Iubire cu nabadai [shounen-ai]

[Lye]

Depresia



Era foarte dimineata.Cerul era invadat de nori negri si furiosi.Vantul batea cu putere,maturand totul in drumul sau.O rafala mai puternica a trantit geamurile din camera Selenei,trezindu-i pe cei doi adormiti.Speriata,blonda s-a repezit sa le inchida,evitand un dezastru.Ayumu isi aminti imediat tot ce se intamplase in ziua precedenta,si simtea cum privirea ii este impaienjenita de lacrimi.Dar nu vroia sa planga.Selena observa acest lucru si se aseza langa el,luandu-l in brate.
-Sa nu plangi!Nu tu!Intodeauna ai fost puternic,ti-ai calcat adversarii in picioare,ai cucerit inimile tuturor fetelor.Sa nu te dai batut!Spune fata stergandu-si lacrima ce ii curgea pe obraz.
-Nu voi face asta.Dar nu pot sa nu sufar.Nu sunt de fier.Raspunde satenul punand capul pe perna.
-Hai sa schimbam subiectul.Nu stiu cum o sa ma duc eu azi la scoala pe vremea asta.
-Stai linistita.Te duc eu.Spune Ayu schitand un zambet.
-Multumesc mult.Ma duc sa ma spal.
In timp ce Selena se afla in baie facandu-si ritualul de dimineata,baiatul statea intins pe canapea privind tavanul alb al camerei.Auzea picaturile de ploaie ce se loveau de geam si tunetele ce cutremurau intregul oras.Dar se gandea la Leon si la tot ce ii facuse.Inainte sa plece ii jurase iubire si acum,era logodit cu o alta femeie.Mai era Selena.Chiar daca nu mai avea nici o legatura cu ea,aceasta era alaturi de el incercand sa ii ridice moralul.Ayumu stia ca face toate aceste lucruri,neasteptand nimic in schimb.Se ridica de pe canapea,indreptandu-se spre oglinda incorporata in dulapiorul blondei,pe care erau puse diferite cosmetice si cateva sticlute cu parfum.Isi aranja putin parul ciufulit si se indrepta spre usa de la intrare,pentru a se incalta.Nu dupa mult timp aparu si Sel,imbracata in uniforma de scoala.
-Sunt gata.Sa mergem.Spune aceasta zambind.
Cei doi au incercat pe cat posibil sa se fereasca de ploaia puternica,Ayumu dandu-i geaca sa blondei ce tremura de frig.Dupa douazeci de minute de mers prin ploaie,blonda a ajuns la scoala.Ea era uscata,in timp ce satenul era ud din cap pana in picioare.Isi ruga prietena sa le spuna toata povestea celor doi amici ai sai,din cauza ca el nu avea dispozitia necesara pentru a vorbi.Vroia sa ajunga acasa,sa stea in pat si sa se gandeasca.In timp ce inainta prin ploaie,a auzit un sunet asurzitor in spatele sau.Cand se intoarse vazu o masina neagra.Din ea cobora un barbat cu parul albastru.Era Zack.
-Esti Ayumu,nu?
-Da.Raspunde aceasta tremurand de frig.
-Urca.
Satenul facu ce ii spuse barbatul.Era mult mai bine decat sa fie udat de picaturile de ploaie ce cadeau necontenit din vazduh.Ar fi vrut sa intrebe unde il duce,insa barbatul cu par albastru era atat de concentrat la drum,incat isi dadu seama ca mai bine tace.Si asa,vizibilitatea era zero.Dupa cateva minute a ajuns in fata blocului unde locuia Selena.Cand a vrut sa coboare,a fost prins de brat.
-Am aflat ce a facut Leon.Cred ca stii cine sunt,nu?
-Da.Esti Zack,prietenul lui cel mai bun.Mai conteaza acum?Raul a fost facut.
-Vreau sa iti spun ca imi pare rau pentru tot.I-am spus ca nu este bine,dar nu ma asculta.
-Pe mine nu ma incalzeste cu absolut nimic scuzele.Si asa,lui nu ii pasa.Spune satenul dand cu pumnul in bord.
-Trebuia sa stiu ca se va ajunge la asta.Ca Lilian se va intoarce la un moment dat.Daca ai nevoie de ajutorul meu,uite numarul de telefon.
Ayumu a luat hartiuta unde erau insirate niste cifre.A aprobat din cap,dupa care a coborat din masina.Ajuns in apartament,s-a descaltat de adidashi uzi,dupa care s-a trantit pe canapea.Nimeni nu il vedea asa ca putea sa planga in voie.Ii placea gustul sarat al lacrimilor ce alunecau usor pe obraji,oprindu-se pe buze.Era foarte trist.Si-ar fi dorit sa il uite pe Leon si sa se reindragosteasca de Selena.Dar stia ca acest lucru este aproape irealizabil.Pentru ca iubirea ce o simtea pentru roscat era mult prea mare,chiar daca acesta il inselase.