13-04-2009, 11:35 PM
ehh...vacanta cu multa iubire trece repede :P
scuzati intarzierea :-ss dar am fost plecata si ehh, nici inspiratia nu venea, abia daca stiu ce capitol e:))
Chapter 5#: Agravari
Soarele se ridica facandu-si simtita caldura pe care o emana. Se pare ca va fi o zi foarte frumoasa si, foarte calduroasa pentru obisnuitele zile de toamna. M-am ridicat rapid din pat. M-am imbracat cu o pereche de blugi albi si un tricou negru, peste care am adaugat un bolero alb. Cureaua neagra statea atarnata peste blugii mei, prinsa numai in doua gauri. Am adaugat cizemele negre si, ca accesorii, cercii albi si bratarile negre. Mi-am luat geanta si am iesit din casa pustie, incercand sa schitez un zambet cand inchisesem usa. Imi incepeam o viata noua, evadam din rutina zilnica a mamei si eram sigura ca ma puteam infrunta cu orice.
-Bau!
Am tresarit. Puteam sa ma infrut cu orice, mai putin cu sperieturile oferite de Matt cand incuiam usa.
-Doamne, cat m-ai putut speria.
-Ehh... mai apar si eu din cand in cand pe la usa ta. Esti pregatita pentru prima zi de facultate?
M-am uitat la el si-l sorbeam din priviri. Avea freza zilnica, cea cu tepi. Ochii lui negri ma priveau fix, nevrand sa-si schimbe directia, iar buzele lui parca asteptau sa se uneasca cu ale mele asa cum facusem acum doua nopti. Era imbracat cu un tricoul lung si larg de culoare albastra, iar blugii erau foarte largi, de pe care atarna un lant.
M-a dus el cu masina si nu prea am avut timp de prea multe discutii, caci drumul era mult prea scurt. Bagajele le aduceam a doua zi. Am avut camera 25, la primul etaj. Se pare ca stateam in camera cu o singura fata, Clara, care se pare ca era cuplata cu colegul de camera a lui Matt, Josh. Clara era satena, ochii ei fiind albastri. Parea foarte simpatica si cand am intrat in camera asculta una din melodiile mele preferate. Eram sigura ca ma voi intelege foarte bine cu ea. Dar Josh... parea foarte timid. Era roscat, iar ochii lui erau albastri. Cand am intrat eu in camera, stateau unul pe bratele altuia si Josh s-a inrosit putin si a schitat un zambet. Fata era imbracata intr-o rochie gri prinsa stramt cu o curea neagra, cizmele fiind gri. Baiatul era imbracat cu un tricou rosu care se asorta foarte bine cu parul lui, iar blugii lui erau negri. Cureaua albastra ii atarna pe blugi, scotand in vedere modelul albastru de pe suprafata acestora. Dupa ce ne-am cunoscut, am hotarat sa vedem orarul apoi sa mergem spre casa pentru a ne face bagajele. M-am intors pe jos spre facultate si, spre surprinderea mea, am gasit-o pe Clara inca in camera.
-Tu nu ai plecat sa-ti iei bagajele?
-Eu mi le-am adus de azi. In schimb eu vreau sa dorm acasa in noaptea asta. Trebuie sa am grija de verisoara mea mai mica, Elisabeth.
-Hmm, ok.
Imediat dupa ce a iesit din camera, telefonul pus pe pervazul din camera a inceput sa vibreze.
-Da, Matt. Spune.
-Ma gandeam ce ai de gand sa faci in seara asta.
-Pai...Eu m-am decis sa dorm aici, la facultate. Deja mi-am adus bagajele, acum despachetam. Dar tu?
-Eu credeam ca ai de gand sa dormi la mine noaptea asta...
-Sa inteleg ca asteptai altceva de la mine...
-Mda... Dar asta e...
-Umm... Hai adu-ti si tu bagajele aici, la facultate si ne vedem la cafenea. Mai vorbim acolo. Ce zici?
-Sigur, vin imediat.
L-am asteptat in fata facultatii. Cand m-a vazut, m-a luat de talie, eu prinzandu-l pe gat. M-a sarutat brutal, concentrandu-se din ce in ce mai mult asupra acestuia. Limba lui, care parca se astepta la mai multe reactii din partea limbii mele, imi cotrobaia in gura. Dar eu eram mult prea talentata si reuseam sa ma las rece, lasandu-l sa observe ca m-a incantat ceea ce mi-a spus el.
Am mers tinandu-ne de mana spre cafenea. Eu mi-am luat un suc natural de portocale, iar el, o cafea tare.
-Se pare ca nu prea ai dormit azi-noapte.
-Sincer, nu, raspunse el schitand un zambet pe fata. Ma gandeam la ceea ce vom face noi... in prima zi de facultate...
Se vedea si pe fata lui ca tot astepta din ce in ce mai mult de la mine. Sincer si eu voiam mai mult, doar ca... imi era frica sa nu se sfarseasca prost. Totusi m-am lasat manata de atractia lui incurabila fata de mine. Am ajuns in camera mea si a Clarei. M-a sarutat pasional, oarecum brutal. Ma saruta, ma mangaia, ma atingea suav. M-a asezat pe pat si am decis sa preiau si eu initiativa. Am inceput sa il mangai pe piept, dandu-i tricoul jos. Pieptul lui era atat de perfect format, ma bucuram de fiecare atingere pe care i-o puteam oferi. Limba mea se inclesta cu a lui, combinandu-se, incepand sa construiasca un dans brutal. Speram ca acel moment sa nu mai fie sfarsit, imi placea mult prea mult. Vazand ca incepeam sa domin, a inceput sa ma dezbrace total, fortandu-mi buzele sa-i atinga brutal pieptul. M-a sarutat pe gat, muscandu-ma, eu ramanand putin rosie:
-Au! Am spus eu fara sa ma pot abtine, ma durea.
-Ups, a spus el zambind si aproape razand. Ehh...lasa ca trece, nu mori. Ai si tu un semn de la mine, sa nu ma uiti.
-Adica...pe langa colierul albastru de la tine pe care il port mereu mai am si semnul pe gat, am spus eu zambind strengar, provocandu-l.
-Te iubesc, Kate. Te iubesc prea mult ca sa pot sa te las vreodata. Nu vreau sa ne despartim vreodata, a spus el privindu-ma duios.
Cuvintele lui m-au marcat foarte mult. Si daca relatia s-ar fi oprit?
Am adormit in bratele lui, simtindu-i caldura emanata de corpul sau, simtindu-i respiratia care sufla in parul meu. M-a trezit la 7.00 dimineata, intinzandu-mi o ceasca cu cafea, iar eu primind un apel de la Petter.
-Da Petter, ce s-a intamplat?
-Uite... Ia rapid un loc si ramai calma.
-Petter ma sperii. Ce s-a intamplat?
-Mama e la spital. E in aparate. Nu se stie daca va mai putea ramane in viata.
-CEEEEEE???am spus eu speriata, plangand.
-Asa e. Poti veni la spital, dupa scoala.
-Bine!am spus eu si mai alarmata.
M-am trantit pe pat plangand. Am ramas incremenita datorita acestei vesti. Am incercat sa ma calmez, am inchis ochii si mi s-a parut ca o vedeam pe mama moarta. Desi Matt era in camera, am inceput sa plang mai tare si sa urlu.
-Kate, calmeaza-te. Ce s-a intamplat?
-N-nu ma pot calma. M-mama e p-pe moarte, am spus eu plangand.
-Hai la tine acasa, hai la spital. Schimba-te si incearca sa te calmezi, mi-a spus el imbratisandu-ma.
scuzati intarzierea :-ss dar am fost plecata si ehh, nici inspiratia nu venea, abia daca stiu ce capitol e:))
Chapter 5#: Agravari
Soarele se ridica facandu-si simtita caldura pe care o emana. Se pare ca va fi o zi foarte frumoasa si, foarte calduroasa pentru obisnuitele zile de toamna. M-am ridicat rapid din pat. M-am imbracat cu o pereche de blugi albi si un tricou negru, peste care am adaugat un bolero alb. Cureaua neagra statea atarnata peste blugii mei, prinsa numai in doua gauri. Am adaugat cizemele negre si, ca accesorii, cercii albi si bratarile negre. Mi-am luat geanta si am iesit din casa pustie, incercand sa schitez un zambet cand inchisesem usa. Imi incepeam o viata noua, evadam din rutina zilnica a mamei si eram sigura ca ma puteam infrunta cu orice.
-Bau!
Am tresarit. Puteam sa ma infrut cu orice, mai putin cu sperieturile oferite de Matt cand incuiam usa.
-Doamne, cat m-ai putut speria.
-Ehh... mai apar si eu din cand in cand pe la usa ta. Esti pregatita pentru prima zi de facultate?
M-am uitat la el si-l sorbeam din priviri. Avea freza zilnica, cea cu tepi. Ochii lui negri ma priveau fix, nevrand sa-si schimbe directia, iar buzele lui parca asteptau sa se uneasca cu ale mele asa cum facusem acum doua nopti. Era imbracat cu un tricoul lung si larg de culoare albastra, iar blugii erau foarte largi, de pe care atarna un lant.
M-a dus el cu masina si nu prea am avut timp de prea multe discutii, caci drumul era mult prea scurt. Bagajele le aduceam a doua zi. Am avut camera 25, la primul etaj. Se pare ca stateam in camera cu o singura fata, Clara, care se pare ca era cuplata cu colegul de camera a lui Matt, Josh. Clara era satena, ochii ei fiind albastri. Parea foarte simpatica si cand am intrat in camera asculta una din melodiile mele preferate. Eram sigura ca ma voi intelege foarte bine cu ea. Dar Josh... parea foarte timid. Era roscat, iar ochii lui erau albastri. Cand am intrat eu in camera, stateau unul pe bratele altuia si Josh s-a inrosit putin si a schitat un zambet. Fata era imbracata intr-o rochie gri prinsa stramt cu o curea neagra, cizmele fiind gri. Baiatul era imbracat cu un tricou rosu care se asorta foarte bine cu parul lui, iar blugii lui erau negri. Cureaua albastra ii atarna pe blugi, scotand in vedere modelul albastru de pe suprafata acestora. Dupa ce ne-am cunoscut, am hotarat sa vedem orarul apoi sa mergem spre casa pentru a ne face bagajele. M-am intors pe jos spre facultate si, spre surprinderea mea, am gasit-o pe Clara inca in camera.
-Tu nu ai plecat sa-ti iei bagajele?
-Eu mi le-am adus de azi. In schimb eu vreau sa dorm acasa in noaptea asta. Trebuie sa am grija de verisoara mea mai mica, Elisabeth.
-Hmm, ok.
Imediat dupa ce a iesit din camera, telefonul pus pe pervazul din camera a inceput sa vibreze.
-Da, Matt. Spune.
-Ma gandeam ce ai de gand sa faci in seara asta.
-Pai...Eu m-am decis sa dorm aici, la facultate. Deja mi-am adus bagajele, acum despachetam. Dar tu?
-Eu credeam ca ai de gand sa dormi la mine noaptea asta...
-Sa inteleg ca asteptai altceva de la mine...
-Mda... Dar asta e...
-Umm... Hai adu-ti si tu bagajele aici, la facultate si ne vedem la cafenea. Mai vorbim acolo. Ce zici?
-Sigur, vin imediat.
L-am asteptat in fata facultatii. Cand m-a vazut, m-a luat de talie, eu prinzandu-l pe gat. M-a sarutat brutal, concentrandu-se din ce in ce mai mult asupra acestuia. Limba lui, care parca se astepta la mai multe reactii din partea limbii mele, imi cotrobaia in gura. Dar eu eram mult prea talentata si reuseam sa ma las rece, lasandu-l sa observe ca m-a incantat ceea ce mi-a spus el.
Am mers tinandu-ne de mana spre cafenea. Eu mi-am luat un suc natural de portocale, iar el, o cafea tare.
-Se pare ca nu prea ai dormit azi-noapte.
-Sincer, nu, raspunse el schitand un zambet pe fata. Ma gandeam la ceea ce vom face noi... in prima zi de facultate...
Se vedea si pe fata lui ca tot astepta din ce in ce mai mult de la mine. Sincer si eu voiam mai mult, doar ca... imi era frica sa nu se sfarseasca prost. Totusi m-am lasat manata de atractia lui incurabila fata de mine. Am ajuns in camera mea si a Clarei. M-a sarutat pasional, oarecum brutal. Ma saruta, ma mangaia, ma atingea suav. M-a asezat pe pat si am decis sa preiau si eu initiativa. Am inceput sa il mangai pe piept, dandu-i tricoul jos. Pieptul lui era atat de perfect format, ma bucuram de fiecare atingere pe care i-o puteam oferi. Limba mea se inclesta cu a lui, combinandu-se, incepand sa construiasca un dans brutal. Speram ca acel moment sa nu mai fie sfarsit, imi placea mult prea mult. Vazand ca incepeam sa domin, a inceput sa ma dezbrace total, fortandu-mi buzele sa-i atinga brutal pieptul. M-a sarutat pe gat, muscandu-ma, eu ramanand putin rosie:
-Au! Am spus eu fara sa ma pot abtine, ma durea.
-Ups, a spus el zambind si aproape razand. Ehh...lasa ca trece, nu mori. Ai si tu un semn de la mine, sa nu ma uiti.
-Adica...pe langa colierul albastru de la tine pe care il port mereu mai am si semnul pe gat, am spus eu zambind strengar, provocandu-l.
-Te iubesc, Kate. Te iubesc prea mult ca sa pot sa te las vreodata. Nu vreau sa ne despartim vreodata, a spus el privindu-ma duios.
Cuvintele lui m-au marcat foarte mult. Si daca relatia s-ar fi oprit?
Am adormit in bratele lui, simtindu-i caldura emanata de corpul sau, simtindu-i respiratia care sufla in parul meu. M-a trezit la 7.00 dimineata, intinzandu-mi o ceasca cu cafea, iar eu primind un apel de la Petter.
-Da Petter, ce s-a intamplat?
-Uite... Ia rapid un loc si ramai calma.
-Petter ma sperii. Ce s-a intamplat?
-Mama e la spital. E in aparate. Nu se stie daca va mai putea ramane in viata.
-CEEEEEE???am spus eu speriata, plangand.
-Asa e. Poti veni la spital, dupa scoala.
-Bine!am spus eu si mai alarmata.
M-am trantit pe pat plangand. Am ramas incremenita datorita acestei vesti. Am incercat sa ma calmez, am inchis ochii si mi s-a parut ca o vedeam pe mama moarta. Desi Matt era in camera, am inceput sa plang mai tare si sa urlu.
-Kate, calmeaza-te. Ce s-a intamplat?
-N-nu ma pot calma. M-mama e p-pe moarte, am spus eu plangand.
-Hai la tine acasa, hai la spital. Schimba-te si incearca sa te calmezi, mi-a spus el imbratisandu-ma.