Ingeri si sange

[Bloody_Alice13]

Astept comentarii, ele bune sau rele, nu conteaza^_^.
Partea a 2-a
Fragmente din jurnalul lui Jay

"19 mai 2009

O singura privire, un singur cuvant, o singura atingere... M-am simtit dependent de o necunoscuta, care a stiut sa ma lege de ea cu cele mai grele lanturi.
Statea pe culoarul scolii, la pervazul unui geam, ignorand total agitatia din jurul ei. Lumina diminetii ii inunda chipul, incat abia de-i ghiceam trasaturile, iar ceva in miscarile trupului, imi era adresat numai mie, si totusi, parca voit se cufunda intr-o ucigatoare indiferenta.
La inceput am privit-o cu aceiasi nepasare, asteptand sa faca ea primul pas - nu-mi trebuiau astfel de jocuri, dar curand, "nepasarea" mea s-a transformat in disperare: privea pe geam, fara sa clipeasca macar, respirand usor, imperceptibil, de parca nici nu mai traia. Cu toate astea, aveam strania senzatie ca imi urmareste fiecare miscare si ca este intrucatva fericita de vraja pe care o aruncase asupra mea.
S-a auzit soneria cu zgomotul ei sacaitor, apoi usoara panica a celor din urma intarziati, dar nu s-a mai intamplat nimic altceva.

Niciunul dintre noi nu s-a miscat, niciunul nu a dat atentie micilor amanunte din jurul sau. Deja incepuse sa ma amuze modul in care actiona - cu atata ipocrizie... Intr-un final, mi-am pierdut rabdarea si am pornit spre ea, numai ca s-a petrecut ceva foarte ciudat: si-a intors privirea spre mine, si brusc, culoarul a devenit mai lung, de parca distanta dintre noi era si mai mare. Imi urmarea pasii cu o licarire rautacioasa in ochi, multumita ca a reusit sa ma infranga - castigase razboiul rabdarii. Isi aranja rochia neagra, simpla, cat se poate de simpla, isi prinse parul la spate, se apleca asupra servietei de la picioarele ei, o apuca de manerul subtire si o ridica incet. Avea gesturi mici, calculate, pe care ma lasa sa le urmaresc cu atentie. Figura ei nu trada nici cea mai neinsemnata emotie, nici macar sangele rece care-i curgea prin vene. M-a asteptat cu o mana inca in par, ca sa ajung in fata ei, apoi si-a coborat-o lent pe langa trup. A facut un singur pas, ce a rasunat pe tot culoarul. Avea tocuri inalte, si chiar m-am gandit cat de multumit as fi fost sa se impiedice si sa cada de pe ele. Le priveam ironic, cu un zambet stramb, fiindca nu prea-mi ardea de surasuri. Curiozitatea explodase in mine; asteptam... ceva.
A ridicat pleoapele si m-a privit fix, cu aceeasi dulce rautate. Purta un machiaj intunecat, ce ii marea ochii negrii, luminosi, dar fara stralucire.

Se uita insistent la incheieturile mele, apoi m-a intrebat soptit, aproape fara vlaga: "Corina?" N-am reusit sa schitez vreun gest, pentru ca plecase deja. S-a miscat atat de repede, incat nici nu stiu incotro s-a dus. A lasat in urma ei, doar un parfum tare, care imi amintea de o anume floare... regina noptii.
I-am luat locul la fereastra, incercand sa patrund cu privirea prin lumina alba a acelei zile, in timp ce razele soarelui imi ardeau chipul. Eram confuz, complet bulversat de intrebarea ei, de toata situatia asta. Trebuie sa aflu cine este aceasta... regina

23 mai 2009

Astazi tata s-a intors acasa. Nu sta decat doua saptamani, dar oricum nu-mi pasa de el. Lucreaza la o mare companie de televiziune, in Londra. De multe ori ma intreb de ce s-a mai incurcat el, un englez, cu mama?...

Cum a venit, a inceput sa discute cu mine despre "noile stiri" (aflase ca as fi incercat sa ma sinucid), dar tocmai cand credeam ca nu mai scap, suna cineva la usa . Raspund. Era curierul: "Il caut pe... Jay Williams." "Eu sunt." Cu o privire mirata, imi intinde un pachet. "Semnati aici." Semnez, apoi inchid usa si desfac coletul.

M-am simtit exact ca in ziua aceea, in cimitir, ca si cum "esafodajul" vietii mele s-a prabusit.
Inauntru era o rochie rosie si un buchetel de regina noptii.
Am fugit la mine in camera, pentru ca ma podidisera lacrimile, privind rochia pe care Corina a purtat-o ultima data...

Inseamna ca Regina Noptii, caci asa ii zic toti, stie mai multe despre Corina si despre moartea ei. De-acum incolo, rolurile trebuie sa se schimbe. Trebuie sa aflu cat mai multe, si am s-o joc pe regina pana ce o voi detrona!

[BloodyInnocence]

tare!! imi place la nebunie modul tau de a scrie, te pricepi foarte mult sa lasi cititorul in suspans.
O singura greseala observ, ai unele momente in descriere cand pui anumite fraze in paranteza. Nu e nevoie sa pui paranteza, pur si simplu o bagi in descriere daca o consideri importanta.
In rest ai de toate si nimic nu este in exces.
Astept continuarea!
Bafta la scris, sper sa nu astept prea mult.

[Bloody_Alice13]

2 iunie 2009



Ceva mi se intampla! Uneori am impresia ca sunt nebun si ca cea ce s-a petrecut pana acum n-a fost decat o nalucire a mintii mele.

Dumnezeu (daca exista asa ceva) cu siguranta ca ma uraste. Am impresia ca sunt inchis intr-o camera fara usi sau ferestre – asa este toata viata mea, si numai in intuneric, in lungi plimbari nocturne, gasesc o alinare.

Aceiasi zi, dupamiaza

Astazi, o gaseam cu adevarat atragatoare pe profesoara de muzica.
Desi are vreo 40 de ani, nu si-a pierdut inca din vigoarea si prospetimea tineretii. Isi lasase liber parul roscat, care se unduia in bucle mari, acoperindu-I partial obrajii, si rasfirandu-se peste pielea alba, dezvaluita de un generos decolteu.
Ca de obicei, eu m-am asezat la pian. I-am studiat obrazul, tenul usor afectat din cauza fumatului excesiv, ochii ce urmareau portativul, zambetul ei calm, apoi muzica a inceput sa se nasca sub mainile mele.

Ea are caracterul unei artiste: un pic versata, un pic inocenta, un pic fanata ca orice trandafir. Este in stare sa scoata ce e mai bun din tine, si poate la fel de bine, sa te faca s-o urasti pe viata.

In timp ce dadea paginile portativului, am simtit ca se apropia un pericol imminent. Presiunea crestea odata cu muzica, odata cu miscarile din ce in ce mai repezi. Vedeam in fuga chipurile tuturor si parca anticipam agitatia nebuneasca ce avea sa se dezlantuie. Brusc, m-am trezit strigand: “Stati!” Se lasase tacerea, si inima-mi batea ingrozitor. Cu totii asteptau sa se intample ceva, iar eu credeam c-am sa ma fac de ras cu reactia asta neasteptata. Numai profesoara ma privea uimita si inspaimantata in acelasi timp.
Cu o secunda dupa strigatul meu, s-a taiat destul de adanc in hartia dura a portativului. A ramas cu mana in aer, deasupra portativului, pana cand o picatura de sange a cazut peste clape. Am auzit-o atat de clar, am receptat-o cu toate cele sase simturi ale mele, apoi; privindu-i rana, am inghitit in sec, si o stare de lesin m-a cuprins. Credeam ca am sa cad acolo, si m-am prabusit inapoi pe scaun, caci in focul acestor senzatii puternice, ma ridicasem in picioare. Ea continua sa-si priveasca mana, uluita de rapiditatea cu care se intamplase totul.
S-a scuzat si a iesit din clasa, ducandu-se la toaleta. Atunci mi-am dat seama dup ace tanjesc eu. Acel lucru a carui apsenta te face sa te simti gol pe dinauntru, lipsit de viata… Pentru mine, acesta este sangele…
Acum, tot liceul ma priveste ca pe un ciudat, ca pe o eroare a naturii.

3 iunie 2009

Vestea s-a dus asa repede…

M-am obisnuit ca nimanui sa nu-i pese de mine, si atata timp cat ceilalti ma ignorau, eram si eu indifferent, dar acum, totul s-a schimbat.
Nu suport modul in care fiecare te urmareste cu suspiciune, incercand sa patrunda dincolo de fiinta ta, pana la cele mai adanci secrete ale sufletului. Urasc dorinta lor de a te distruge, incercarile lor patetice de a-ti dinamita viata… Si toate astea fiindca ceva este… altfel.
… de parca le-ar fi pasat vreodata de mine.

Gradinile raului au inflorit, iar eu ma aflu in mijlocul lor, ratacind in cautarea iesirii, care nu stiu daca nu cumva este chiar moartea.

Un coleg, cel mai arrogant dintr ei, s-a apropiat de mine, in pauza, strigandu-mi sentinta lor fatala: “vampirul!”
M-am intors, masurandu-l din cap pana-n picioare, iar el a vorbit clasei:
“Vedeti, stie ca despre el e vorba!”
“Termina!” i-am spus cat am putut de indifferent.
“Sau ce?” mi-a raspuns razand, iar in ochii lui am vazut o avalansa de rautati ce se pregateau sa ma loveasca. Nu vroiam sa le dau curs, asa ca i-am tras o palma , suierandu-I cuvintele:
“Taci din gura!”
M-am intors cu spatele, dar in momentul acela, i-am simtit mana infigandu-se in parul meu. M-a dat cu capul de banca. Era rosu la fata, si intreaga lui atitudine nu facea altceva decat sa-mi declare razboi!
I-am tras un picior in stomac, apoi, apucandu-l de guler, l-am ridicat un centimetru de la sol, lovindu-l din nou peste fata. Am dat sa ma ridic. Ceva ma impiedica. Ma prinsese de picior, lucru care m-a adus pe mine la podea. Se ridicase iar, si ma lovea, acum, cu pumnii si picioarele, pana cand l-am prins de talie, impingandu-l catre perete. Atunci, mi-am inclestat mainile in jurul gatului lui, strangulandu-l. Se zbatea ca un gandac, pana cand s-a lasat moale, intr-o cadere lina. M-am speriat, fiindca aveam impresia ca l-am omorat, dar nenorocita de "insecta" era inca vie. Ba mai mult: scosese un briceag pe care il indrepta spre mine.
"Asta e! Pana aici ti-a fost!" mi-a spus aranjandu-si cravata.
Ridica mana asupra mea si isi lua avant, strigandu-mi:
"Sa-mi scrii din iad!"
De fugit, nu aveam unde, pentru ca toti ceilalti formau un zid compact in jurul nostru, si trebuia sa aleg: ori ma bat cu el pana se potoleste, ori il las sa ma omoare in inconstienta lui.
Am prins in mana taisul cutitului, si i-am intors bratul pe dos. Se zbatea plin de furie, iar mie nu-mi pasa daca mana imi sangereaza sau daca totul se va sfarsi urat. I-am zmuls arma si am infipt-o in perete - lucru care l-a speriat - apoi l-am imbrancit spre catedra, unde s-a lovit la cap si a lesinat. Inlemnisem, privind ingrozit "opera mea". Nici nu stiu de unde avesesem atata agilitate si forta ca sa ma lupt. Nu-mi dadeam seama daca mai respira sau nu.
Hotarasem ca, daca era intr-adevar mort, sa ma sinucid si eu. Nu aveam pentru ce trai, si mai ales cu un prost pe constiinta - o victima a surescitarii mele de vampir.
Curand, insa, si-a revenit. Amandoi, am ajuns la cabinetul medical, unde asteptam, aruncandu-ne priviri ucigatoare.

Mai tarziu, Regina Noptii a venit la mine, zicandu-mi:
"Daca te mai dai astfel in spectacol, ai s-o patesti! Crede-ma!"
Probabil inca mai aveam atitudinea aceea agresiva, si am reusit s-o sperii de-a binelea. Era schimbata la fata, avea o privire rece, iar mai tarziu mi-a spus ca si eu aveam ochi de animal.

Regina Noptii e o fata ca oricare alta... O fata cu probleme, o fata careia ii place sa joace teatru, o posibila criminala fara parinti, dar cu o mostenire uriasa... O fata care face pe misterioasa, care deja ma plictiseste.
Daca sfasii valul dupa care isi ascunde chipul, o vei gasi pe ea, cea usor de cucerit, usor de invins. Ca multi altii, Regina este un zeu ieftin si fals, ce se joaca cu cei slabi.

[BloodyInnocence]

wow... m-ai lasat fara cuvinte
Regina Noptii e o fata ca oricare alta... O fata cu probleme, o fata careia ii place sa joace teatru, o posibila criminala fara parinti, dar cu o mostenire uriasa... O fata care face pe misterioasa, care deja ma plictiseste.
Daca sfasii valul dupa care isi ascunde chipul, o vei gasi pe ea, cea usor de cucerit, usor de invins. Ca multi altii, Regina este un zeu ieftin si fals, ce se joaca cu cei slabi.
cea mai tare faza din tot acest capitol. Imi place la nebunie!