Iubire sau popularitate?

[Teh]

Eu şi Candilay [ Venox ] ne-am gândit că facem un fic. Ficul este din perspectiva a două persoane, şi replicile sunt delimitate prin steluţe [ * ].
Ficul este genul yuri, ÅŸi avem o avertizare de 16+.
Sperăm să vă placă acest fic, şi să puteţi înţelege ideea noastră.
Lectură plăcută !
____________________________________________________________
Iubire sau popularitate?

Capitolul I - Întâlnirea.
Mergeam printre picăturile acide de ploaie. Le simţeam răsfirându-se pe trupul meu firebinte, era ciudat, mereu ardeam. Faţa îmi era roşie, cum îmi era la fiecare sentiment sau situatie puternică, pielea îmi era roşiatică, se putea vedea clar pe lângă bretelele maieului meu albastru. Purtam şi o pereche de pantaloni de trening, albi şi o pereche de adidaşi.
În faţa mea se aşeză un parc, fiind acolo de mult timp, acum îll zărisem. Părul meu scurt până la umeri, şaten, era ud şi întins, întunericul se aşezase peste acel oraş macabru şi parcul părea înfiorător, dar nu era singur. Am putut zări o fata cu părul lung, atât de frumoasă, părul ei şaten închis putea fi zărit la lumina becului, aproape ca fiind şaten. Privirea şi era minunată, mă simţeam atrasă de ea, cum nu eram de nimeni. Adesea o puteam vedea într-un colţ al liceului, părăsită de toţi, iar eu fiind ca întotdeauna centrul, oare de ce o doream?
*
Stăteam sub un felinar,aşteptându-l. Stăteam acolo de o oră în acea ploaie. Părul si hainele imi erau ude, începusem să tremur,dar nu vroiam să renunţ la aşteptare. Începusem să îmi plimb ochii dintr-o parte în alta, sperând că îl voi vedea, dar în întunericul pătrunzător am zărit o silueta ce stătea la intrarea în parc.
Un sentiment de curiozitate mă cuprinse, vroiam să vad cine e. Mă îndreptam uşor spre acea siluetă, cu cât mă apropiam mai mult am văzut ca era o fată. Mă privea si eu făceam acelaşi lucru, vroiam să o ating, dar nu îndrăzneam. Deodata o imagine îmi apare în minte,era una dintre cele mai populare fete din liceul meu.
*
Inima începuse să imi accelereze în timp ce privirea îmi era aţintită asupra ochilor săi negri, atât de strălucitori; mă priveau şi ei, şi mi-am dat seama cât de fascinanţi îmi găsea căpruiul ochilor. Nu m-am putut abţine, şi am afişat un zâmbet ştrengar, nu ştiu dacă acesta a fost cel ce a ieşit, însă eu am vrut să pară. Eram captivată de frumuseţea acestei creaturi, mă întrebam ce făcusem până în acel moment. Era mai îmbrăcată ca mine, eu eram doar în acel simlu maieu. Îngheţasem, şi mi-am simţit trupul tremurând. Privirea cred că îmi era pierdută peste faţa sa; oare îşi dăduse seama?
Mi-am dat seama, mă recunoscuse. Toată lumea îmi ştia numele, era imposibil ca ea să nu mi-l ştie, doar dacă nu o interesam, iar eu... interesam pe toată lumea. Oare care era numele său? Doream să aflu, mai mult ca orice. I-am privit blugii ce veneau perfecţi pe ea, avea forme apetisante, nu era la fel de slabă ca mine, sânii ei erau bine conturaţi şi puteau fi zăriţi uşor prin bluza udă, datorită luminii. Am făcut un pas spre ea, am dorit să întind mâna însă m-am oprit, şi am început să vorbesc. I-am văzut privirea, am ştiut că vocea mea o îmbăta.
- Hei, care este numele tău?
*
Eram pierdută în acei ochi căprui care parcă erau fermecaţi, sub acea lumină de la acel felinar, păreau doua stele.Priveam in gol,dar văzusem că işi mişcase buzele,spunea ceva,dar eu nu puteam înţelege, eram prea cuprinsă de magia ei.O admiram încet şi subtil,nu vroiam să scap nici o parte din corpul ei,iar mă cuprinsese acel sentiment, mă atrăgea şi nu ştiam cum să şi fac faţă.
Brusc, m-am trezit din visare şi am întrebat-o cu o voce tremurând? ce m-a întrebat.
- Uhm...scuză-mă,nu eram atentă..poţi repeta ce m-ai întrebat?
*
Am râs la întrebarea ei, cu glasul cristalin. Era mai prinsă de vocea mea decât credeam. Oare era la fel şi pentru trupul meu? Eram mai înaltă ca ea, dar nu puteam spune cu cât. Am privit-o în ochi, fără a schiţa vreo mişcare, clipi rapid la vederea acestei mişcări ale mele. Am început să vorbesc, încercând să nu par atât de fermecată de ea, nu ştiam pe cât o reuşisem. Era atât de frumoasă, şi atât de strălucitoare în noapte. Acum că o văzusem mai aproape ştiam, părul său nu era chiar şaten, era mai degrabă negru asemenea ochilor săi magnifici. Am început să vorbesc, ameţitor.
Am întrebat, care este numele tău? Am clipit mai rar, pentru a o privi cât mai mult. Faţa sa era albă, udată de ploaie, însă roşiatică în obraji. Voiam să o pot lua în braţe, pentru ca picăturile agresive de ploaie să nu-mi ia atingerea sa scumpă. Ele de ce aveau voie să se arunce pe trupul ei? Iar eu nu găseam permisiunea de a-i atinge pielea? Începeam să urăsc ploaia când nu era lângă mine.
*
-Uhm..îmi poţi spune Yuu.Tu trebuie să fii Teh, ii spusesem tremurând.
Nu îmi venea să cred ca vorbesc cu una dintre cele mai populare fete de la mine din liceu,pana la urmă,cine ar fi băgat în seamă o fată timidă ca mine? Simţeam cum obrajii mei ţncepuseră să ardă, nici nu mai simţeam răceala ploii.Vroiam să o imbraţişez, să şi dau geaca mea să numai tremure.
-Cred că ţi-e frig,uite...ia geaca mea,şi m-am indreptat usor spre ea şi am acoperit-o cu geaca mea.Nu îmi păsa că voi răci sau că voi face ceva mai grav,cum ar fi pneumonia,vroiam doar să şi fie ei bine.
*
Râsul de dinainte dispăru când acea geacă, deşi udă, îmi acoperi umeri. Simţeam căldura din aceasta şi îmi dădeam seama cât de importantă trebuia să fie prezenţa mea pentru ea. Probabil datorită popularităţii mele, însă nu îmi păsa atâta vreme cât dorea să fie alături de mine. În mod normal aş fi lăsat geaca să mă acopere, fără să fac vreun gest, m? credeam cea mai important?. însă am dat-o jos, şi am trecut-o peste umerii săi. Nu voiam ca ea să răcească. Oare de ce? Doar nu eram eu? Nu îmi puteam explica, nici măcar mie.
- Aş vrea, sincer îmi este foartre frig. Dar nu te pot lipsi de ea, ar fi nasol ca tu să răceşti. Iată, spunând asta am pus-o să îmbrace geacă,şi am aşteptat să şi văd mâinile intrate cum trebuie în aceasta. Acum realizam cât de aproape eram de ea, şi cum feţele noastre erau aproape lipite. Mi-am permis să îmi trec mâna printre firele sale de păr, ce erau ude. Simţeam ploaia căzând dar nu mă mai deranja, pentru că şi eu o atingeam. Am luat-o în braţe, fără să îmi dau seama de ceea ce făceam, am strâns-o şi am continuat să vorbesc, glasul nu îmi tremura de frig sau de emoţie, era ferm.
- Uite, am să te încălzesc!

*
Am rămas şocată la reacţia ei.Nu ştiam ce să-i spun,ce să-i răspund.Braţele ei începeau să ma strângă uşor,era aşa de aproape de mine încât si puteam simţi bătaile inimii care erau accelerate.Oare şi ea simţea acelaşi lucru ca şi mine? Oare aceleaşi sentimente o cuprinseseră si pe ea?
Fără să îmi dau seama făcusem ceva ce nu îmi stătea în fire,am sărutat-o.
____________________________________________________________
Mulţumim celor ce au citit.
Personajul Teh Mikami şi tot ceea ce gândeşte / spune -- este din perspectiva mea [ Ninno]
Personajul Yuu şi tot ceea ce gândeşte / spune -- este din perspectiva lu' Dia [ Candilay]
Pozele personajelor

Yuu

Teh Mikami

[myuu]

Hei sis, nu credeai ca ma vei vedea pe la fic, nu? Eh...oamenii se mai schimba incepand cu 3 dimineata:)). Revenind la fic, e primul fic yuri pe care il citesc asa ca nu am cu ce sa-l compar, genul nu este printre preferatele mele, insa m-a atras felul in care este scris ficul. Modul in care se imbina gandurile ambelor personaje este original si interesant, in plus pot sa-mi dau seama cum vedea fiecare din ele situatia in care se aflau. Sentimentele sunt descrise foarte bine fara a omite detaliile importante, iar portretul personajelor este realizat pe parcurs, insa este accentuat, lucru care-mi place.
O singura gresala importanta am gasit si aceea ar fi repetitia pronumelul demonstrativ "acel" sub diferite frome "Eram pierdut? In acei ochi c?prui care parc? erau fermeca?i,sub acea lumin? de la acel felinar"- stiu ca nu e chiar acelasi cuvant dar nu suna foarte bine asa ca iti sugerez sa scri altfel.
Avand in vedere ca este primul fic yuri abia astept sa vad felul in care va fi scris asa ca va urez succes si sper sa citesc cat de repede posibil continuarea :bye:

[DeeXD]

Omg..deci sorry girls >_<,n-am mai postat un capitol de mult timp.Ne cerem scuze,dar ne vom revansa in curand ^_^.Ne-am propus sa revenim in forta.Here is chapter 2 ^.^.Enjoy it.
Capitolul II - Sărutul

Şi-a apăsat buzele peste ale mele, credeam că mi le-a zdrobit, dar o făcuse pentru a mi le alina. Ştia oare cât de îngheţate erau şi dorea să mi le încălzească ? Sau dorea doar să mă cucerească, pentru a avea parte de o viaţă lângă mine. Eram cea mai populară, şi nimănui nu îi strica acest lucru. Însă, nu îmi păsa, continuam să fierb lângă ea în timp ce braţele noastre se uniseră şi buzele noastre asemenea. Mi-am luat îndrăzneala să merg mai departe şi mi-am introdus limba în gura ei. Acum mă jucam nestingherit prin gura sa în timp ce i-am întâlnit limba şi am atins-o. Unite într-o singură legătură.
Mâna mea dreaptă începu să se mişte aproape fără voia mea, dar eu doream asta. Am trecut-o peste unul dintre sânii săi, pentru că bluza sa era deschisă. Şi simţeam forma perfectă în mâna mea, în timp ce inima părea să şi explodeze de emoţie. Am început să îmi mişc mâna în voie, masându-i agresiv sânul în timp ce şi priveam faţa, ochii săi erau închişi. Cealaltă mână trecu în spatele părului său şi o apucă ducând-o mai aproape de mine, ca sărutul să pară mai pătrunzător.
*
În acel moment buzele noastre se uniseră,era aşa de plăcută senzaţia încât vroiam mai mult.Deodată am simţit cum limba ei pătrunde printre buzele mele şi începuse să se joace uşor,explorând fiecare colţişor până când mi-a atins limba.Un sărut din instinct,avea acum să devină un sărut plin de pasiune si dăruire.Acum limbile noastre erau unite,mana ei dreaptă mi-a atins unul dintre sâni,masăndu-l agresiv,dar totodată şi uşor.Instinctiv,i-am pus mâna pe fund, pipăind-o uşor.Mâna mea dreaptă începuse sa urce uşor pe spatele ei,am simţit-o tresărind la atingerea mea.
*
I-am simţit mâna aşezându-se în spatele meu, pe fundul meu, pipăindu-l blând, după care mişcându-şi-o pe spatele meu, la fel de uşor, făcându-mă să tresar. Nu era prima dată pentru mine, însă era mai plăcut ca oricând. Oare ea mai experimentase aşa ceva, sau era prima dată? Aveam să o întreb, dar îmi va răspunde cu adevărat? Nu ştiam nimic din toate acestea, tot ceea ce ştiam era că o doream. Am lăsat-o să mă pipăie după bunul său plac, aşa cum şi ea m-a lăsat pe mine. I-am simţit mâna urcând şi coborând pe spatele meu în mişcări lente. Mi-am desprins buzele din sărutul său, lăsând-o să tânjească după mine, m-am dat cu un pas în spate în timp ce inima îmi accelera şi mâna mea şi dădea drumul sânului său. Am simţit-o oftând la gestul meu inuman. Voia ca această întâmplare să aibă continuare, la fel ca şi mine. Era atât de vizibil. Mi-am trecut limba peste buzele roşiatice, şi am început să vorbesc.
- Yuu, eşti atât de dulce. Ştii, nu prea îmi dau seama dacă ai mai făcut asta, eu da, şi tu eşti una dintre cele mai bune din câte am avut. Mi-am adus iar trupul lângă ea, la câţiva centimetrei de ea, şi i-am pipăit obrazul, lăsând un sărut blând pe obraz. Buzele mele tânjeau după mai mult, am auzit-o spunând ceva, după care mi-am proptit gura de a ei ca şi mai devreme. Limbile noastre au intrat într-o altă uniune, mai fierbinte. Am auzit-o gemând când mi-am băgat piciorul drept între picioarele sale, atingând acea parte sensibilă, şi când i-am muşcat buza inferioară cu dinţi mei perfecţi.
*
O senzaţie de căldură îmi cuprinse tot corpul.În momentul acela vroiam să înceteze,nu mai experimentasem aşa ceva până acum.
-Te rog opreÅŸte-te,nu e bine ceea ce facem.
Auzind asta se oprise,doar că acum mă privea intens.
*
M-am oprit, din cauza insistenţei sale. Ce se întâmpla? Nu îi plăcea cum sărut? Sau ce? Eram absolut indignată, şi totuşi, mă atrăgea atât de mult, o doream atât de mult, de abia îmi puteam abţine sentimentul ce îmi fulgera trupul. Senzaţia acea arzătoare, şi gândul malefic ce mă îndemna să continui. A trebuit să vorbesc, căci nu puteam să tac. Era ea, nouă în viaţa mea, şi trebuia să ştiu, de ce?
- Ce s-a întâmplat Yuu? Ce nu este bine ? Ca două fete să se sărute cu atât de mult? pasiune şi atât de mult sentiment? Sau ca tu să te săruţi cu o persoană ca mine? Ar trebui să ştiu..., pentru că eu te plac, chiar te plac. Eşti atrăgătoare, iar inima mea accelerează la prezenţa ta. Te vreau, nu este evident? Am răsuflat după ce am spus asta. Oare nu observa cât de atrasă eram de ea?
*
- Nu e vorba de asta,doar că este prea ciudat,acest sentiment ce îmi cuprinde corpul e aşa de...,numai puteam continua,m-am întors şi am fugit,am fugit ca o laşă de ea,dar stiam că a doua zi aveam s-o întâlnesc din nou.Acum îmi era ruşine,numai puteam s-o privesc în ochi după tot ce s-a întâmplat.Cuvintele ei încă îmi răsună în minte,oare a fost sinceră? Nu,nu se poate,probabil am înţeles eu greşit.
*
Am văzut-o fugind după ce a spus acele vorbe. Nu ştiam ce se întâmpla înăuntrul meu, era mai presus de mine. Pentru nimeni nu simţisem asta, şi mkai ales pe o perioadă atât de scurtă de timp. De abia dacă ştiam cine este, şi ştiam numele şi cum arată... şi ce gust au buzele sale. Da, unul foarte dulce. Cu toate acestea, nu înţelegeam, cum putea cineva să fugă de mine? Eram dorită, de oricine din liceu, avusesem atât de multe fete, şi băieţi. Orice vroiam, era al meu. Iar ea? îmi întorcea spatele..şi eu? îi permiteam? Da, o făceam! şi nu înţelegeam de ce. Am reuşit să spun ceva înainte ca ea să dispară în întuneric, şi eu să mă întorc, să plec.
- Yuu, eu nu voi renunţa aşa de uşor la tine.
Suna oare ca o ameninţare? Dar nu puteam face altceva. Nu era ca înainte, nu doar o doream, o voiam doar pentru mine, iar dacă nu o aveam, puteam face orice. Trebuia să fie a mea. Am plecat, şi am lăsat întunericul să scufunde vorbele noastre. Curând, urma să se facă dimineaţă.

[myuu]

Here I am! Cred ca e primul capitol scris de tine (Venox) pe care il citesc eu si pot sa-ti spun ca imi place modul in care scri. Defapt seamana foarte mult cu cel al lui Teh (inclusiv cu greselile ei:-":)))...cred ca din aceasta cauza imi place asa de mult. Oricum fiecare are originalitatea ei.
Despre capitol hm...pot spune ca mi-a placut mai ales modul in care a fost scris adica pastrand suspansul si intrebarea "ce avea sa se intample mai departe?"...Se pare ca am primit raspunsul intr-un final: Yuu fuge si Teh ramane cu ochii in soare (mai bine spus luna ca inca nu era dimineata;)))
Vad ca nu s-a legat nimeni de greseli asa ca o sa spun eu cateva:
"In timp ce bra?ele noastre se uniser? ?i buzele noastre asemenea" - ok deci e clar ca e repetitie, puteai sa spui: "In timp ce bra?ele ?i buzele noastre se uniser" -suna si mai bine si nici nu apare repetitia aceea
"?i mkai ales" - ce darnica esti...ne dai si noua un "k" mititel;;)
Cam atat o sa critic pentru ca de virgule nu ma mai leg, dar incearca sa nu mai folosesti atatea fiindca unele sunt puse fara rost.
Astept urmatorul capitol (you promised that you're going to write soon:D)
Gambate kudasai, ja ne:*