02-05-2009, 08:31 PM
34: daca te-as pierde...
‘Midori pleaca de aici!’ striga Kei si tasni spre Kyuchi incercand sa-l taie cu sabia.Vampirul evita lovitura cu usurinta si zambi in timp ce se dadu intr-o parte.
‘Fratioare...lipsa acuta de sange din ultimii sute de ani isi spune clar cuvantul...esti mai patetic decat cand ne-am luptat ultima oara cu adevarat..iti amintesti?Acea zi minunata de iarna, o iarna plina de zapada ....o zapada alba superba...care intra in contrast perfect cu culoarea sangelui ei ? ’ spuse el diabolic .
Am inteles imediat la ce se referea...era probabil atunci cand a ucis-o pe Elizabeth.Modul in care povestea despre asta, modul total detasat ,calm , chiar entuziast si amuzat ma infiora mai mult ca orice.Chiar se bucura sa ia vietile oamenilor.Cum putea un monstru ca acesta sa fie frate cu kei?Inca nu imi venea sa cred.
‘Taci !’ suiera Kei si pentru prima data un val de ura nestapanita se putea citi clar pe chipul sau.’ O sa termin totul aici! ‘ zise el si-si indrepta sabia spre el.
‘Nu te stiam atat de nesabuit....nu ai cum sa ma invingi..nu atata timp cat inca ai compasiune in sufletul tau pentru viermii astia..’ spuse Kyuchi iar chipul sau relaxat si calm se preschimba din nou intr-unul plin de ura si repulsie.
‘Un vampir adevarat...nu are compasiune pentru hrana lui!’ continua el.’Aceasta slabiciune o sa te...’
‘Mai taci dracu din gura !’ intervin eu brusc plina de furie.Amandoi se intoarsera spre mine.
‘Un nenorocit ca tine...un monstru ca tine.. NU ARE DREPTUL SA SPUNA CUM TREBUIE SAU CUM NU TREBUIE SA FIE UN ADEVARAT VAMPIR ! ‘ Urlam ,Furia din sufletul meu , ura pentru el nu mai putea fi ascunsa.Nu il uram numai pentru ce i-a facut lui Kyoko....ci si pentru ce i-a facut lui Elizabeth , familiei sale , lui kei si vrea sa faca intregii umanitati.
‘Ia te uita...ai mai mult tupeu decat credeam...pentru o sursa de hrana.’ Ranji el dezvelindu-si coltii.
‘Asta s-o crezi tu...Kei niciodata n-a vazut pe nimeni doar ca sursa de hrana...de aceea s-a abtinut atata timp...el vede totul asa cum e...iar eu cred..ca defapt esti invidios , pentru ca el poate sa vada lucrurile astfel si tu nu !’
‘Cum?’ zise el incruntandu-se.
‘Exact..ti-e ciuda..ti-e ciuda ..pentru ca fratele tau s-a indragostit de un om..pentru ca in ciuda faptului ca va urmareste acest blestem de sute de ani..el a putut gasi fericirea chiar si pentru o clipa in bratele a ceea ce tu crezi ca e doar hrana.Ti-e ciuda..si de aceea i-ai omorat pe parintii tai..pentru ca incercau sa traiasca pasnic cu oamenii! Nu esti decat un las nenorocit!’
Acum era furios.Se albii la fata total de ura.heh..asta eram eu: daca nu puteam fizic sa-i provoc pagube macar puteam sa-l ranesc moral, macar atat.Inainte sa mai fac o miscare Kyuchi era deja langa mine si ma apuca de gat ridicandu-ma de pe podea.Simteam cum raman fara aer.
‘Las-o jos Kyuchi! ‘ striga Kei.
‘Heh...oare daca o omor si pe ea...cum o sa te simti frate?’
‘Da-i drumul ! ‘ aud vocea lui Sophie si simt cum o izbitura puternica ma tranteste la pamant.Cand am reusit sa respir din nou normal totul in jurul meu se clarifica.Sophie se lupta singura cu Kyuchi.
‘Esti bine? ‘ il aud pe kei intreband in timp ce ma apuca de brat pentru a ma sprijini.
‘Mda..intr-un fel..’ incerc eu sa glumesc.Cand m-am uitat in sus la chipul lui m-am simtit oribil.Parea cu adevarat ingrijorat si ranit de nechibzuinta mea.Am lasat capul in jos rusinata.
‘Scuze..’bomban eu.Fara sa mai zica ceva ma imbratisa tare la pieptul lui.Am simtit ca ma sufoc in stransoarea lui.
‘Aer...aer..’ ma balbai eu.
‘Fir’ar...esti mai nebuna ca ea.’ Il aud spunand.’Ea’ ? se referea la Elizabeth?
‘Hei..nu ma compara cu...’ incep eu sa spun iritata dar ma intrerupe.
‘Sa nu mai faci asa ceva niciodata....nu stiu ce m-as face daca te-as pierde ‘ suspina el.
Oh fir’ar....am ajuns la partea aia nu?Partea super siropoasa in care trebuie sa ne destainuim sentimentele unul pentru celalalt? Stai putin..ca eu eram aia care trebuia sa-si spuna sentimentele..nu el..stai ca nu sunt pregatita !
Ok...oficial am rosit ca un rac..sau poate ca era din cauza ca ramaneam fara aer? Nup...roseam ca un rac de emotie dar si de bucurie.Era pentru prima data cand imi spunea ceva atat de direct. Intr-un fel , asteptasem dintotdeauna acele cuvinte.Nu sunt eu partizana povestilor romantice dar ...omul se poate razgandi nu?
‘Nici eu nu stiu ce m-as face....daca m-ai pierde’ zic eu un pic ironic.Ce pot sa spun ...eram o egoista pana la capat, mai ales in dragoste.
‘Haide...termina odata cu asta !’ zic eu deodata.
‘Nu stiu daca am destula forta..eu..’
Mi-am dat parul intr-o parte dezvelindu-mi gatul.
‘Ia cat vrei..si termina-l.O sa-i dovedim...ca nu sunt doar sursa de hrana , nu ?’ ii fac eu cu ochiul incurajator.
‘Midori pleaca de aici!’ striga Kei si tasni spre Kyuchi incercand sa-l taie cu sabia.Vampirul evita lovitura cu usurinta si zambi in timp ce se dadu intr-o parte.
‘Fratioare...lipsa acuta de sange din ultimii sute de ani isi spune clar cuvantul...esti mai patetic decat cand ne-am luptat ultima oara cu adevarat..iti amintesti?Acea zi minunata de iarna, o iarna plina de zapada ....o zapada alba superba...care intra in contrast perfect cu culoarea sangelui ei ? ’ spuse el diabolic .
Am inteles imediat la ce se referea...era probabil atunci cand a ucis-o pe Elizabeth.Modul in care povestea despre asta, modul total detasat ,calm , chiar entuziast si amuzat ma infiora mai mult ca orice.Chiar se bucura sa ia vietile oamenilor.Cum putea un monstru ca acesta sa fie frate cu kei?Inca nu imi venea sa cred.
‘Taci !’ suiera Kei si pentru prima data un val de ura nestapanita se putea citi clar pe chipul sau.’ O sa termin totul aici! ‘ zise el si-si indrepta sabia spre el.
‘Nu te stiam atat de nesabuit....nu ai cum sa ma invingi..nu atata timp cat inca ai compasiune in sufletul tau pentru viermii astia..’ spuse Kyuchi iar chipul sau relaxat si calm se preschimba din nou intr-unul plin de ura si repulsie.
‘Un vampir adevarat...nu are compasiune pentru hrana lui!’ continua el.’Aceasta slabiciune o sa te...’
‘Mai taci dracu din gura !’ intervin eu brusc plina de furie.Amandoi se intoarsera spre mine.
‘Un nenorocit ca tine...un monstru ca tine.. NU ARE DREPTUL SA SPUNA CUM TREBUIE SAU CUM NU TREBUIE SA FIE UN ADEVARAT VAMPIR ! ‘ Urlam ,Furia din sufletul meu , ura pentru el nu mai putea fi ascunsa.Nu il uram numai pentru ce i-a facut lui Kyoko....ci si pentru ce i-a facut lui Elizabeth , familiei sale , lui kei si vrea sa faca intregii umanitati.
‘Ia te uita...ai mai mult tupeu decat credeam...pentru o sursa de hrana.’ Ranji el dezvelindu-si coltii.
‘Asta s-o crezi tu...Kei niciodata n-a vazut pe nimeni doar ca sursa de hrana...de aceea s-a abtinut atata timp...el vede totul asa cum e...iar eu cred..ca defapt esti invidios , pentru ca el poate sa vada lucrurile astfel si tu nu !’
‘Cum?’ zise el incruntandu-se.
‘Exact..ti-e ciuda..ti-e ciuda ..pentru ca fratele tau s-a indragostit de un om..pentru ca in ciuda faptului ca va urmareste acest blestem de sute de ani..el a putut gasi fericirea chiar si pentru o clipa in bratele a ceea ce tu crezi ca e doar hrana.Ti-e ciuda..si de aceea i-ai omorat pe parintii tai..pentru ca incercau sa traiasca pasnic cu oamenii! Nu esti decat un las nenorocit!’
Acum era furios.Se albii la fata total de ura.heh..asta eram eu: daca nu puteam fizic sa-i provoc pagube macar puteam sa-l ranesc moral, macar atat.Inainte sa mai fac o miscare Kyuchi era deja langa mine si ma apuca de gat ridicandu-ma de pe podea.Simteam cum raman fara aer.
‘Las-o jos Kyuchi! ‘ striga Kei.
‘Heh...oare daca o omor si pe ea...cum o sa te simti frate?’
‘Da-i drumul ! ‘ aud vocea lui Sophie si simt cum o izbitura puternica ma tranteste la pamant.Cand am reusit sa respir din nou normal totul in jurul meu se clarifica.Sophie se lupta singura cu Kyuchi.
‘Esti bine? ‘ il aud pe kei intreband in timp ce ma apuca de brat pentru a ma sprijini.
‘Mda..intr-un fel..’ incerc eu sa glumesc.Cand m-am uitat in sus la chipul lui m-am simtit oribil.Parea cu adevarat ingrijorat si ranit de nechibzuinta mea.Am lasat capul in jos rusinata.
‘Scuze..’bomban eu.Fara sa mai zica ceva ma imbratisa tare la pieptul lui.Am simtit ca ma sufoc in stransoarea lui.
‘Aer...aer..’ ma balbai eu.
‘Fir’ar...esti mai nebuna ca ea.’ Il aud spunand.’Ea’ ? se referea la Elizabeth?
‘Hei..nu ma compara cu...’ incep eu sa spun iritata dar ma intrerupe.
‘Sa nu mai faci asa ceva niciodata....nu stiu ce m-as face daca te-as pierde ‘ suspina el.
Oh fir’ar....am ajuns la partea aia nu?Partea super siropoasa in care trebuie sa ne destainuim sentimentele unul pentru celalalt? Stai putin..ca eu eram aia care trebuia sa-si spuna sentimentele..nu el..stai ca nu sunt pregatita !
Ok...oficial am rosit ca un rac..sau poate ca era din cauza ca ramaneam fara aer? Nup...roseam ca un rac de emotie dar si de bucurie.Era pentru prima data cand imi spunea ceva atat de direct. Intr-un fel , asteptasem dintotdeauna acele cuvinte.Nu sunt eu partizana povestilor romantice dar ...omul se poate razgandi nu?
‘Nici eu nu stiu ce m-as face....daca m-ai pierde’ zic eu un pic ironic.Ce pot sa spun ...eram o egoista pana la capat, mai ales in dragoste.
‘Haide...termina odata cu asta !’ zic eu deodata.
‘Nu stiu daca am destula forta..eu..’
Mi-am dat parul intr-o parte dezvelindu-mi gatul.
‘Ia cat vrei..si termina-l.O sa-i dovedim...ca nu sunt doar sursa de hrana , nu ?’ ii fac eu cu ochiul incurajator.