19-07-2008, 10:15 PM
Va rog sa nu sariti randuri, ca sa nu pierdeti efectul. multumesc.
aceasta e o poveste scurta pe care am scris-o mai demult... atat de demult incat am uitat c-am scris-o... uneori depresiile sunt binevenite, si aici e cazul. daca n-as fi fost suparata n-as fi avut chef de scris, si, deci, n-as mai fi dat pe la folderul corespunzator, samd... la insistentele Teei, here ya go:
aceasta e o poveste scurta pe care am scris-o mai demult... atat de demult incat am uitat c-am scris-o... uneori depresiile sunt binevenite, si aici e cazul. daca n-as fi fost suparata n-as fi avut chef de scris, si, deci, n-as mai fi dat pe la folderul corespunzator, samd... la insistentele Teei, here ya go:
--------------------------------------------------------------
Go, Go, Xmas!
Go, Go, Xmas!
-Generatorul 4 a fost recuperat, domnule! anunţă o voce prin receptor. Celelalte sunt functionale si nu semnaleaza nici o problema.
Rain privi ecranul computerului, încordat. De când începuse razboiul cea mai mare problemă a sa fusese să monitorizeze activitatea generatoarelor de rezervă. Ura această datorie, dar era singurul care se mai pricepea la calculatoare din unitatea sa, aşa că dadea ordine în stânga şi-n dreapta în timp ce butona continuu la calculator, pentru a împiedica atacurile continue ale hackerilor.
-Foarte bine, George. Să mă anunti dacă se mai întâmplă ceva.
Receptorul ramase mut o vreme, auzindu-se doar zumzetul generatoarelor-sclave ale generatorului 4 principal. Apoi, cu o voce aproape sfârşită, George scânci ceva.
-Te rog să repeti. Ultimul mesaj a fost bruiat. Verifica bateriile la porcaria aia!
-De fapt... domnule... aş fi vrut să plec acasă... ştiti... e 24.
-Un motiv în plus să nu ni se duca naibii generatoarele în seara asta. mârâi Rain în receptor. Mâine se activează noul radar şi nu poate functiona fară macar două generatoare principale active.
Receptorul hârîi scurt, de parcă George tocmai ar fi trecut printr-un tunel în secolul trecut.
-Înteles, şefu’! raspunse George într-un final şi întrerupse comunicatia.
Rain mârâi, expediind unul din ultimii sai viruşi Grx unuia dintre cei mai enervanti hackeri din câţi încercaseră să oprească generatoarele. Atunci când i se spunea <<şefu’>> însemna că ceva era în neregulă cu o decizie a sa.
Ştia şi singur ce era atât de special la acest 24, dar nu-şi putea închipui cum puteau unii să sarbatorească în asemenea conditii. Gândul îi zbură la Emily... N-o mai vazuse de trei saptamâni. Acum ar fi fost cel mai bun moment să-i facă o surpriză, dar...
-Unitatea 15 raportează! se auzi prin receptor.
-Rain aici. unitatea 15, ati venit cu 12 ore mai devreme.
-Ordinele ca ordinele, Rain. Trebuie să activam radarul până la 12. Mai avem, deci, doar două ore, aşa că...
-Bine, bine... codul, va rog.
Aşteptă până îi aparură pe ecran toate codurile confirmate drept valide, apoi îl contactă pe George. I se raspunse foarte greu.
-Ce naiba faci acolo?! îl interogă nervos, apoi se razgândi. Nu contează. A venit cavaleria. Dacă totul merge bine poate vei putea pleca la prima oră din 25, papuşel...
-Trimite-i la nenea încoace, c-or să termine înainte de 11. îi raspunse înveselit George.
-Or să vină, numai ai grijă să nu te grabeşti prea tare... radarul ăla trebuie să meargă ca uns, înteles?
- ’ţeles, nene! O să meargă cum nici nu şi-au imaginat ei vreodată c-ar putea merge.
-Hai să te vad cum duci tu la versiunea gamma Ultra-Neutrin...
Uşa se dechise şi şeful unităţii 15 intră, ducând o servietă impozantă. Rain pufni, intuind ce se ascundea de fapt înauntru: o dischetă Varx.
-Mai bine să creadă că aducem arme. raspunse capitanul pufnetului.
-Nu e treaba mea. bodogani Rain. După mine poti să aduci programul ăla şi în cutia ta cu nutrimente. Calculatorul 3 se va conecta la retea în timp util.
-Trebuie instalat la un calculator deja conectat.
Rain privi la comandantul unităţii 15 ca la un nebun periculos. După figura pe care o facea era clar că nu conştientiza cu adevarat la ce se înhama.
-În cazul ăsta îl voi instala eu. Singurul calculator conectat în momentul ăsta e cel din fata mea, şi e atacat continuu de hackeri...
-Am fost informat. Îl voi instala eu...
-Ai fost informat... bine. Atunci treci de informează-i şi pe ei. mârâi el, îndepartându-se de calculator.
La nici două secunde, calculatorul începu să se umple de semnale de alarmă. Nu mişcă nici un deget cât timp comandantul se stradui să rezolve toate problemele semnalate. Nu reuşi să se abtină, însă...
-Postulache ăla e uşor de respins daca îi trimiti ceva înapoi... ştii tu... să creadă ca a reuşit să gasească cine ştie ce... Încearcă asta.
-Nu m-am gândit la asta... recunoscu cel de la calculator, pe masură ce filmul purtand amprenta unui virus-rechin se uploadă. Eşti bun.
¤¤¤
-20... 19... 18... Firar! mârâi capitanul. Vezi că ţi-a scapat unul, expertule. 15... 14... HAIDE! urlă el la computer în timp ce cronometrul începea să devină roşu.
-Încearcă un ctrl+alt+delete... sugeră Rain, continuând să respingă flooduri şi alte cele.
-Eşti nebun? Nu pot opri instalarea acum! Mai sunt 10 secunde!
-Nu instalarea, tâmpitule! îşi ieşi din fire Rain. Trebuie că ai primit un program de încetinire a proceselor, calculatorul ăla poate să le identifice şi să le oprească până voi putea eu să le dezinfectez.
-Nici nu ştiam că există utilitatea asta... cum se cheama? exclamă încântat capitanul.
-Se chemă Emilyx45 şi e numai pe calculatorul ăla. mârâi Rain şi trimise un virus de înjurat de ultimă generatie, rânjind.
-3...2...1... ALELUIA! explodă capitanul. Mai că-mi vine să te îmbrăţişez de drag!
Rain îl privi încruntat. Dacă terminase de instalat programul nu însemna că se rezolvaseră toate problemele.
-Vezi întâi dacă merge...
-Chestia asta trebuie să fie în stare să identifice orice. exclamă capitanul apasând „enter”. Şi ca atare... raportul initial! tună el, fluturând prima foaie ce ieşise de la imprimantă. 49 de Lucilia Caesar... cam putine, cred eu... şi alte vietăţi...
-De acum ne interesează şi câte muşte de rahat sunt în jur? bombani Rain dezamagit.
-Şi pe ecran... avioanele noastre... nanobotii noştri... enumeră el aparent nepasator.
-Nanobotii?! icni.
-Ce, credeai că toată bataia de cap doar pentru nişte nenorocite de muşte? râse capitanul, dar îşi înecă râsul când observă un nou obiect pe radar. Unităţile de aparare şi comunicatii să prezinte raport. (nenorocitii, chiar în seara ASTA?!).
Rain îngheţă. Pe radar aparea un obiect ce de deplasa cu o viteză oarecum moderată, dar care nu parea a fi recunoscut de programul de ultimă generatie. Raportul echipei de comunicatie fu negativ. Nu reuşise să obtină nici un raspuns de la obiect... în câteva secunde intra în raza de actiune a unităţii de aparare. Ultimul lucru pe care îl auzi înainte de salvele de raze chramen fu o observatie oarecum subiectivă a cuiva din echipa de comunicatii:
-Parcă nici n-ar avea echipament pentru comunicare...
-A cazut! veni raportul unităţii de aparare. Ce naiba era chestia aia de-a rezistat întreagă la Raze Charm...
Rain se înfioră. De la Chramen la charm... oamenii aceştia îşi pierduseră orice urmă de compasiune... razele chromen pulverizau orice le statea în cale până la ordinul nanoparticulelor. Capitanul ordonă o verificare a locului de prabuşire, deşi banuia că nimeni nu-şi mai amintea cum anume se efectua o astfel de procedură.
-Aduceti porcaria aia aici pentru teste.
-’nteles şefu’!
-Şefu’! N-o să vă vină să credeti! strigă un soldat, intrând grabit în sala calculatoarelor.
„Emilyz engaged!” bâzâi calculatorul, şi o fată virtuală luă pozitia de „drepti” în fata lui Rain.
-Ştii ce ai de facut, Em. comandă Rain pentru recunoaşterea vocii, apoi se întoarse la capitan, care ramasese stupefiat. Em e copilotul meu. zâmbi el şi se uită la soldat: Vreau să vad şi eu ce ar fi putut rezista razelor lui K-box.
¤¤¤
-Să dea naiba dacă ştiu ce-i asta!
În sală se lasă o linişte mormântală, deasupra obiectului zburator neidentificat eliminat (OZNE). Arata ca...
-Sania lui Moşu’... explică soldatul cu o figură scârbită. Nu pot crede că au putut avea o idee atât de idioată... Ştiau c-o să tragem, doar!
-Poate că nu ştiau de Ultra Neutrin...
-Idiotule! urlă capitanul. Ultra Neutrin a fost construit ca să identifice obiecte greu semnalabile. Uită-te la porcaria asta! Ţi se pare greu semnalabilă?
-Nu ştiu, şefu’... adică... razele charm n-au facut-o praf... se poate...
-Erau armele bulite idiotule! O să platiti voi şi pentru asta cât de curând. Acum trebuie să raportam la bază...
-Şi ce-o să spuneti? se interesă Rain, curios.
-Că l-am spulberat pe Moş-Craciun, tâmpitule! Altceva?
Rain privi ecranul computerului, încordat. De când începuse razboiul cea mai mare problemă a sa fusese să monitorizeze activitatea generatoarelor de rezervă. Ura această datorie, dar era singurul care se mai pricepea la calculatoare din unitatea sa, aşa că dadea ordine în stânga şi-n dreapta în timp ce butona continuu la calculator, pentru a împiedica atacurile continue ale hackerilor.
-Foarte bine, George. Să mă anunti dacă se mai întâmplă ceva.
Receptorul ramase mut o vreme, auzindu-se doar zumzetul generatoarelor-sclave ale generatorului 4 principal. Apoi, cu o voce aproape sfârşită, George scânci ceva.
-Te rog să repeti. Ultimul mesaj a fost bruiat. Verifica bateriile la porcaria aia!
-De fapt... domnule... aş fi vrut să plec acasă... ştiti... e 24.
-Un motiv în plus să nu ni se duca naibii generatoarele în seara asta. mârâi Rain în receptor. Mâine se activează noul radar şi nu poate functiona fară macar două generatoare principale active.
Receptorul hârîi scurt, de parcă George tocmai ar fi trecut printr-un tunel în secolul trecut.
-Înteles, şefu’! raspunse George într-un final şi întrerupse comunicatia.
Rain mârâi, expediind unul din ultimii sai viruşi Grx unuia dintre cei mai enervanti hackeri din câţi încercaseră să oprească generatoarele. Atunci când i se spunea <<şefu’>> însemna că ceva era în neregulă cu o decizie a sa.
Ştia şi singur ce era atât de special la acest 24, dar nu-şi putea închipui cum puteau unii să sarbatorească în asemenea conditii. Gândul îi zbură la Emily... N-o mai vazuse de trei saptamâni. Acum ar fi fost cel mai bun moment să-i facă o surpriză, dar...
-Unitatea 15 raportează! se auzi prin receptor.
-Rain aici. unitatea 15, ati venit cu 12 ore mai devreme.
-Ordinele ca ordinele, Rain. Trebuie să activam radarul până la 12. Mai avem, deci, doar două ore, aşa că...
-Bine, bine... codul, va rog.
Aşteptă până îi aparură pe ecran toate codurile confirmate drept valide, apoi îl contactă pe George. I se raspunse foarte greu.
-Ce naiba faci acolo?! îl interogă nervos, apoi se razgândi. Nu contează. A venit cavaleria. Dacă totul merge bine poate vei putea pleca la prima oră din 25, papuşel...
-Trimite-i la nenea încoace, c-or să termine înainte de 11. îi raspunse înveselit George.
-Or să vină, numai ai grijă să nu te grabeşti prea tare... radarul ăla trebuie să meargă ca uns, înteles?
- ’ţeles, nene! O să meargă cum nici nu şi-au imaginat ei vreodată c-ar putea merge.
-Hai să te vad cum duci tu la versiunea gamma Ultra-Neutrin...
Uşa se dechise şi şeful unităţii 15 intră, ducând o servietă impozantă. Rain pufni, intuind ce se ascundea de fapt înauntru: o dischetă Varx.
-Mai bine să creadă că aducem arme. raspunse capitanul pufnetului.
-Nu e treaba mea. bodogani Rain. După mine poti să aduci programul ăla şi în cutia ta cu nutrimente. Calculatorul 3 se va conecta la retea în timp util.
-Trebuie instalat la un calculator deja conectat.
Rain privi la comandantul unităţii 15 ca la un nebun periculos. După figura pe care o facea era clar că nu conştientiza cu adevarat la ce se înhama.
-În cazul ăsta îl voi instala eu. Singurul calculator conectat în momentul ăsta e cel din fata mea, şi e atacat continuu de hackeri...
-Am fost informat. Îl voi instala eu...
-Ai fost informat... bine. Atunci treci de informează-i şi pe ei. mârâi el, îndepartându-se de calculator.
La nici două secunde, calculatorul începu să se umple de semnale de alarmă. Nu mişcă nici un deget cât timp comandantul se stradui să rezolve toate problemele semnalate. Nu reuşi să se abtină, însă...
-Postulache ăla e uşor de respins daca îi trimiti ceva înapoi... ştii tu... să creadă ca a reuşit să gasească cine ştie ce... Încearcă asta.
-Nu m-am gândit la asta... recunoscu cel de la calculator, pe masură ce filmul purtand amprenta unui virus-rechin se uploadă. Eşti bun.
¤¤¤
-20... 19... 18... Firar! mârâi capitanul. Vezi că ţi-a scapat unul, expertule. 15... 14... HAIDE! urlă el la computer în timp ce cronometrul începea să devină roşu.
-Încearcă un ctrl+alt+delete... sugeră Rain, continuând să respingă flooduri şi alte cele.
-Eşti nebun? Nu pot opri instalarea acum! Mai sunt 10 secunde!
-Nu instalarea, tâmpitule! îşi ieşi din fire Rain. Trebuie că ai primit un program de încetinire a proceselor, calculatorul ăla poate să le identifice şi să le oprească până voi putea eu să le dezinfectez.
-Nici nu ştiam că există utilitatea asta... cum se cheama? exclamă încântat capitanul.
-Se chemă Emilyx45 şi e numai pe calculatorul ăla. mârâi Rain şi trimise un virus de înjurat de ultimă generatie, rânjind.
-3...2...1... ALELUIA! explodă capitanul. Mai că-mi vine să te îmbrăţişez de drag!
Rain îl privi încruntat. Dacă terminase de instalat programul nu însemna că se rezolvaseră toate problemele.
-Vezi întâi dacă merge...
-Chestia asta trebuie să fie în stare să identifice orice. exclamă capitanul apasând „enter”. Şi ca atare... raportul initial! tună el, fluturând prima foaie ce ieşise de la imprimantă. 49 de Lucilia Caesar... cam putine, cred eu... şi alte vietăţi...
-De acum ne interesează şi câte muşte de rahat sunt în jur? bombani Rain dezamagit.
-Şi pe ecran... avioanele noastre... nanobotii noştri... enumeră el aparent nepasator.
-Nanobotii?! icni.
-Ce, credeai că toată bataia de cap doar pentru nişte nenorocite de muşte? râse capitanul, dar îşi înecă râsul când observă un nou obiect pe radar. Unităţile de aparare şi comunicatii să prezinte raport. (nenorocitii, chiar în seara ASTA?!).
Rain îngheţă. Pe radar aparea un obiect ce de deplasa cu o viteză oarecum moderată, dar care nu parea a fi recunoscut de programul de ultimă generatie. Raportul echipei de comunicatie fu negativ. Nu reuşise să obtină nici un raspuns de la obiect... în câteva secunde intra în raza de actiune a unităţii de aparare. Ultimul lucru pe care îl auzi înainte de salvele de raze chramen fu o observatie oarecum subiectivă a cuiva din echipa de comunicatii:
-Parcă nici n-ar avea echipament pentru comunicare...
-A cazut! veni raportul unităţii de aparare. Ce naiba era chestia aia de-a rezistat întreagă la Raze Charm...
Rain se înfioră. De la Chramen la charm... oamenii aceştia îşi pierduseră orice urmă de compasiune... razele chromen pulverizau orice le statea în cale până la ordinul nanoparticulelor. Capitanul ordonă o verificare a locului de prabuşire, deşi banuia că nimeni nu-şi mai amintea cum anume se efectua o astfel de procedură.
-Aduceti porcaria aia aici pentru teste.
-’nteles şefu’!
-Şefu’! N-o să vă vină să credeti! strigă un soldat, intrând grabit în sala calculatoarelor.
„Emilyz engaged!” bâzâi calculatorul, şi o fată virtuală luă pozitia de „drepti” în fata lui Rain.
-Ştii ce ai de facut, Em. comandă Rain pentru recunoaşterea vocii, apoi se întoarse la capitan, care ramasese stupefiat. Em e copilotul meu. zâmbi el şi se uită la soldat: Vreau să vad şi eu ce ar fi putut rezista razelor lui K-box.
¤¤¤
-Să dea naiba dacă ştiu ce-i asta!
În sală se lasă o linişte mormântală, deasupra obiectului zburator neidentificat eliminat (OZNE). Arata ca...
-Sania lui Moşu’... explică soldatul cu o figură scârbită. Nu pot crede că au putut avea o idee atât de idioată... Ştiau c-o să tragem, doar!
-Poate că nu ştiau de Ultra Neutrin...
-Idiotule! urlă capitanul. Ultra Neutrin a fost construit ca să identifice obiecte greu semnalabile. Uită-te la porcaria asta! Ţi se pare greu semnalabilă?
-Nu ştiu, şefu’... adică... razele charm n-au facut-o praf... se poate...
-Erau armele bulite idiotule! O să platiti voi şi pentru asta cât de curând. Acum trebuie să raportam la bază...
-Şi ce-o să spuneti? se interesă Rain, curios.
-Că l-am spulberat pe Moş-Craciun, tâmpitule! Altceva?
![[Imagine: KONgirlssleeping-small.jpg]](http://i238.photobucket.com/albums/ff295/risingstar3110/K-On/KONgirlssleeping-small.jpg)
![[Imagine: chibi_137.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_137.gif)
Ka, chibi-ul lui JavaLeen
Favorite quote: "Don't tell me he wants to conquer the world? Can't he come up with something more original?" - Lina Inverse (Slayers)
![[Imagine: gameswlpp_79.gif]](http://i126.photobucket.com/albums/p107/aiwana/gameswlpp_79.gif)