul meu. Aiaka, imi pare rau ca iti spun toate astea, dar pur si simplu simt nevoia sa spun cuiva.
-Te inteleg! Vreau sa sti ca orice s-ar intampla, mereu iti voi fi alaturi! Rosti Aiaka cu zambetul pe buze, imbratisandu-si prietena.
-Multumesc Aiaka! Ce-ar fi daca am merge la mine sa iti prezint garderopa mea si sa gatim ceva.
-Ar fi minunat! Poate-ti voi vedea iubitul fantoma.
Glumind si razand ajunsesera intr-un final la conacul de pe deal.
-Deci… aici stau eu! Sa mergem sus!
-Oau! Dulapul tau are marimea dormitorului meu. Rase Aiaka la vederea camerei imense in care erau asezate frumos sute de haine.
-Da… imi place sa imi fac veacul aici! Rase Norina.
Dupa o dupamiaza in care incercara si schimbara haine, hotarara sa gateasca. Intr-un final, totul lua sfarsit cu doua torturi minunate. Partea proasta era ca fetele lasasera un dezastru total in bucatarie de care trebuiau sa se ocupe mai tarziu, dar nu pentru moment. La masuta alba, din gradina cu flori, cele doua prietene savurau in liniste delicatesele preparate. Un vant puternic venit de nicaieri le facu sa se ridice de la masa.
Din spatele unui copac isi facu aparitia o pisica deosebit de frumoasa. Ochii sai patrunzatori si blana sa stufoasa de un gri argintat o faceau sa para de nedescris.
-Oau, ce frumoasa e! Ma intreb daca are stapan? Exclama Norina, minunandu-se la frumusetea ei.
-Nu cred! Nu poarta zgarda.
-Ei bine… de acum va avea! Rosti Norina, luand pisicuta in brate si mangaind-o in crestet. Felul in care raspundea la fiecare atingere a fetei o facea si mai deosebita, iar cu fiecare mangaiere data se apropia si mai mult de fata, devenind astfel noul membru al familiei…