12-04-2012, 09:39 AM
Este primul fic pe care il postez si este doar prologul. Vor urma si capitolele, dar o i-au incet. Sper sa va placa si stiu ca este destul de scurt, dar promit ca mai lucrez la asta. Cat despre greseli, daca am iertati-ma. Chiar nu le-am vazut si am citit de n ori inainte. Acestea fiind spuse, lectura placuta.
Varsta minima: 16
Gen: Romance
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: Vor fii cateva scene mai obscene, dar nu hentai deci sper ca limita de varsta e buna.
Tipul de comentariu solicitat: Avansata
Prolog.
Singurul barbat care conta cu adevarat pentru mine era el. Il iubeam cu toata fiinta mea si puteam spune, plina de mandrie si incredere, ca era numai si numai al meu. Ma proteja mereu, imi oferea iubire neconditionata, era langa mine in fiecare clipa, iar eu nu stiam cum sa-i multumesc pentru tot, puteam doar sa-l iubesc la fel de mult cum o facea si el.
Si imi era imposibil sa n-o fac. Eram absolut dependenta de el, acesta fiind modul exagerat de a spune cat de atasata eram de eroul meu cu par de foc. As fii murit daca i s-ar fii intamplat ceva, sentiment ce stiam ca este reciproc.
Eu eram micuta lui printesa cu ochii verzi, Ollie, singura fata cu care era conectat in fiecare zi, ora sau minut. Il puteam suna oricand, ma puteam baza pe el si aveam incredere ca nu ma va dezamagi si ca nu va lasa pe nimeni sa ma raeasca in vreun fel. Pana acum nu se intamplase.
Nu ne certasem niciodata in toti cei saisprezece ani ai mei, aproape saptesprezece. Era unicul meu frate mai mare si tot el era cel care a avut grija de mine de cand parintii nostrii au plecat in strainatate pentru as dezvolta afacerile. Locuiam numai cu el intr-o casa din centrul orasului si de care trebuia sa avem grija incepand de la curatenie pana la datoriile ce vin atunci cand trebuie sa-ti porti singur de grija. Dar nu ne deranja, ne descurcam foarte bine. Parintii ne trimiteau saptamanal o suma consistenta de bani si cateva felicitari din Dubai.
Incercase sa dezvolte latura mea dura si indiferenta de multe ori, pacat ca nu reusise prea bine. Da. Eram Eu - Cea - Dura de fata cu persoanele prefacute ce nu stateau cu mine decat pentru situatia mea materiala si pentru ca impreuna cu Ace, fratele meu, eram cei mai populari din liceu. Aveam amandoi note excelente, ne intelegeam bine cu aproape toata lumea, nu aveam probleme cu profesorii si eram invitati la toate petrecerile date de ceilalti colegi populari, superficiali, oportunisti si prefacuti. In fata lor jucam teatru de cea mai buna calitate. Zambete false, pupici, imbratisari, rasete, tot tacamul. Imi era chiar simplu sa fac asta nepasandu-mi deloc de ei.
Si mai era cineva, o alta persoana ce conta enorm pentru mine, al doilea cel mai important barbat din viata mea. Cel mai bun prieten al meu, ca un al doilea frate. Ne cunoastem de mici si am trecut prin foarte multe impreuna.
El fusese langa mine cand Ace plecase in excursie cu proiectul acela organizat de directoarea liceului cu o vestita scoala americana, tot el ma sprijinise cand am suferit prima oara in dragoste, fusese langa mine in fiecare clipa cand plangeam si strigam cu toata puterea cat de nenorocit putuse sa fie ca ma facuse sa sufar in ultimul hal. Si am plans cum nu mai plansesem pana atunci, cu lacrimi mari si fierbinti, cu suspine, chiar ma durea ca persoana in care avusesem incredere aproape deplina ma inselase cu cea mai buna prietena a mea. Dar el a fost langa mine, ca de fiecare data. Era o persoana minunata, era sincer, bland, intotdeauna protector si grjuliu. Un om de onoare. Ii iubeam comportamentul, il iubeam pe el si ma bucuram sa-l am langa mine.
Ace si Seth. Ei erau persoanele ce contau cu adevarat pentru mine, ingerii mei pazitori si cei care ma ajutau sa trec prin viata.
Si bineinteles, mai era Joe. Iubitul meu, facea parte din elita liceului. Eram cu el de 8 luni si il iubeam nespus. Nu imi puteam imagina diminetile fara mesajul lui zilnic cu " Te iubesc, micuta mea floare de crin. <3 " . Aceste cuvinte imi faceau inima sa bata mai tare de fiecare data cand le citeam si zambeam involuntar ore intregi dupa aceea.
Ma obisnuisem cu el, cu atengerile lui, cu prezenta sa impunatoare, cu caracterul puternic, cu saruturile pasionale. Aveam incredere in el si nu-mi imaginam viata fara el, il iubeam.
Oh ! Si sa nu uitam de zapacita de Maya, sora mea de suflet. Eram vecine si ne vedeam zilnic la liceu fiind deasemenea in aceiasi clasa. Eram la fel de " populare " . Nu intreceam in proiecte si activiti extra scolare inca de la gradinita si ne amuza asta, ne facea placere sa stim ca suntem utile. Faceam multe una pentru cealalta si eram mereu acolo cand avea nevoie de mine si ea la fel. Puteam conta pe ea cand venea vorba de lucruri strict femeiesti pe care imi era oarecum rusine sa i le spun lui Seth sau Joe, pana si lui Ace.
Insa cand vine vorba de ea intervine o problema. Iubitul ei Chris. El este cel datorita caruia ma inteleg bine cu Aproape ! toata lumea. Nu ii facusem nimic niciodata si cu toate astea, omul acela pur si simplu nu ma suporta. Si avand in vedere tona de ore pe care o petreceam cu Maya eram nevoita mai mereu sa-i suport privira taioasa si replicile acide atunci cand ieseam in oras. As fi vrut sa ma integrez si in lumea lui ciudata, rautacioasa si mohorata, dar pur si simplu nu-mi deschidea portile pentru a intra. As fi putut spune ca imi era frica de el, fiind totusi baiat. Putea oricand sa abuzeze de puterea pe care o avea si sa-mi trosneasca un dos de palma pe care sa-l tin minte toata viata in una din crizele lui de isterie. Desigur, pe motiv ca Maya sta prea mult cu mine si nu ii acorda destula atentie.
Insa pana acum nu o facuse si speram nici sa n-o faca.
Ei erau viata mea personala, persoanele cu care imi petreceam majoritatea timpului, cu care imi placea sa stau si , ciar daca este putin ciudat, la care tineam. Da. Tineam intr-un fel si la Chris, dar nu in mod special. Iar restul faceau parte din viata mea sociala, in fata carora me prefaceam de cela mai multe ori.
Si aceasta eram eu. Olivia Jonson.
Varsta minima: 16
Gen: Romance
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: Vor fii cateva scene mai obscene, dar nu hentai deci sper ca limita de varsta e buna.
Tipul de comentariu solicitat: Avansata
Prolog.
Singurul barbat care conta cu adevarat pentru mine era el. Il iubeam cu toata fiinta mea si puteam spune, plina de mandrie si incredere, ca era numai si numai al meu. Ma proteja mereu, imi oferea iubire neconditionata, era langa mine in fiecare clipa, iar eu nu stiam cum sa-i multumesc pentru tot, puteam doar sa-l iubesc la fel de mult cum o facea si el.
Si imi era imposibil sa n-o fac. Eram absolut dependenta de el, acesta fiind modul exagerat de a spune cat de atasata eram de eroul meu cu par de foc. As fii murit daca i s-ar fii intamplat ceva, sentiment ce stiam ca este reciproc.
Eu eram micuta lui printesa cu ochii verzi, Ollie, singura fata cu care era conectat in fiecare zi, ora sau minut. Il puteam suna oricand, ma puteam baza pe el si aveam incredere ca nu ma va dezamagi si ca nu va lasa pe nimeni sa ma raeasca in vreun fel. Pana acum nu se intamplase.
Nu ne certasem niciodata in toti cei saisprezece ani ai mei, aproape saptesprezece. Era unicul meu frate mai mare si tot el era cel care a avut grija de mine de cand parintii nostrii au plecat in strainatate pentru as dezvolta afacerile. Locuiam numai cu el intr-o casa din centrul orasului si de care trebuia sa avem grija incepand de la curatenie pana la datoriile ce vin atunci cand trebuie sa-ti porti singur de grija. Dar nu ne deranja, ne descurcam foarte bine. Parintii ne trimiteau saptamanal o suma consistenta de bani si cateva felicitari din Dubai.
Incercase sa dezvolte latura mea dura si indiferenta de multe ori, pacat ca nu reusise prea bine. Da. Eram Eu - Cea - Dura de fata cu persoanele prefacute ce nu stateau cu mine decat pentru situatia mea materiala si pentru ca impreuna cu Ace, fratele meu, eram cei mai populari din liceu. Aveam amandoi note excelente, ne intelegeam bine cu aproape toata lumea, nu aveam probleme cu profesorii si eram invitati la toate petrecerile date de ceilalti colegi populari, superficiali, oportunisti si prefacuti. In fata lor jucam teatru de cea mai buna calitate. Zambete false, pupici, imbratisari, rasete, tot tacamul. Imi era chiar simplu sa fac asta nepasandu-mi deloc de ei.
Si mai era cineva, o alta persoana ce conta enorm pentru mine, al doilea cel mai important barbat din viata mea. Cel mai bun prieten al meu, ca un al doilea frate. Ne cunoastem de mici si am trecut prin foarte multe impreuna.
El fusese langa mine cand Ace plecase in excursie cu proiectul acela organizat de directoarea liceului cu o vestita scoala americana, tot el ma sprijinise cand am suferit prima oara in dragoste, fusese langa mine in fiecare clipa cand plangeam si strigam cu toata puterea cat de nenorocit putuse sa fie ca ma facuse sa sufar in ultimul hal. Si am plans cum nu mai plansesem pana atunci, cu lacrimi mari si fierbinti, cu suspine, chiar ma durea ca persoana in care avusesem incredere aproape deplina ma inselase cu cea mai buna prietena a mea. Dar el a fost langa mine, ca de fiecare data. Era o persoana minunata, era sincer, bland, intotdeauna protector si grjuliu. Un om de onoare. Ii iubeam comportamentul, il iubeam pe el si ma bucuram sa-l am langa mine.
Ace si Seth. Ei erau persoanele ce contau cu adevarat pentru mine, ingerii mei pazitori si cei care ma ajutau sa trec prin viata.
Si bineinteles, mai era Joe. Iubitul meu, facea parte din elita liceului. Eram cu el de 8 luni si il iubeam nespus. Nu imi puteam imagina diminetile fara mesajul lui zilnic cu " Te iubesc, micuta mea floare de crin. <3 " . Aceste cuvinte imi faceau inima sa bata mai tare de fiecare data cand le citeam si zambeam involuntar ore intregi dupa aceea.
Ma obisnuisem cu el, cu atengerile lui, cu prezenta sa impunatoare, cu caracterul puternic, cu saruturile pasionale. Aveam incredere in el si nu-mi imaginam viata fara el, il iubeam.
Oh ! Si sa nu uitam de zapacita de Maya, sora mea de suflet. Eram vecine si ne vedeam zilnic la liceu fiind deasemenea in aceiasi clasa. Eram la fel de " populare " . Nu intreceam in proiecte si activiti extra scolare inca de la gradinita si ne amuza asta, ne facea placere sa stim ca suntem utile. Faceam multe una pentru cealalta si eram mereu acolo cand avea nevoie de mine si ea la fel. Puteam conta pe ea cand venea vorba de lucruri strict femeiesti pe care imi era oarecum rusine sa i le spun lui Seth sau Joe, pana si lui Ace.
Insa cand vine vorba de ea intervine o problema. Iubitul ei Chris. El este cel datorita caruia ma inteleg bine cu Aproape ! toata lumea. Nu ii facusem nimic niciodata si cu toate astea, omul acela pur si simplu nu ma suporta. Si avand in vedere tona de ore pe care o petreceam cu Maya eram nevoita mai mereu sa-i suport privira taioasa si replicile acide atunci cand ieseam in oras. As fi vrut sa ma integrez si in lumea lui ciudata, rautacioasa si mohorata, dar pur si simplu nu-mi deschidea portile pentru a intra. As fi putut spune ca imi era frica de el, fiind totusi baiat. Putea oricand sa abuzeze de puterea pe care o avea si sa-mi trosneasca un dos de palma pe care sa-l tin minte toata viata in una din crizele lui de isterie. Desigur, pe motiv ca Maya sta prea mult cu mine si nu ii acorda destula atentie.
Insa pana acum nu o facuse si speram nici sa n-o faca.
Ei erau viata mea personala, persoanele cu care imi petreceam majoritatea timpului, cu care imi placea sa stau si , ciar daca este putin ciudat, la care tineam. Da. Tineam intr-un fel si la Chris, dar nu in mod special. Iar restul faceau parte din viata mea sociala, in fata carora me prefaceam de cela mai multe ori.
Si aceasta eram eu. Olivia Jonson.